Nebunii permise
te aștept în casa înaltă a cuvintelor
călătoare într-un ritual unic
să căutăm forma rotundă a culorii
ce se zbate în cromatici aeriene
ridicate pe scara sentimentelor suprasaturate
printre nuanțe și înțelesuri absconse
te aștept să rememorăm
sensul luminii confuze
iluzii ce visează la victorie deși cad obosite
la marginea împlinirii cu trup mirosind a dăruire
sub liniștea impunătoare a dimineții
trezită în orizonturi diferite
te aștept la jumătatea rugăciunii
oarbă într-o singură bătaie a orologiului
ce își revarsă minutele
să perpetuăm cuvinte
împărțite de la sine la porțile prezentului
împovărat de nebunii permise
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Aștept
Aștept mereu și nu știu ce aștept.
Aștept o fată să-mi vie la piept.
Aștept un blestem, ori un cântec aștept,
Și nu știu ce aștept.
Cu ochi aprinși aștept. Și tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morțile în mine.
Și renasc toate viețile.
Și tot nu vine.
Aștept, aștept. Și nu știu ce aștept.
Aștept, lumină ori noapte?
Aștept, viață ori moarte?
Aștept, aștept. Și de departe
Mă cheamă ale beznei șoapte...
poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără martori!...
să intrăm în casa înaltă a cuvintelor
a înnoptat printre silabe obosite
iar răsăritul așteaptă
cu cealaltă jumătate și întâmplări mirobolante
să uite trecutul obosit de ploile sticloase
căzute cu inocență pe dedesubtul timpului
să recompunem un alt paradis
mult mai verde și numai lumină
sub cupola de aer se aud clopote
începe cursa fără obstacole în căutarea cuvintelor
și ce bine dacă vom reuși să le pipăim
cu buzele pline de rouă
ne vom naște odată cu zâmbetul
legați indisolubil meteori pe autostrada prezentului
care ne-a întins mâna
la aceeași altitudine a tăcerii
cu forma pătrată și mângâieri tumultoase
pe continentul LINIȘTEA
visăm în degradeuri fără mirări
evadați din marginea nepăsării
îți întind mâna
și dansăm fără martori
poezie de Elena Toma
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept cu dor
Într-o zi senină poate se vor șterge
De la sine, simplu, sensuri interzise
Și un dor nebun spre apus va merge
Regăsind acorduri prin poeme scrise.
De la o fereastră cineva întreabă
- Ce înseamnă totuși "te aștept cu dor"?
Apoi se retrage cu un fel de grabă,
Necontând răspunsul din exterior.
Într-o altă zi, într-un alt palat,
O nădejde-albastră cântă la clavir
Dorul se așează trist și nechemat
Și răstoarnă vraja vechiului potir.
Într-o zi senină, undeva departe
Cineva va scrie pur întâmplător,
Pe o întristare pusă într-o carte,
"Te aștept de-o viață, te aștept cu dor".
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
Te aștept fără cuvinte
Când o stea se-aprinde,
Să-ți arate calea iară,
Prin noaptea de vară.
Te aștept nerăbdător
Fiind aprins de dor
Briza n-o mai întâlnesc,
Pădurea n-o mai iubesc.
Te aștept tot gânditor
Vântul n-are spor,
Stau întins pe iarba deasă
Cu luna mireasă.
Te aștept lângă izvor,
Solitar decor
Și-ți văd trupu' mlădios
Ce se-apropie sfios.
Te aștept, sunt necăjit
Pe câmp ofilit,
Ochii minții te zăresc
Pe tărâm ceresc.
Te aștept dezamăgit
Trupul ți-a pierit,
În noaptea de vară
Din mintea mea iară.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Aștept...
Aștept ca lumea să se schimbe,
Să ne-ajutăm, să fim mai buni,
Dar asta doar de noi depinde,
Iar de tandrețe suntem imuni.
Schimbarea-i grea, nici nu-ncercăm,
Mă simt învins, sunt solitar,
Nu simțim, doar judecăm...
Aștept schimbare, dar în zadar.
Aștept ca voi să mă-nțelegeți,
Să știți de ce sunt diferit,
Să m-ascultați, să mă cunoașteți,
Să știți de ce sunt eu smerit.
Îmi doresc să m-acceptați,
Să știți cum sunt și cum am fost,
Să mă-nțelegeți și s-apreciați...
Aștept degeaba, e fără rost.
Aștept voință, aștept schimbare,
Să vrem să fie diferit,
Aștept tandrețe și ascultare,
Să nu mai judecăm greșit.
Aștept dorință, consimțământ,
Să vrem cu toții ce e drept,
Aștept să uit de-acest cuvânt,
Să nu fiu nevoit s-aștept.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptări
Aștept să vie iarna, cu tot alaiul ei
De glasuri clistaline și zvon de zurgălăi.
Aștept să cadă neaua, să crape piatra-n drum,
Iar ciutele s-alerge pe câmp, fără stăpân.
Aștept să fie cerul de fum gros sfârtecat,
Când arde-n sobă focul trosnind a lemn uscat.
Aștept s-aud sub tălpi cum scârțâie zăpada,
Și noaptea, pe obraz să-și scuture pomada.
Aștept să patinez pe-a lacului cornee,
Într-un balet de gheață să scriu o epopee.
Aștept un zbor de reni deasupra casei mele,
Trăgând caleașca vremii spre fantezii rebele.
Aștept dimineți ninse pe-a inimii retină.
Când îmi silabisește văzduhul în surdină.
Aștept să vii și tu cu iarna, ca un dar.
Doar țurțuri de lumină în ochi de chihlimbar!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cinis
Te aștept ca o carte cu paginile rupte,
Aruncată în sobă focul să-l sărute,
Ca un gând crud, sălbatic, ucis rece-n minte
Înainte ca gura-mi să-l pună-n cuvinte.
Te aștept ca luna soarele să-ntâlnească,
Să frângă în două bolta cerească,
Așa cum pulberea așteaptă la loc să se strângă,
Să se-nchege-n apus într-o stâncă.
Te aștept cum un mut așteaptă să cânte,
Cum muntele-așteaptă furtuna să-l mute,
Cum soarele așteaptă să răsară la vest,
Și abisul albastru să renască celest.
Te aștept cum aștept să se termine totul
Și lumea într-o noapte s-o-nece potopul,
Cum aștept lumina să-ntunece drumul
Și noaptea-nstelată să-mi păstreze parfumul.
Te aștept ca o carte cu paginile rupte,
Aruncată în sobă focul să-l sărute,
Ca un gând crud, sălbatic, ucis rece-n minte
Înainte ca gura-mi să-l pună-n cuvinte.
poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe peron la Caracal
În ce gară am ajuns?
Și aștept, aștept, aștept...
În sfârșit... primii răspuns:
Bine că ești tu deștept!
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă aștept
Vă aștept în lumea mea de vis
În iadul meu, în al meu paradis
Vă aștept, cum așteaptă o floare
O rază caldă de soare.
Vă aștept cu drag să-mi treceți
Al casei mele prag,
Să ne mai spunem o poantă,
Căci asta mi-i cel mai drag.
Căci sunt și eu om, nu sunt stafie
Veniți, vă aștept
În lumea mea veșnic moartă
Și veșnic vie!
poezie de Vladimir Potlog (1 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept...
Te aștept la răscruce de vis
Să salvăm anii căzuți în abis
Vom escalada muntele din noi
Având iubirea, busolă pentru doi.
Te aștept pe un mal atins de cuvânt
Cu marea voi face un legământ,
Să-mi spele trăirea cu-n val de iubire
Voi aduna clipele ce par să se deșire.
Te aștept unde îngerii nu au nume
Din ale lor aripi vor curge poeme
Vom inventa sentimente fără vină
În descântec de cer cu lună plină.
Te aștept într-un colț sfios de gând
Acolo unde visele nu mi le vând.
Îți voi scrie, străinule, peste veacuri
Stihuri mângâiate de-ale dragostei leacuri.
poezie de Lavinia Niculicea (22 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o seară
Te aștept într-o seară să vii,
Depărtări să pălească uimite,
Până ieri se credeau infinite,
Iar acum parcă nici n-ar mai fi.
Te aștept într-o seară să-mi spui
De iubiri care nu au sfârșit,
De un vis ce s-a vrut împlinit,
Făr-a da vreun tribut nimănui.
Poate-am spus, poate sper doar să știi
Că iubirea nu are hotare,
E-o cerească și pură-ntâmplare,
Te aștept într-o seară să vii.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea este împărțită în tabere înverșunate
deși spun lucrurilor pe nume acum am o temere
aștept liniștit vacanța de vară
să mă încarc cu vigoarea necesară în toamnă
și să mă manifest direct
cu toată răbdarea și convingerea propusă.
într-o formă de suflet cu nuanțe neutre
lumea este împărtită în tabere înverșunate
în trup îmi rămâne o formă câștigată
de salvare a cuvântului
în care cred oamenii
tot ce pot să mai fac e să-mi mobilizez voința
ce a rămas în expectativă
dar trezită devine de neclintit
și nu are dragoste sau moarte
dragostea în miezul ei fierbinte
ca și moartea ca o fetișcană nurlie
îmbracă uniforma de luptă și pornește
să omoare șerpii din tranșee pe ploaie
fără ca ei să aștepte
cu armele la ochi
mulți vor sfârși, alții se regrupează
și războiul nu se termină niciodată
cu o victorie statornică
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
Te aștept la un ceai...
Vei veni cu o floare
și multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
și le-așez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!
Îți voi da din pocalul
promisiunilor nopții,
Să guști vinul dorinței
ce te-atinge în șoapte...
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept o lacrimă
A trecut puțin sau mult...
Eu simt că a trecut o vreme...
De când aștept să-mi spui, un
Te iubesc!
Cât încă limba ceasului se mai învârte.
Cât noaptea se rostogolește spre lumină
Și încă soarele iubirii nu a asfințit.
Eu îmi adun poemele pe buze
Și-ți spun că te ador și
Te iubesc
Atât cât inima îmi va mai bate, aștept!
Și clipa, se transformă în minut.
Iar un minut, devine veșnicie.
Aștept, dar nu știu ce aștept...
Aștept iubirea să mă-n vie?
Sau poate o eclipsă, sau un cataclism...
Aștept lumina? Aștept noaptea?
Nici eu nu știu...
Încă mă simt legat de tine.
Iubesc lumina, dar lumina-mi așteptată
Se transformă-n moarte.
Aștept, aștept, dar de departe
Mă cheamă ademenirea beznei
Ce-mi este mai aproape!
Căci și răbdarea s-a uscat în mine.
Aș vrea măcar ca lacrima
Să nu mai fie tristă!
Și să mai creadă în iubire.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atârnare
Câte gânduri putrezesc în nuanțe de gri
Câte zile am plâns, crezând că nu o să mai vii
Departe sunt zilele cu nuanțe purpurii
Departe ești tu, dar te aștept să vii
În firul de amintiri care ne leagă
Tot sufletu-mi atârnă
Și oscilează copilărește
Dar încă aștept de la tine o veste
Durere, fericire și tristețe
Alunecă-n privirea ta
În jos spre punctul culminant
Ce nu poate fi decât marcant...
poezie de Dan Boldea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucruri care nu se spun
Parodiat fără accept
patratul meu s-a trezit
la marginea prăpastiei între cuvinte.
Laturile îi fac obserații
unghiurile îl înjură pe la colțuri
iar un sentiment accentuat al inutilității
tocmai i-a căzut pe umeri
în multiple straturi
privindu-l de sus în jos.
Fără a prevesti ostilitățile
stă pe întinderea parodiei
încercând să-și revendice drepturile
aplecate într-o lumină confuză.
M-am simțit responsabilă
de înțelesurile acestor stări
ascunse în ritualuri ce se vor învingătoare
în acest întuneric dătător de seve
cu oase mărețe într-un amurg precar.
Se simte devorat în orizonturi diferite
ce plutesc generos pe începuturile lui
nostalgice în fața cuvintelor.
Îmi zice că puteam face altceva decât să-l expun.
Dezamăgit închide ochii într-un refugiu firesc
conștient de atâtea alte lucruri care nu se spun.
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu Eminescu-n gând
Luceafărul vine în nuanțe de grii
După ce atâțea ani credeam că n-o să vii,
Acum zilele au nuanțe purpurii
Știu că ești tu și te aștept să vii.
Poezia e firul ce ne leagă,
Că eu aștept de-o viață-ntreagă
Și uneori mă port copilărește,
Că vreau să vină din cer o veste.
Poezii de fericire și tristețe,
Citesc cu plăcere și politețe,
Dorul din suflet e ultima privire
Și uneori aduce multe suspine.
poezie de Eugenia Calancea (15 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surpriză de Crăciun
Îl aștept pe moș să vină,
Lângă bradul de pe hol,
Într-o liniște deplină,
Ca să nu mă dau de gol,
Cu desaga lui cea plină
Și în strai de "protocol",
Îl aștept pe moș să vină,
Lângă bradul de pe hol,
Noaptea-i rece și senină,
Ceasul ticăie domol,
Eu -atent ca o felină-
Înarmat cu un pistol,
Îl aștept pe "moș"... să vinăăă!
rondel de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
pentru că eu exist și am fost creat pentru tine
tu, știu, exiști undeva rătăcind în această lume
pentru că soarta ne-a creat diferite destine
eu te aștept sperând să te găsesc, minune
pentru că undeva sufăr simțind că prin privire
tu, știu, cauți orizonturi rătăcite departe de tine
pentru că viața încă mult timp ne desparte
eu nădejde mi-am pus că nimic nu este departe
pentru că știu că nu mult va fi și ziua este aproape
te aștept, mă-n-chin și-n-mpreunate-mi țin palmele
pentru că știu că dureros de nu vei fi, tot restul vieții mele
te voi dori și aștepta cu gândul sacru al existenței tale, divine
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept să vii
Pierdut în zare,
Te aștept să vii.
Dar să nu plângi,
Dacă mă vei găsi cu părul alb!
Tu iartă-mi inima din piept
C-a vrut ca să trăiesc și să te-aștept!
Te rog sa-mi ierți și glasul răgușit,
Ce este amărât de-atâta plâns și de oftat!
Te aștept să vii, când vrei!
Nu ai o oră sau o dată scrisă.
Eu te aștept iubire,
Căci nici nu știu, dacă mi-e dor de tine,
Sau de un vis
Pierdut în zare...
Nu te mai caut, deși,
Caăn fiecare zi de sărbătoare,
Ca un nebun,
Te-aștep, te-aștept să vii!
Aceeași destinație vom avea
Iar pașii noștri vor măsura
Treaptă cu treaptă, bătăile inimii.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!