Cât vezi cu ochii de-a lungul trupului meu
Copacii crengile și frunzele lor
Iarba de la poalele stâncilor și mulțimea caselor
Și marea-n depărtare de ochiul tău scăldată
Imaginile-acestea de fiecare zi
Viciile virtuțile atât de imperfecte
Transparența trecătorilor pe străzile-ntâmplării
Și trecătoarele ivite din căutările-ți îndărătnice
Obsesiile tale cu inimă de plumb cu buze virginale
Viciile virtuțiile atât de imperfecte
Asemuirea privirilor îngăduitoare cu ochii pe care i-ai
cucerit
Amestecul corpurilor al sfârșeliilor și-al patimilor
Imitarea cuvintelor ideilor și atitudinilor
Viciile virtuțiile atât de imperfecte
Iubirea-i omul nedesăvârșit.
poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.