Oamenii egoişti, care se iubesc numai pe ei, nu pot rămâne alături de oamenii generoşi, de care sunt iubiţi! Pentru că sunt imuni la iertare, înţelegere, iubire! Un gest neînsemnat de neiubire (considerată de ei), le zdruncină Eul, făcându-i permeabili urii! Urii ce se năpusteşte asupra lor ca un balaur cu mii de capete şi-i devorează fibră cu fibră! Iubiţi sau urâţi de oameni, trebuie să ne străduim să rămânem lângă ei!

Iulia Mirancea (3 aprilie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, constrănge-ne să reevaluăm, să reprospectăm, să remodelăm lumea infailibilă, pe care ai vrut-o! Obligă-ne să realcătuim aurul, din lutul ce mai adăstă în bruma de făptură umană...! Să realcătuim... să realcătuim...! Până când, fibră cu fibră, vom fi perceput inefabila-ţi iubire!

Iulia Mirancea în Amăgire şi dezamăgire (26 iunie 2009)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de iubire nu avem voie, niciodată, să găsim o enclavă a urii!

aforism de Iulia Mirancea (4 ianuarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru oameni

Vă mulţumesc pentru ce-mi daţi,
Şi vreau şi pot să cred că mă iubiţi!
Iar pentru ce vă iau, fără să ştiţi,
Vă rog frumos: să mă iertaţi!

Eu vă iubesc, să ştiţi, dar nu oricum,
Ci-ntotdauna sincer: aici şi-acum!

poezie de Iulia Mirancea (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii egoişti nu recunosc niciodată că sunt fericiţi, chiar dacă se scaldă în aur! Nu recunosc, pentru că, nici nu sunt! Există o singură fericire pe acest Pământ: firicelul de aur, infinitesimal, pe care-l dăruieşti!

aforism de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi de mucava

rămânem aşa
ca doi iubiţi de mucava
ca două cartoane cu toane
cu marginile frânte
rămânem aşa ca
doi iubiţi
de mucava de la
începutul
încetului paşnic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt oameni care, deşi te însoţesc, nu înseamnă că îţi sunt alături.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, nu înseamnă că sunteţi împreună.
Sunt oameni care, deşi te aud, nu te ascultă. Sunt oameni care, deşi te ascultă, nu te înţeleg şi nu le pasă.
Sunt oameni care, deşi te privesc nu te văd. Sunt oameni care deşi de văd, nu te cunosc.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, sunt foarte departe de tine...
Sunt oameni care, deşi te mângâie şi te îmbrăţişează, nu te iubesc.
Sunt oameni care, deşi te însoţesc pe drumul tău şi îţi fac promisiuni, într-o zi vor coti brusc pe alte drumuri...

poezie de Irina Binder
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii buni şi cei răi sunt radical diferiţi. Oamenii răi nu apreciază niciodată bunătatea care li se arată, dar cei înţelepţi o preţuiesc şi sunt recunoscători pentru ea. Oamenii înţelepţi încearcă să-şi exprime aprecierea şi recunoştinţa prin dirijarea bunătăţii lor nu numai asupra binefăcătorilor lor, ci asupra tuturor.

citat clasic din Buddha
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oraşul cu iubire

În oraşul cu iubire, locuiesc tot mai puţini,
Drumul către fericire, din păcate, nu-l mai ştim...
E aşa frumos aici, ca-ntr-o lume de poveşt! i
Tot ce trebuie să faci este doar ca să iubeşti!

În oraşul cu iubire, oamenii mereu zâmbesc,
De atâta fericire, ochii lor, toţi strălucesc.
Politeţea e firească, iar atunci când se-ntâlnesc
Nu se spune "bună ziua", ci se spune "te iubesc!"

În oraşul cu iubire nu există cerşetori,
Toată lumea dăruieşte doar emoţii şi fiori!
Florile sunt mai frumoase, frunzele în pomi dansează,
Nopţile sunt în lumină, inimile radiază...

În oraşul cu iubire, oamenii nu merg, plutesc,
Le-au crescut pe spate aripi, tot spunându-şi "te iubesc!"
Nu există sărăcie, sunt avuţi şi fericiţi,
Cea mai mare bogaţie-i că iubesc şi sunt iubiţi...

În oraşul cu iubire, nu există umilinţă
Oamenii nu ştiu să plângă, nu există suferinţă
Trupurile-s sănătoase, ele nu îmbătrânesc,
Vitamina e iubirea şi pastila "te iubesc!"

În oraşul cu iubire, oameni-s nemuritori
Nu există cimitire, când iubesti n-ai cum să mori!
Cine vrea eternitate, cine vrea ca să trăiască
Poate să se mute-aici, doar să ştie să iubească!

poezie de Florentina Mitrică (3 martie 2015)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe oamenii care mă iubesc îi ador; pe cei ce mă urăsc, îi ţin aproape de mine, ca să le dau şi lor din avutul meu; dar mă tem îngrozitor de cei ce nu sunt hotărâţi dacă să mă iubească sau să mă urască, fiindcă nu ştiu cu ce să le ies în faţă!

aforism de Iulia Mirancea (24 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt plecată să-i revăd pe toţi oamenii pe care-i iubesc! Nu mă mai întorc!

aforism de Iulia Mirancea, după Lucian Velea (26 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă leşul persoanei iubite nu au luat naştere doar ştiinţa sufletului, credinţa în nemurire şi o puternică rădăcină a conştiinţei vinovăţiei umane, ci şi primele sale porunci etice. Prima şi cea mai importantă interdicţie a conştiinţei trezite este: Să nu ucizi. Ea a fost dobândită ca reacţie la satisfacerea urii ascunse în spatele doliului după morţii iubiţi şi a fost în final extinsă asupra străinilor neiubiţi şi asupra duşmanului.

Sigmund Freud în Opere IV, Consideraţii actuale despre război şi moarte, Studii despre societate şi religie (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii au fost creaţi ca să fie iubiţi, iar obiectele ca să fie folosite. Acum e haos în lume pentru că obiectele sunt iubite, iar oamenii sunt doar folosiţi.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există persoane care, oricât de mulţi oameni frumoşi i-ar înconjura, ei tot către oamenii nefrumoşi privesc; există oameni care, oricât de pavat le-ar fi propriul drum, ei tot clevetesc împotriva celui plin de noroi al celuilalt; există oameni care, în loc să admire frumuseţea, se lasă inspiraţi de urâţenie...! Oare, cui le sunt de folos?

Iulia Mirancea (23 februarie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de fibră

Călare pe un lup albastru
Prin codrii de sticlă sihastru
Imi cânt balada celui ce sunt
Şi nu mă cred niciodată sfânt

Sunt demon din florile de tei
Ce-şi caută culcuş în poala ei
Rătăcit flămând prin ram de fibră
Ce pare-n amor scurtătură

Năvodul de ceaţă împletit
Celor ce au de amăgit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea de a ne îndrăgosti e cea mai rară calitate. Nevoia de a fi iubiţi şi dorinţa de a ne dărui iubirea, sunt singurele rămăşiţe Divine, care au supravieţuit. Noi căutăm să-l seducem, să-l impresionăm pe celălalt; insistăm să ne creadă că îl iubim. Dar nu căutăm ce trebuie. Avem nevoie de cineva care să ne înţeleagă şi să ne înţeleagă iubirea. Numai înţelegerea aduce apreciere, recunostinta pentru toate sacrificiile facute, respect şi încredere. Iar într-o inimă unde găseşti înţelegere, afli, întotdeauna, iubire.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fiţi iertaţi...

Ştiam că mă urâţi, dar, chiar de moarte,
n-am avut habar!

C-aveţi atâta ură, e trist...
Nu ştiţi şi nici măcar nu bănuiţi că
Viaţa unui om nevinovat
A atârnat şi mai atârnă de-un fir de păr!

Oare pe omul ce-l iubiţi atât de mult
L-aţi întrebat ce a făcut?

De-acela pentru care m-aţi sacrificat
Deloc nu vă-ndoiţi?

De cuget, de păcat e sigur, nu vă pasă
Dar nu uitaţi:
Pe Dumnezeu, nu veţi putea să-l înşelaţi!

Şi totuşi, am să mă rog la Dumnezeul meu
Să fiţi iertaţi!

poezie de Iulia Mirancea (27 decembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cititorilor mei contemporani: Dacă vă urâţi între voi, eu nu vă urăsc. Dacă nu vă urâţi, eu vă iubesc. Dacă vă iubiţi, eu vă ador!

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să existe, oamenii mari trebuie să-şi fixeze în cuget un preţ pentru oamenii mici; şi vor fi cu atât mai mari, cu cât preţul fixat este mai mare!

Iulia Mirancea (26 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ciudat că sunt nevoit să tac lângă oamenii care trăiesc alături de mine şi vorbesc numai cu cei care sunt departe de mine în timp şi spaţiu, care mă vor auzi.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu, nu trebuie iubiţi cei sănătoşi, cei siguri de sine, cei mândri, cei mulţumiţi, cei bucuroşi – ei n-au nevoie! Ei primesc dragostea cu îngâmfare şi indiferenţă, doar ca pe un omagiu care li se aduce, ca pe o obligaţie ce li se cuvine de drept. Un dar care se adaugă altora, o podoabă în păr, o brăţară la încheietura mâinii, aşa socotesc ei dăruirea totală a altuia, iar nu drept raţiunea şi esenţa întregii lor vieţi. Numai celor pe care soarta i-a persecutat, numai celor tulburaţi, celor năpăstuiţi, celor nesiguri, celor lipsiţi de frumuseţe, celor umiliţi, numai lor le poţi într-adevăr ajuta prin iubire. Cine le dăruieşte viaţa lui, acela le oferă compensaţie pentru ceea ce viaţa le-a luat. Numai ei ştiu să iubească şi să fie iubiţi aşa cum trebuie să iubim – cu recunoştinţă şi modestie.

Henry Jaeger în Disperatii
Adăugat de Bernadeta
Comentează! | Votează! | Copiază!