Suită

Să dormi, cu luna într-un ochi şi cu soarele în celălalt,
Cu dragostea pe buze, o pasăre frumoasă-n păr,
Împodobită cu pădurea, câmpia, drumurile, marea,
Împodobită şi frumoasă ca-nconjurul lumii.

Aleargă de-a lungul peisajului,
Printre crengile de fum şi roadele vântului,
Cu picioare de piatră în ciorapi de nisip,
Prinsă de mijloc de muşchii râului,
Şi fără nici o teamă pe chipul tău schimbat.

poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea e cea mai frumoasă când e împodobită cu săruturile copiilor.

aforism clasic de Milan Kaucic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmpia electrică

Ce tânăr trup,
în largile-anotimpuri
aleargă cu ploile-n
ţărână neîncepută
a câmpiei?

Ce nori hidoşi se-ascund
prin văile cerului
târziu,
peste noi să cuvânte?

Am văzut vulpi alergând
printre fulgere,
păsări ţipând în strânsoare.
Statuie de piatră
şi teamă am fost,
în câmpia electrică
pierdută-ntr-o seară.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îmbătrâneşti trebuie să-ţi organizezi spiritul tinereţii de-a lungul anilor.

citat din Paul Eluard
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna spânzuraţilor

În pădurea cu spânzuraţi
copacul atârna la intrarea în moarte.
Tu veneai ca o sfoară dintr-un semn de carte.
În miros de coarne
mirosea a carne.
Soarele gemea Luna pe o parte.
Ne spălam cu pământ pe dinţi
şi cu slănină pe cap
cu buze de mure
pe ochi
cu crengi pe mijloc
cu foc ne întineream vorbele
cu un zâmbet ne uscam rufele
cu cleştii ne smulgeam cuvintele
cu lupii ne iubeam prin zăpada
roşcată
în care te-am găsit sfârtecată...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt singur

Împovărată
de fructe uşoare pe buze
încununată
de mii de flori felurite
mândră
în braţele soarelui
fericită
de-o pasăre cunoscută
fermecată
de-o picătură de ploaie
mai frumoasă
ca cerul de dimineaţă
credincioasă

De-o grădină vorbesc
visez

Dar tocmai iubesc.

poezie celebră de Paul Eluard din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergi de-a lungul râului şi vei găsi marea.

proverbe franţuzeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât vezi cu ochii de-a lungul trupului meu

Copacii crengile şi frunzele lor
Iarba de la poalele stâncilor şi mulţimea caselor
Şi marea-n depărtare de ochiul tău scăldată
Imaginile-acestea de fiecare zi
Viciile virtuţile atât de imperfecte
Transparenţa trecătorilor pe străzile-ntâmplării
Şi trecătoarele ivite din căutările-ţi îndărătnice
Obsesiile tale cu inimă de plumb cu buze virginale
Viciile virtuţiile atât de imperfecte
Asemuirea privirilor îngăduitoare cu ochii pe care i-ai
cucerit
Amestecul corpurilor al sfârşeliilor şi-al patimilor
Imitarea cuvintelor ideilor şi atitudinilor
Viciile virtuţiile atât de imperfecte

Iubirea-i omul nedesăvârşit.

poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă eşti

Frumoasă eşti iubita mea
Cum e lumina-n zori de zi,
Când soarele sărută marea
În cântec lin de ciocârlii.

Frumoasă eşti precum e valul,
Împodobit ca o mireasă,
Ce furios sărută malul,
Când noaptea umbrele-şi revarsă,

Frumoasă eşti precum e floarea
De liliac în primăvară,
Când cu mirosul ei te-mbată,
Chemându-te să iubeşti iară.

Frumoasă eşti precum e zborul
Cocorilor ce-au revenit
Purtând pe aripi bucuria
Iubirilor fără sfârşit.

Frumoasă eşti precum e bolta
Ce-n noapte-mbracă mii de stele,
Frumoasă eşti precum e Luna
Când rătăceşte printre ele.

Frumoasă eşti precum e vara
Când flori revarsă pe câmpii,
Frumoasă eşti precum e iarna
Când cerne fulgii săi zglobii.

Frumoasă eşti cum nu e nimeni
Sau cum sunt toate la un loc,
Frumoasă eşti, şi îmi eşti mie,
Iubita mea cu ochi de foc.

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Popas în pădure într-o seară cu ninsoare

Cred că ştiu al cui este codrul acesta taciturn.
Totuşi, casa lui este pe deal, departe în cătun;
El n-o să mă poată vedea făcând popas aici,
Privind cum ninge-n pădurea lui de fag şi de gorun.

Căluţul meu nu-înţelege de ce-am oprit şi nici
De ce nu este nici o fermă-un jur cu geamuri mici,
De ce stăm între copacii mari şi lacul îngheţat
În seara cea mai neagră-a lumii, când din cer cad licurici.

Dă clinchet zurgălăilor din coamă îngrijorat,
Parcă-ar spune că-acesta nu-i loc de mas şi de-adăstat.
Şi nu se mai aude-alt sunet în afară de-alintul lin
Al fulgilor de nea purtaţi de vântul uşor, învelurat.

Pădurea, neagră şi frumoasă, mă cheamă în adâncul ei sublim;
Dar eu am promisiuni pe care trebuie să mi le ţin
Şi am multe mile de mers înainte de-a dormi somn lin,
Şi am multe mile de mers înainte de-a dormi somn lin.

poezie de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În soarele dimineţii, crizantema împodobită cu lacrimile toamnei dă strălucire vieţii.

Dumitru Delcă (23 octombrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Admiraţie

Apărându-mi înainte
Am rămas în nemişcare
Şi vorbind fără cuvinte
De uimire şi-ncântare...

Frumoasă fată!... Ca o zână
Din pădurea fermecată
Şi astfel aş vrea să rămână
În inima mea ferecată.

Frumoasă în orice privinţă
Înfăţişarea toată, chipu-i
Încât îmi e peste putinţă
O mai frumoasă să-mi închipui.

Şi ce frunte,... colţ de boltă
Ce gură,... floare involtă
Şi ce păr,... raze de lună
Şi ce toate împreună!...

Şi ce ochi adânci ca marea
Ce sprâncene,... arc ca zarea
Şi ce gene răsfirate
Şi de lacrimi picurate!...

Şi ce bust,... perfecţiune
Şi ce braţe,... o minune
Şi ce subţire mijloc
Şi ce toate la un loc!...

Astfel te-am văzut, cum eşti
Potrivită la statură
Şi frumoasă ca-n poveşti
În întreaga ta făptură.

La altceva nu gândesc
Şi n-am de ce să privesc
Nici la Lună, nici la stele
Când... toate sunt ale mele.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un chip

Un chip la ceas de asfinţit
un leagăn între veştedele frunze-ale zilei
o mireasmă de ploaie
fără pic de lumină
izvorul undei din adâncul apei
oglinda vie a oglinzii sparte
un chip în ale tăcerii balanţe
o piatră printre alte pietre
printre pâlpâirile ultimelor lumini ale zilei
un chip asemeni tuturor chipurilor pe care le-am visat.

poezie clasică de Paul Eluard
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pir

Nu am nevoie de laudele voastre
pentru a supravieţui.
Am fost aici înaintea voastră, înainte
chiar ca voi să fi plantat o grădină.
Voi fi aici când vor mai rămâne doar soarele şi luna,
marea şi câmpia întinsă.
Eu voi reprezenta câmpia.

poezie de Louise Louise Gluck, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu mă-nghesui în sufletul nimănui. A te înghesui înseamnă a te îngrămădi într-un loc strâmt, a sta incomod. Ceea ce nu-i bine nici pentru mine, nici pentru celălalt...
Când te aşezi într-un suflet, trebuie să ai locul tău. Să nu accepţi să stai pe margine, şi nici în picioare. Dacă ai plătit pentru bilet, vei spune că-i dreptul tău! Posibil să ai dreptatea ta. N-am să te contrazic. Îţi voi spune doar că locul tău cumpărat va fi valabil exact cât preţul pe care l-ai plătit! Ştii de ce? Pentru că cei care vând vor fi întotdeauna preocupaţi de-a lungul vieţii să taie bilete...

Vali Şerban în Iartă, crede în tine şi mergi mai departe (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel îndrăgostit nu poate dormi nici într-un pat cu aşternut de mătase, pe când cel neîndrăgostit doarme comod şi pe o piatră
şi printre mărăcini.

citat celebru din Francis Bacon
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu dormi

Ca o bestie roşcată
Să te furişezi
De-a lungul cartierelor
Nocturne din Kazan.
În noaptea
Destrăbălată şi rea,
Şi să priveşti feţele
Trecătorilor, în ciuda şoferilor
Care se uită pofticioşi la mine.
Unde şi de ce
Merge această femeie obosită
La ceasul când chiar
Păsările dorm?
E necuvincios
Să dormi în zori,
Ca popândăii în vizuine.
Ca o bestie roşcată trebuie
să te furişezi
De-a lungul cartierelor
Nocturne din Kazan.

Se poate şi trebuie
Să faci multe lucruri în zori,
Dar să nu dormi,
Numai să nu dormi.

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii fără dragostea părinţilor, fără trecut se usucă repede ca crengile fără rădacini în nisip.

citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatră...

Se pune piatră pe piatră şi se face ziuă
Inima-i tot mai adâncă şi se face ziuă
Târziu ochiul din mine se clatină ca platoşa zeilor
Stăm pe prispă afară aşteptând,
Păsări zboară prin marea de foc
Eu mă acopăr cu mâinile tale
Tu cu privirea mea de foc
Departe luna şi soarele au devenit pământ
Eu te privesc în ochi şi tot mai departe
Devii cifra cinci a inimii mele,
Aprinsă ca o dimineaţă de toamnă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La final

un om a murit
lumea aleargă în grabă să vadă spectacolul
soarele se scaldă dureros în mare
marea e neagră
chipul lui e frumos
fruntea înaltă, barba albă
pe buze un surâs ireal
şi ochii...
ochii închişi
lui nu'i pasă
aici timpul a murit, la sfârşit...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt nemărginit

Strigi la marginea lumii
subţire ca o pasăre scursă de călători
pe meridianele pământului ai întins marea la uscat prinsă cu nori de valuri
în sinea ta te strecori
şi strigi la marginea lumii
deşi nu mai ştii după ce sau de ce
ai strigat!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!