Autodeconspirare (celor de la B1TV)

Aţi crezut cu toţi în el
Şi l-aţi luat drept model.
L-aţi copiat, cum se spune,
Fără să ştiţi al său nume.
Fiindcă-a fost acoperit
Pe multă lume a prostit.
Dacă te uitai la el,
Avea în ochi multă mânie.
Domnul vostru colonel
Era cam negru de furie.
Avea în el atâta ură,
Gata doar să explodeze.
Scotea cuvintele din gură
Fără ca să mediteze.
De-atâta inimă rea
Şi mai mult el s-a bronzat.
La B1 numai vrea,
S-a deconspirat.

pamflet de Dumitru Delcă (22 septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă de mai bine

Dacă vom reuşi să supravieţuim acestei epidemii, nu vom mai fi ca înainte. Vom ieşi cu un comportament mult schimbat. Vom avea mai multă pace în suflet, o inimă mai liberă şi o mai bună viziune asupra lumii. Cu alte cuvinte vom învăţa din greutăţi. Vom avea mai multă grijă de viaţa noastră. Vom deveni mai înţelepţi, mai spirituali. Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu!

poezie de Dumitru Delcă (1 aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei fi omul înţelept

Nu lăsa timpul să treacă
Fără să înveţi ceva!
Având minte înţeleaptă,
Mai mult te vei înălţa.

Altfel, vei avea o viaţă
Care duce în amurg.
Nu vei putea face faţă
Greutăţilor ce curg.

Cu multă învăţătură,
În viaţă vei prospera.
Vei păşi în lumea bună,
Mult timp te vei bucura.

Vei putea intra în lume
Fără să ai remuşcări.
Din nume îţi faci renume,
Vei deschide multe zări.

Vei avea viaţă frumoasă,
Vei primi mai mult respect,
Gândul îţi va sta acasă,
Vei fi omul înţelept.

poezie de Dumitru Delcă (4 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la voinţă până la putinţă

Se spune că,
dacă omul ar vrea,
multe ar avea.
Numai că,
de la voinţă,
până la putinţă,
este cale lungă.
Numai cine poate,
calea o străbate,
la final s-ajungă.
Un proverb ne spune,
că omul propune,
iar Domnul dispune.
Doar Domnul hotărăşte
cât, şi cui să dea.
Pe cine răsplăteşte
după munca sa.

poezie de Dumitru Delcă (august 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învinsul

Învinsul ce l-aţi pălmuit
Cu sete crudă altădată,
Iată-l! Acum s-a ridicat...
Cu pace-n suflet vă aşteaptă.

De neiertare apăsat,
Cu jugul fiecărei zile,
El s-a-nălţat spre nemurire,
Păşind tăcut spre fericire.

O, fiecare zi e teamă,
Înjunghiere, plâns, dureri,
Priveşte-n urma lui... e noapte
E plânsul ultimei lui seri...

Deodată iată-l! s-a-nălţat!
În ochi îl mai puteţi privi?
Au nu e el cel vinovat
De greul fiecărei "zi"?!

L-aţi umilit şi l-aţi scuipat,
I-aţi dat acuza sărăciei...
El cât a plâns?! Cât a-ndurat?!
Acum, pe calea veşniciei,

Nu el e cel împotmolit...
Voi, leş de lut neroditor
Ce-n plata voastră aţi crezut
Şi-n veşnicia banilor...

În plata voastră aţi crezut,
Uitând de rănile ce dor,
Corpul de răni vi l-aţi umplut...
Aţi înţeles că nu-i uşor?!
.....................................
Lumina sufletului său
Spre transcendent îl profilează...
Priviţi-l! Cât i-a fost de greu?!

Voi luaţi-i jugul ce-l apasă!
E-al vostru azi... A fost al lui...
Acum el este iar "acasă".

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea ta

Dacă ai:
multă bucurie,
multă lumină,
multă sănătate,
multe flori,
multe împliniri,
dar mai ales
multă iubire,
eşti un om fericit.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrează-ţi inima şi vei putea întemeia o familie.
Păstrează-ţi familia şi vei avea demnitate.
Având demnitate vei fi apreciat de multă lume.

Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţie

În prezent
omenirea are energie
cât să făurească
mici sateliţi
în jurul planetei
dacă ar avea
mai multă energie
ar putea să facă
o planetă cu sateliţi
dacă ar avea
mai multă energie
ar putea să facă o stea
cu planete în jurul ei
în speţă
un nou sistem solar
dacă ar avea
şi mai multă energie
ar putea visa
la o galaxie
şi aşa mai departe
la o panoramă imensă
poate un univers
pentru viitor.

poezie de David Boia (4 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scăpătat

A băut astăzi, iar, atâta apă... multă,
De la izvor, la Lac şi de la o cişmea
Fără stăpân; "nu se contorizează încă"...
Şi a pregătit răspuns, de întrebă cineva?!...

Că n-ar spune oricum din crudul adevăr,
Ce nimeni nu l-ar crede -el, cu atâta şcoală-
Că nu mănâncă mult; din când în când un măr,
Cu multă apă, multă... I s-a prescris, de boală!?

Îngândurat răspunde la câte-o cunoştinţă,
Cu un salut sfios, melanj cu jovial,
Din ce mai are nerv şi tonus, din putinţă...
Că vrea încă să pară tot bine, cerebral!

Noroc că-i vară acum, ce-l costă mai puţin
Şi seara poate bea un ceai din multe plante;
Tot natural, nu dulce, chiar dacă-i de pelin...
Căci zahăr s-a scumpit şi-i mult ceair pe pante!

Va trece nouă zi, ca şi-altele să-ntrame,
Vreodată, peste ani, când câştig ar avea,
Din ce-a pierdut prin furturi şi va uita de foame,
Doar cu noroc... Că hoţii plătesc; parchet, curtea!

Îşi spune-n sinea lui că-i încă sănătos
Şi-şi ia zilnica doză de doi litri, lichide,
Chiar peste şi se miră că nu-i aşa burtos...
Doar parcă-i mai mult os şi mâinile livide!?

Nedumerit, se întoarce pe strada cu cişmea
Şi apoi şi pe la Lac... şi aici se fac lucrări
Să-nchidă curs de ape, modern acces, cu cheia
Şi numai după plată... Primaru' a vrut schimbări!?!

E-n binele la toţi; nu se mai udă curţi
Şi Europa cere civilizat, bunăstare...
De mâine ce va face? De-ar şti nişte corupţi,
Ca un ban să le dea!?!... Da-i ruşinos!... Şi n-are!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vestea despre vrednicia şi smerenia ajutoarei de chelăreasă ajunse numaidecât şi la urechile împărătesei. Ea dori s-o vază. Iar dacă se înfăţişă împărătesei, fata de împărat ştiu să se arate şi să vorbească din inimă curată, fără prefăcătorie şi fără multă îndrăzneală. Împărăteasa prinse a o îndrăgi. Ea bănui că ajutoarea de chelăreasă nu poate să fie de neam prost. Şi aşa cum vă spusei, împărăteasa luă pe fată, ajutoarea cheiăresei, pe lângă dânsa. Unde se ducea împărăteasa, mergea şi ea; când se punea împărăteasa la lucru, lucra şi ca. Apoi, lucrul ce ieşea din mâna ei era mărgăritar, nu altceva. Din toate cuvintele cele înţelepte ce ieşeau din gura ei plăcu împărătesei mai mult decât orice. Ce să întindem vorbă multă? Ajunsese să fie nedespărţită de împărăteasă. O iubea împărăteasa ca pe copilul ei. Se mira şi împăratul de atâta alipire a împărătesei către această fată. Acest împărat avea un fecior singur la părinţi. Tată-său şi mumă-sa se uitau la dânsul ca la soare. Îl pierdeau de drag ce le era.

Petre Ispirescu în Sarea în bucate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Denigratorilor lui Eminescu

Din ce lumi voi aţi venit
Şi aici v-aţi pripăşit?
Pentru ce-aţi venit la noi
Şi-aruncaţi tot cu noroi?
Unde vreţi voi să ajungeţi?
Naţia vreţi să o distrugeţi?
Vă numiţi voi literaţi
Şi pe toţi îi criticaţi;
Filozofi vă mai ziceţi,
Cine credeţi că sunteţi?
Eminescu pentru voi
E de lada cu gunoi.
Din cultură-l aruncaţi.
Locul lui vreţi să-i luaţi?
V-a avântaţi la fruntea sa,
Laurii pentru a-i lua.
Voi degeaba încercaţi
Locul lui n-o să-l luaţi!
El făcu odinioară
Limba noastră o comoară.
Cu el doctorat v-aţi dat,
L-aţi luat, v-aţi lăudat.
Puneţi mâna şi munciţi,
Nu la locul lui râvniţi!
Pe aici ca voi au fost
Ce-ncercata fără rost.
Locul lui ei l-au râvnit.
Rând pe rând s-au prăpădit.
Nume noi ei şi-au luat.
Dar cultura i-a uitat.

El e nufăr în cultură,
Iară voi doar un pelin!
Voi vărsaţi venin pe gură
Şi vreţi locul lui divin?!
Icoană este pentru noi,
Iar voi, doar un gunoi.
Cu sau fără de folos,
Creierii el şi i-a stors.
A lăsat drept moştenire
Opera-i spre-a sa cinstire.
De la voi ce-o să rămână?
Doar o mână de ţărână!
La români i-o vorbă mare:
Fiecare dă ce are!

Trădători de neam şi ţară,
Pentr-un ban primit de-afară.
Sunteţi pata pe vecie
În cultura României!
Va veni timpul odată,
Că istoria nu iartă!
De plătit voi veţi plăti,
Chiar şi morţi dacă veţi fi.

poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei (2015)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să auzim de bine,
că de rău, ne-am săturat.
Binele la noi nu vine,
fiindcă voi ni l-aţi furat.

catren de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa urcă şi coboară
Precum apa în natură.
Când e multă, te omoară.
Este bună, doar o gură.

catren de Dumitru Delcă (septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Democraţie-cumetrie

Astăzi în democraţie
nu e mare bucurie,
neapărat să ai carte
dacă vrei să ai şi parte.
E de-ajuns ca să ai "spate".
Sigur vei avea şi parte.
De ai spate-asigurat,
peste noapte eşti bogat.
La ce să te chinuieşti
ştiinţa s-o însuşeşti?
Fără carte, reuşeşti.
În aşa democraţie
e şi multă cumetrie.
Ieri erai un coate goale,
astăzi primeşti osanale.

poezie de Dumitru Delcă (13 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu drag vă dau o povaţă

Dacă vreţi s-aveţi în viaţă
Avere multă şi bani,
Cu drag vă dau o povaţă:
Munciţi! Şi nu veţi fi sărmani.

"Munca-i brăţară de aur".
Dacă munciţi veţi avea
Pe cap, cunună de laur,
La gât, salbă gălbenea.

Munca vă sfinţeşte locul.
Veţi avea de toate-n casă.
Nu veţi implora norocul
Ca s-aveţi viaţă frumoasă.

De sunteţi harnici şi munciţi,
Nu veţi mai răbda de foame.
Puteţi copiii să-i hrăniţi
Cu mai bun, nu doar cu poame.

Munca vă dă sănătatea.
Vă prelungeşte mult viaţa.
Uşor veţi învinge moartea,
Dacă-mi ascultaţi povaţa.

poezie de Dumitru Delcă (3 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai multă carne - mai mulţi viermi; mai multă bogăţie - mai multă grijă; mai multe femei - mai multă vrăjitorie; mai multe concubine - mai multă desfrânare; mai mulţi sclavi - mai multă tâlhărie. Dar mai multă Lege înseamnă mai multă viaţă; mai mult studiu înseamnă mai multă înţelepciune; mai multă sfătuire înseamnă mai multă claritate; mai multă sfinţenie înseamnă mai multă pace.

Rabinul Hillel în Talmud
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu furie şi mânie

Cu furie şi mânie acuz demagogul
Şi capitalismul lui de vorbe

El ar fi trebuit să ştie că pretudindeni cuvântul este sacru
Că a fost adus de foarte foarte departe de un popor
Şi că pe el s-a sprijinit sufletul acestuia

De foarte departe şi de la începuturi
Omul s-a descoperit pe sine prin cuvinte
Şi a dat nume pietrei florii apei
Şi toate au ieşit la lumină pentru ca el le-a numit

Cu furie şi mânie acuz demagogul
Care se umflă pe sine prin vorbe
Şi care-şi face din cuvinte puterea şi jocurile
Şi transformă cuvintele în bani
Aşa cum a făcut cu grânele şi cu pământul

poezie de Sophia de Mello Breyner Andresen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu uiţi , copile

Tu să nu uiţi copile că eu te-am zămislit,

Că-n pântece la mine, mult timp te-am încălzit.

În nopţi fără odihnă, cu greu m-am chinuit

Ca să primeşti lumină şi-n viaţă te-am pornit.

Când soarelui te-am dat, cu grijă te-am crescut,

În braţe te-am purtat şi noaptea-n aşternut.

Copilăria aleasă, mai ceva ca frumuseţea

A fost acea crăiasă, ce ţi-a adus tinereţea.

Cu aripi crescute către lume ţi-ai luat zborul,

Te-au năvălit griji multe, copilăriei îi duci dorul.

Singur îţi vei face nume, vei fi om realizat,

Vei avea şi zile bune, vei fi ţării brav soldat.

poezie de Dumitru Delcă (5 februarie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa, focul, piatra

De multă vreme, apa urmează cursul ei.
De multă vreme, focul se-aprinde din scântei.
E de ajuns amnarul, odată să-l loveşti,
Că se aprinde jarul şi totul pârjoleşti.
Când e lovită, piatra scapără scântei.
Când e prea multă, apa părăseşte vadul ei.
Apa stinge focul, macină şi piatra,
Focul arde totul, cenuşă e vatra.
Fără ele, însă, nu poţi să trăieşti.
Cu piatra neîncinsă, poţi să construieşti.
Dacă şi apa şi focul, poţi să le-îmblânzeşti,
Ţi-ai găsit în lume locul. Meriţi să trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar dacă recunoştinţa ta este puternică şi constantă, reacţiunea care se produce în Materia fără Formă va fi puternică şi continuă; iar mişcarea lucrurilor pe care le doreşti va fi mereu către tine. Ai observat atitudinea recunoscătoare pe care o avea Iisus; cum părea mereu să spună "Îţi mulţumesc Ţie, Tată, pentru că mă asculţi." Nu poţi avea multă putere fără recunoştinţă; pentru că doar această te ţine conectat cu Puterea.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-a ajutat Dumnezeu

Tot românul vreau să ştie
că n-am fost un om bogat.
Am scris multă poezie,
dar nimic n-am publicat.
În zadar m-am străduit
ca să pun ceva deoparte.
Banii toţi i-am cheltuit
să am multă sănătate.
Am răzbit prin timp cu greu.
Aspră a fost viaţa mea.
M-a ajutat Dumnezeu
să las în urmă ceva.

poezie de Dumitru Delcă (14 aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!