Vizitând templul unde se adună parfumurile

Nu ştiam unde era templul,
înaintând kilometru după kilometru printre piscurile înnourate;
copaci seculari, poieni fără oameni,
munţi de nepătruns, undeva un clopot;
susur de voci gâlgâite printre stânci colţuroase,
razele soarelui devenind reci în pinii verzi –
în amurg, la întorsura unui iezer singuratic,
în meditaţie, un călugăr domesticind dragoni otrăviţi.

poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un şuvoi de apă verde

Am navigat pe Fluviul Florilor Galbene,
Purtat de curenţii verzi ai canalului,
Făcând o mie de ocoluri prin munţi
Într-o călătorie de mai puţin de treizeci de mile...
Torente susură deasupra grămezilor de pietre;
Acolo unde lumina scade printre pinii deşi,
Apele unui pârâiaş vin învolburate cu zgomot de trompetă,
Iar vegetaţia creşte exuberantă pe pragurile fluviului.
... În adâncul inimii am fost întotdeaua la fel de pur
Ca această apă cristalină...
O, să rămân întins pe o piatră însorită,
Aruncând pururi undiţa în unde!

poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu joc fotbal, nu înjur, nu mă duc cu băieţii la fete. Am citit un kilometru de cărţi, nu am dat un kilometru de mingi.

citat din Monica Tatoiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kilometru cu kilometru, viaţa este greu de parcurs; dar centimetru cu centimetru, este floare la ureche.

citat din Robert Schuller
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voci... gânduri

Voci străbătând întunericul sumbru
Mă cheamă în adâncurile neştiute
Dar unde?
Vântul suspină, ploaia mă ceartă
Nu-i nimeni în lume, în gând să m-asculte
Vreodată...
Printre gene albastre un vis se strecoară
Şi-alerg după el, în mister,...
Giuavaer
De lacrimi şi gânduri, pe-ntinsele rânduri
Îl pierd printre degete fragede,
Obosite de ger.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sâmbăta lui Ingrid

în fiecare sâmbătă mă întâlneam cu Ingrid undeva la marginea oraşului,
acolo avea o căbănuţă plină de praf şi lucruri inutile.
în prima zi m-a învăţat cum să sting ţigările de pielea ei încinsă de dor,
asta îi mângâia orgoliul şi se simţea cu adevărat împlinită.
după o luna învăţasem să ne tăvălim printre macii de pe dealurile din Lahti,
lumea devenise bănuitoare, ne credea îndrăgostiţi de legendele cu dragoni ce scuipă
flăcări
dar noi ştiam prea bine,
că nu e aşa.

seara ne costumam în oameni trişti şi ne dechideam aripile în zadar,
vinul ieftin nu ne ajuta să trecem peste prăpastia veşniciei,
nici măcar el.

poezie de Eduard Dorneanu (23 iulie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În nord, printre viile verzi

Acolo unde soarele-a intrat în munţii dinspre vest,
Caut în micuţa colibă-învelită cu paie un călugăr ;
Dar numai frunzele căzute-s acasă.
Mă întorc prin pânze reci de nori;
Se aude prin crepusculul serii sunetul unei pietre.
Mă reazem cu toată greutatea pe rucsac.
Cum oare în această lume, pe acest grăunte de praf,
Poate să existe loc pentru pasiunile oamenilor?

poezie de Li Shangyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci azilanţi

Am rămas doi copaci lângă drum,
Ne mai cad nişte crengi compromise,
Se pornesc toporari de pe-acum
Să doboare păduri fără vise.

Am rămas fără muguri pe ram
Dinainte să moară copacii,
Şi-am ajuns mai uscaţi cum eram,
Şi acum ne fac vreascuri săracii.

Suntem nişte copaci azilanţi
Din pădurile lumii rămase,
Şi am ars printre munţi emigranţi
Şi-n tăcutele focuri din case.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă Nistru

Lângă Nistrul cel liniştit
Se întinde o zonă plină de iubire,
Un loc unde nu e de minţit,
Fiindcă se-nalţă o mănăstire,

În vale, puţin mai departe,
Printre copaci verzi,
Descoperi o cascadă-
Dragă ţi-e de cum o vezi.

Iar printre stâncile înalte,
Se ascund micile chilii,
Ce au fost a monahilor toate,
Care acum în veşnicii.

poezie de Ionuţ Ciubotaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu eşti

o lumină muşcă din albastru,
dansează desculţă,
fără nume şi glas,
reface pe curba orizontului visele despicate.

un paradis verde se naşte printre stele buimace
odată cu primăvara demascată
ce-şi strecoară extazul
şi dincolo de obloane şi perdele.
verdele trăit şi-a lăsat sarea
devenind piatră albă lucind printre gânduri.

frunzele neliniştite restituie sonor
respiraţia cuvintelor verzi.
nu eşti printre cuvinte.
la capătul liniştii sparte
mă dor cuvintele, pătate de uitare.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea cădere a comunismului

Sală de spectacol...
Cortină trasă...
În spatele meu, se închide...
Spatele meu e de un kilometru
străbătut de gloanţe,
prin Zid/
(cuiele renaşterii...)
războiul Soarelui cu Luna...
Un personaj ataşat,
Marii Renaşteri a Omului...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai bine să fiu sclav al unui sclav, decât să fiu aici, printre oameni, printre oameni fără suflet.

citat din Homer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neuitare

ce e neuitarea?
te întrebam într-o doară,
aiurea,
nu ştiam că poate însemna o ploaie
lungă şi neverosimilă
cât viaţa unui om,
că ar putea fi
un zid fierbinte
între două iubiri
paralele,

nu ştiam pe atunci că înseamnă
lupta cu tine însuţi
într-un fel de primăvară,
într-un fel de cameră,
în faţa unui sertar de amintiri
şi de scrum,
în faţa unei uşi
închise pentru totdeauna,
unui altar,
între ieri şi azi,
între iluzie şi realitate,
între cai verzi pe pereţi,

lacrimi de nepetale într-un ierbar,
flori de azur
care mai mor prin munţi,
printre degete,
prin mine,
prin parcurile oraşelor,
pe care le calci
cu nostalgie
în fiecare primăvară,
de mână cu altcineva.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva

Undeva e un banchet de bucurii
Undeva tăcerea e un zgomot adormit
Undeva fructe exotice distilează în alambicul visului
Undeva culori fragile lunecă printre roci fierbinţi
Undeva cântecul alungă spinii cotidieni
Undeva zace pergamentul care a înfruntat Timpul
Undeva (departe) e copilăria poetului secerată iremediabil
(dar nu abil)
Undeva fiecare pas e un semn al mirării
Undeva neliniştea e ca marea neobosită
Undeva aşteaptă un buchet de bucurii
Undeva...
Dar unde?

poezie clasică de Saşa Pană din Culoarea timpului (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Escaladează munţii şi află veştile lor bune. Pacea naturii va pătrunde în tine la fel cum razele soarelui plutesc printre copaci. Vânturile îţi vor sufla prospeţimea în tine, iar furtunile energia lor, în vreme ce grijile vor cădea spre pământ asemeni frunzelor toamna.

citat din John Muir
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina soarelui

Lumina soarelui creşte pe pământ
ia înfăţişarea zilei
şi împinge prin pământ în sus
tulpinile
şi acele oase care de asemenea şi-au
scuturat ţărâna de pe sinele lor
privind mai întâi
cu orbitele ochilor goale încă
cerul de deasupra capului
apoi în jurul lor
la imensitatea florei
şi-apoi grăbit
fiecare se îndreptă unde-l cheamă
dorinţa...

lumina soarelui creşte pe pământ
lumina soarelui –
şi printre razele ei gloate
de oameni abia evadaţi din beznă

poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni, în afara ta, nu te cunoaşte mai bine. Nimeni nu are de unde să ştie ce te doare şi ce nu te doare. Poate, dacă ai noroc, să te intuiască, dar atât. Şi totuşi, nu poate să ştie dacă acolo unde el calcă e cărare de munte printre stânci, printre flori sau printre lacrimi.

citat din Chris Simion
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă de toamnă

A mai trecut o vară şi atât de mult mă doare,
Că nu te-am întâlnit pe nicăieri pe unde-am fost,
Mă doare floarea, frunza veştejită care moare,
Şi lacrima ce vântul toamnei o usucă fără rost,

Mă doare frunza care-n zbor te-a mângâiat pe pleoape,
Şi salcia care se-apleacă trist în calea ta
Şi-aştept groparul cel de frunze să mă-ngroape,
Într-un mormânt de frunze, printre ploi, pe undeva,

Mă doare toamna-n care mi-e atât de dor de tine,
În care eu voi rătăci prin munţi şi văi adânci
Şi-am să mă rog ca să găseşti cărarea înspre mine,
Când eu voi fi căzut, vânat de vulturi printre stânci.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un kilometru, iarna, pare a se transforma în doi kilometri.

citat din George Herbert
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, un şut în spate e un kilometru de paşi în faţă.

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jelindu-l pe Yin Yao

Te însoţim acasă, pe Munte.
Din nou printre stejari şi pini verzi.
Tu rămâi pentru eternitate dincolo de Norii Albi.
Numai acest pârâu curge la vale spre Omenire.

poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!