
Floarea cu rod de noroc
Când poftele biciuiesc
Mierea fericirii totale
Creuzetul iubirii perfecte
Aduce semnele banale.
Sărutul strălucește în timp,
Sufletele-n spațiu-s muribunde,
Pe retina imaginii șansa
Izbăvește urmele crude.
Nici mai devreme sau mai târziu
Iubirea poartă vertebre de foc,
Pe creanga voluptății umane
Crește floare cu rod de noroc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Urme bătătorite des
Nimeni nu aruncă lacrimi peste jarul
Pus în armonia iubirii.
Începutul cuvintelor
Slujește respirația gândurilor
Ce se nasc
În zodia stelelor.
Frica poartă vântul
Ecoului călătorind
Prin ferestrele deschise
În jarul tăcerii
Florii cu ochii albaștri.
Candoarea sfințeniei
Pășește în univers
Măsurând urmele
Cu urmele iubirii
Bătătorite des!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa
Pe iarba moale-a vieții
Îți aparții destul.
Destinul te-asaltează,
Tu îl despoi și spui:
O, Doamne, câtă iarbă
În juru-mi se înalță,
Cu bune și cu rele
Iubirea mă încalță.
Pe firul tău de iarbă
E întrebarea ta:
Destinul m-asaltează
Sau poate altceva.
Nici un răspuns din Domnul,
Nici un răspuns din jur
Și arzi pe creuzetul
Neîncrederii, sperjur.
Îți aparții, ori numai
Închipuire este,
Trăind a ta viață
Trăind a ta poveste.
Iubirea e o floare
Culoare și miros,
De nu-și trăiește clipa
Ea moare dureros.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovat de retina oarbă
Vinovat bântui retina copilăriei,
Am spălat văzduhul cu ploile suferinței,
Am rotunjit urmele durerii cu palmele mamei,
Am învățat necunoscutul cu sângele ființei.
Drumului pus între două puncte
Aflate în candela spațiului tridimensional
Am adus ecou chemarea Domnului
Din trinitrotoluenul încercat de-al omenirii val.
În neliniștea mută ce poartă coroana
Luminii în zborul păsărilor otrăvitoare
Hălcile orânduirilor descompusei dreptăți
Urcă sfera nelegiuirilor în ceruri fără soare.
La întâmpinarea pașnică a pădurilor de cruci
Contribuie încă hienele cu dinții știrbiți
În cuiele bătute în sufletul neamului meu
Vinovat că au retina oarbă preacuvioșii sfinți!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Degetele iubirii
Degetele iubirii nu mor
Pe-un trandafir însingurat,
Totul are izvorul în dor
Și se dăruie-ades minunat.
Tu ai privit petalele târziu,
Senzuale inimi pictate,
Totul înjur e pustiu,
Iubirea înalță palate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Căușul fericirii
În palmele iubirii suntem amândoi,
Tu rază de soare, eu fulger de ploi,
Tu ploaie în ropot, eu tunet absurd
Când timpu-și arată mugurul surd.
O șuviță din mine poartă săgeți
Din tolba în rime a unor poeți,
Tu pui arcul și tragi la-ntâmplare
În flacăra cu stinsă lumânare.
Eu pot fi ținta ce cade-n sulfină,
Tu, grădinarul ce-mi pune lumină
În palme suav, apoi soarbe ușor
Nectarul cel dulce din raze cu dor.
Amândoi punem căuș fericirii
Palmele noastre-n lumina iubirii
Și bem până ne sfințim întru vecie
Cu dăinuim în marea poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul iubirii
Nu te lăsa risipit printre flori,
Nu-ți fie frică de furtuni și nori,
Ascultă-ți inima, atunci, când vine
Timpul iubirii, fărâme, peste tine.
El nu aduce nori, durere si nici frică,
Aduce inimii culoare, în ceruri o ridică,
Plutești cu mii de fluturi în stomac,
Îi sorbi din ochi lumina celui drag.
Când timpul tău e copt, ca-n vis,
Lasă-ți sufletul iubirilor deschis,
Vei fi ca-n rai, un pom, plin, roditor
Și dragostea un nesecat izvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele sting...
Stele sting și˗ți spunː noapte bună!
Cerul se închide ca miezul în alună,
Inima ta în inima˗mi se cuibărește,
Iubirea prinde aripi moi și crește.
În chindia clipei sărutul e prelung
Cum dulceața pâinii vine de sub plug,
Gingășia ascunde în vertebre mici
Mângâieri șoptite cu ochi de licurici.
Mă topesc în spuza sânilor fierbinți,
Părul tău de aur e aură de sfinți,
Cu degetele noastre desenăm ca semn
Trecerea vieții spre marele Eden.
Pe˗obraz iarăși răsare soarele regal,
În depărtări s˗aude un nechezat de cal,
El sparge cu copita miezul de alună,
Alergăm prin spații ˗ eu, soare și tu, lună!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia fericirii
Ploaia fericirii îmi fulgeră în suflet
Întrări de curcubeie cu chipul tău de dor,
Ropote de fluturi zboară în stomacu-mi
Tăinuind plăcere, desăvârșind fior.
Visele profunde ne cuprind pe rând,
Din coasta lui Adam ies orișicând femei
Cu fructiere pline cu mere și venin
Dar cu iubiri aprinse în sabie de zmei.
În startul clipei care iar ne înconjoară
Tu-mi aduci izvoare cu roua cea mai pură,
Porți soarele-ntre plete și porți luna
Dosită-n mierea dulce-a cuvintelor din gură.
Mă poartă aripi lungi spre o iubire nouă,
Cerul cerne fluturi în taină peste zare
Tu-i culegi belșugul plăcerii dăruite
Cu duioșie-n suflet dar și cu nepăsare!
Ploaia fericirii aduce din cer raiul
Culori de curcubeie cu chipul tău de dor,
Ropote de fluturi zboară în stomacu-mi
Tăinuind plăcerea în care-s visător!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Geometria iubirii
geometria iubirii durează-n parametri ideali
unghiuri și triunghiuri între cer și pământ
cercuri pasionale creând fiori reali
cu stele și luceferi să facă legământ.
în cubul fericirii mai pot să mă încred
lumini pătrund cu forme pline de mistere
desenează pe pereți un paralepiped
din care zboară gânduri către sfere.
cu tot ce simt trec prin cercuri de foc
un arc multicolor pleacă din mine
iubirea mea sublimă îmi poartă noroc
pune în slove sentimente senine.
geometria iubirii transpusă-n sinonime
scoate în evidență lumini anonime.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea fericirii
Se deschid petale, aripile-n zbor,
Inima-n legănare-i pătrunsă de dor,
În grădina amușind a tinerețe
Un fluture-și ia zbor din penitențe.
Îl prinzi în palme, torță aprinsă,
Îi vrei iubirea în veșnicii cuprinsă,
Eu să fiu fluture, tu inimă toată,
Copacii în juru-ne copii pe o roată.
Să se-nvârtă cu brațele-n zbor,
Unul doar, în unghi de cocor,
S-aducă din stele religia iubirii,
În decolteul vieții floarea fericirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger din raze
Din fuiorul timpului cresc flori de vis,
Tu ești lujerul ce prelungește spațiul,
Retina ta pătrunde-n candelabre
Unde și eu privit-am cu nesațiu.
Te lași la brațul Îngerului Raze
Creat anume-n Raiul Nemuririi,
Vântul întrebării te poartă în sămânța
Pusă-n suflet, încolțind iubirii.
Stau cu mâna-ntinsă înspre calea
Ce te aduce-n zbor din stelele pitice,
În inimă te voi purta cu grijă,
O taină-a măiestriei iubirilor antice.
Nu voi lăsa în jurul tău otravă,
Nici timpul împietrită cărămidă,
Frumusețea ta, căldura-ți și virtutea
Îmi pune în balsamuri dragostea avidă.
Am să te port în pieptu-mi o vecie
Chiar dacă Domnul spațiul ar curba,
Iubirea mea nu e grădină moartă,
E-o inimă de vise și te port în ea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna, târziu...
Toamna, târziu,
La apusul stelelor
M-am rostogolit
În inima ta.
La răsăritul soarelui
Lumina mângâia
Oasele mele albite
De sângele iubirii.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea nu-i doar floare
Iubirea nu-i doar floare de mușcată
Pe care-o pui la geam ca să se vadă,
Să știe lumea cât de mândru ești
Că ai ajuns și tu ca să iubești.
Iubirea nu-i coroană, nici blazon,
Și nici măcar un lucru de bonton,
Iubirea nu-i trofeul că iubești
Și nici un film pe care-l tot privești,
Și nu-i nici marfă generos dosită,
Ce duce omul sigur în ispită.
Dar, uneori, iubirea-i un secret,
Pe care-nveți să îl trăiești discret
Când este pasiune și ocară,
Ce-ți face viața aspră și amară,
O iei așa cum e și cum ți-apare,
Ca floarea care crește prin ponoare.
Iubirea nu-i un antidot la ură,
Nici adorarea celui ce te fură,
De-ar fi așa, am tot fura cu toții
Și-am pune-n poarta vieții noastre hoții.
Iubirea nu-i nici floare altruistă,
Pe care o ții la altul în batistă,
Ca fericirea lui să fie soare,
Iar viața ta coșmarul care doare.
Iubirea nu-i nimic și-i tot ce este,
Un mod de-a fi, o magică poveste,
Este-un copac ce crește din pământ
Chiar dacă frunza lui se risipește-n vânt...
Dar asta o-înțelegi foarte târziu
Când viața ta a devenit pustiu,
Pustiu de gând, de șanse și de lume,
Pe care-l iei ca drog de-nțelepciune.
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i târziu
Nu-i târziu și nici devreme
pentru dorurile noastre,
așternute în poeme,
pe hârtii de cer, albastre!
Nu-i târziu pentru iubire,
răsfoind cartea de suflet,
înfiorați de uimire,
în lumina unui zâmbet!
Nu-i târziu pentru săruturi
sub soarele primăverii,
întrecându-ne cu fluturi...
amețiți de vraja serii!
Nu-i târziu, la porți de vis,
să ne scriem jurăminte
pe florile de cais,
cu mătase de cuvinte!
Nu-i târziu și nici devreme
pentr-o astfel de trăire,
în grădini de crizanteme,
sub a toamnei ocrotire!...
Nu-i târziu, chiar de-i târziu,
să aflăm ce-i fericirea!
Azi mă știi, și eu te știu,
și trăim din plin IUBIREA!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Între târziu și prea devreme
De-i prea târziu, sau prea devreme
Și totuși ai găsit iubirea,
Chiar dacă nu-i simți împlinirea,
Primește-o-n suflet, nu te teme!
Gustată ea se vrea pesemne
Și mpărtășită cu simțirea,
De-i prea târziu sau prea devreme
Și totuși ai găsit iubirea.
Ea poate totul să însemne,
Poate fi însăși fericirea,
Dar va rămâne în poeme
Doar chipul ei și amintirea,
De-i prea târziu, sau prea devreme.
poezie de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Siamezi în iubire
Ia-mi inima în dinți
Din sângele iubirii,
Fluturii tresaltă
Pe-aripa amintirii.
Suntem o contopire
De raze printre flori,
O dulce ciocolată
Sărutului din zori.
Ne mângâie romantic
Semnele trupești
Atât cât râul vieții
Ne poartă în povești.
Ia-mi inima în dinți,
Suntem doi siamezi
În constelații unde
Doar tu știi să visezi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mămica, mierea prelucrează (poezie pentru copii)
Mămica, mierea prelucrează
Și mierea ei este gustoasă;
Copilul ei, încă visează
Și crește măricel în casă.
Ca o albină silitoare
Este mămica mea frumoasă;
Iar eu, nectarul ei din floare
Adus și prelucrat în casă.
Dacă n-ar fi a mea mămică...
Nu aș avea nici vis, nici casă;
Și aș rămâne foarte mică
Și nici la chip... n-aș fi frumoasă.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache

Comentează! | Votează! | Copiază!
În numele iubirii
în numele iubirii se-mperechează raze
se construiesc maternități și școli
lumina fericirii reverberează-n fraze
povești cu mândre nunți umplu coli.
în numele iubirii odoarele se nasc
atracții sublime pentru șapte arte
elixirul fericirii se scurge din teasc
expresive viziuni ne poartă de parte.
tonalități mângâietoare apropie inimi
în numele iubirii cerul ne e aproape
să disipe blesteme să destrame patimi
vise infinite rulează sub pleoape.
în numele iubirii se varsă lacrimi
soarele se oglindește în limpezi ape.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea golită în noi
Ascuns e-n inima mea
Fulgerul iubirii tale,
Vâjâind precum o stea
Pe un nor prins în zăbale.
Hățu-i visul prelungit
Prin vertebre și prin sânge,
Unde dorul a zidit
Lacrima ce amar plânge.
Fulgerul va arde totul,
Chiar a inimii culoare,
Iubirea va fi resortul
Care va ieși la soare.
Și va prinde în cârlige
Rufele spălate-n doi,
În lacrima care frânge
Lumea golită în noi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când pleci, nu mă săruta
N-am să primesc sărutul tău,
că e otravă-n corpul meu.
Sărutul tău la despărțire
este otravă pentru mine.
Sărutul tău nu este miere.
Sărutul tău este durere.
Din suflet eu te-aș ruga,
să-împlinești dorința mea
Când pleci, nu mă săruta!
Nu-mi da otrava dulce a iubirii,
drept talisman al fericirii!
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!