Iscoditorii

Puteam să fiu Tu,
Dacă şi tu îndrăzneai să pari Eu!
Şi puteam face schimb de monezi...
(De-aceeaşi valoare, bine-nţeles!)
Aceste bancnote,
Au trecut pe la fisc
Şi-au fost cântărite...
În fond, eşti mai rău,
De convins...
Şi dacă tresar în ochii,
Ferestrelor voastre mai mari,
Văd cerul de aur
Şi înlăuntru un chip,
Asemenea nouă,-
Iscoditorii

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primele zile a fost distractiv să zbor. Mă puteam avânta peste acoperişuri şi copaci, sau puteam întâlni un tren şi valurile mărilor. Cerul întreg îmi aparţinea. Acum există atât de multe regulamente... Cerul este aglomerat. Toată distracţia a dispărut.

citat din Katherine Stinson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindă

Am tot colindat
nestatornic
de la ştiinţele juridice
la politică
şi filozofie
cu popasuri
la poezie
şi aforisme,
acesta fiind
marele meu
păcat.
Puteam să-l evit?
Şi dacă puteam
trebuia?
Aş fi câştigat
ceva,
dar ceva
aş fi pierdut.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orgoliu nemăsurat: Dacă nu eram eu, nu puteam fi inventat.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colega Silvia şi literatura

Dacă ţi-o zic, te înrăieşti!
Da-n fond nici tu nu eşti cuminte...
Vorbeşte lumea că trăieşti,
Cu-atâţea scriitori (în minte!)...

epigramă de Constantin Păun din Cu ochii-n patru (1991)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puteam să-mi pun o dorinţă şi să o transform în sânge şi oase. Asta cum i s-ar părea? Aveam gheaţă în vene; eram mai rece şi mai distantă decât o planetă întunecată şi lipsită de soare. Dacă asta voia, în acest caz puteam fi femeia perfectă pentru el.

Alice Hoffman în Regina de gheaţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Ion Creangă ajungea avocat şi nu preot, puteam să ne mândrim în literatură cu un Ion Ştefănescu Delaneamţ...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copac m-oi face!

Copac m-oi face, dacă tu eşti floare
Şi dacă floare eşti, m-oi face rouă!
Tot rouă, dacă rază eşti, de soare
Să ne unim fiinţele amândouă!
Iar dacă tu eşti cerul, iubita mea
O stea pe firmamentul tău voi fi
Şi dacă iadul eşti, o viaţă-ntreagă
S-ajung la tine, voi păcătui!

poezie celebră de Sandor Petofi
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu am avut răbdare să mă ascult

întotdeauna am fugit de mine, de acuzele pe care puteam să mi le aduc
şi ori de câte ori mă certam, un ocean de furie se isca în mine
de aceea nu puteam să mă aud eram prea multă gălăgie

până când, ceva în mine s-a rupt. nu mai vedeam şi nu mai auzeam
eram tot mai departe de acel eu gălăgios şi în sfârşit
puteam să mă aud. puteam să mă tac. puteam să mă ascult

gălăgia din mine încerca să se caţere, să mă ajungă
mă ridicam, aşa ţintuit cum eram, mă ridicam pe marginea tăcerii
şi în sfârşit simţeam că sunt liber. mă simţeam curat

m-am aplecat şi mi-am sărutat ghizdurile sufletului
şi buzele mele au simţit gustul lacrimilor
cât de însetat eram. cât de îndepărtat am fost. cât de ostenit sunt

acum pot să-mi trag sufletul. să-l ajut să urce la lumină. Hai suflete!

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După zgârietura de lumină ne puteam da seama dacă a fost cometă sau stea.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul pământului

Veniţi ciocârlii cu cerul în rate,
În spirale trecând prin sufletul meu,
Cântările voastre neferecate,
Le pun pe un taler mai greu.

Veniţi ciocârlii pe cerul de cretă,
Cu umerii roşii de goana trufiei,
Speranţele voastre de stea violetă,
Răsfăţul suprem al statorniciei!...

poezie de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi puteam face un viitor făurindu-mă din toate piesele sparte pe care le aveam, ca sabia lui Siegfried din poveste. Viitorul era o ceaţă albă în care puteam să dispar nesemnalată de înfloriturile albastre şi aurii de tafta foşnitoare. Nu era nici o mamă care să mă ghideze.

citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când avea o asemenea dispoziţie, figura lui Sherlock Holmes căpăta perfecta imobilitate a unei piei roşii şi din înfăţişarea lui nu mai puteam să deduc dacă este mulţumit sau nu de situaţia cazului respectiv.

Arthur Conan Doyle în Bijuterii poliţiste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agăţată de cuvinte

Eu rămân ca o mare de iarnă
Am mâini de apă pline de voci...
Îmi respiră tăcerea cuvintelor.
Dacă mă uit şi mă schimb în ochii tăi
Îmi dau seama că te văd...
Dacă privesc din ochii tăi
Văd omul care nu vorbeşte
Dar care spune ceva:
Linia orizontului, aspectul tău peste zile
Sau nemulţumirea secretă
Sau chiar dezbrăcată.

Dacă privesc din ochii tăi
Văd cerul în perspectivă...
Norii ce judecă alb,
Văd mainile care deschid ninsoarea
Pe fruntea gândurilor.
Dacă te uiţi la ochii tăi, în ochii tăi,
Vezi dragostea pe care
Nu o înţelegi niciodată,
Restul rămâne în tine şi ningi.

Am fost un zâmbet în vocea ta
Şi-o privire într-un strigăt
Agăţat de cuvinte.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel adamic

De nu-L lăsam să-mi smulgă coasta,
Ce liber azi puteam să fiu!
Puteam umbla hai-hui, zurliu,
Să n-am habar de lumea asta.

Aşa, mi-am acceptat nevasta
Şi-orice regret i-acum târziu...
De nu-L lăsam să-mi smulgă coasta,
Ce liber azi puteam să fiu!

Şi nici El n-ajungea năpasta
Să-şi răstignească propriul fiu,
Ca să mă ţină veşnic viu
Cum aş fi fost oricum - şi basta -

De nu-L lăsam să-mi smulgă coasta.

hipersonet de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbim despre fapte, şi totuşi faptele există doar parţial pentru noi, dacă nu sunt repetate şi recreate prin intermediul emoţiilor, gândurilor şi sentimentelor. Mie mi se pare că nu existăm cu adevărat, sau că existăm numai pe jumatate, pentru că nu ne puteam înţelege pe de-a-ntregul pe noi înşine şi nu puteam comunica cu lumea la nivel imaginar, din pricină că inventivitatea noastră servise unui joc politic.

Azar Nafisi în Citind Lolita în Teheran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum nu mă puteam opri să-mi trag sufletul

Cum nu mă puteam opri să-mi trag sufletul,
Moartea, într-o noapte,
A oprit caleaşca şi mi-a cerut s-o-însoţesc
În Eternitate.

Am călătorit la pas – nu se grăbea de loc,
Iar eu am renunţat, din empatie,
La munca mea şi la răgazul zilnic,
Spre-a fi-n acord cu-a ei curtoazie.

Am trecut de şcoală, unde, în aprigi,
Competiţii se-încordau copii;
Am trecut de lanurile-aurii,
Am trecut de-apusul soarelui.

Sau, mai degrabă, ea ne-a trecut pe noi;
Cu roua, am început să simt un fel de frig în oase,
Rochia mea era mult prea subţire,
Acoperământ, doar şalul de mătase.

Ne-am oprit lângă o casă care părea
Mai mult un fel de bordei ;
Acoperişul cu greu se distingea,
Iar cornişa, iarbă-amestecată-n vălătuci de hlei.

Şi, de-atunci, aceste secole – şi, totuşi, fiecare
Părând mai scurt decât ziua-aceea, lungă foarte,
Când am dedus că, de fapt, telegarii
Se îndreptau spre Eternitate.

poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Captiv

Tu eşti salvatoarea în viaţa mea,
Umbra ta mă păzeşte de a nu cădea de pe o prăpastie ;
Când simt ca nu mai pot, şi la pământ mă prabuşesc,
Tu apari şi ma cuprinzi şi o nouă flacără în mine aprinzi.
Ai încredere, îmi şopteşti, sunt aici să te păzesc.
O desăvârşire simt, când cuvintele mă cuprind,
Simt că planez în bratele unui chip care după vibrez.
Aud o voce îndepartată care în vis de mult mă caută,
Mă strigă cu voce tare: deschide ochii odată!
Iar ochii îi deschid, şi în faţă vad numai un zid.
Încep să lăcrimez când vad ce vise iluzionez.
O disperare mă cuprinde, şi bine-nţeles o nouă zi fără a pretinde!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (aprilie 2016)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa mi se întâmplă...

Şi iarăşi vine noaptea şi iarăşi n-am să dorm,
Am să privesc iar cerul cu luna ca un corn
Şi totul într-un mine voi cerne gândul mut,
Voi fi cu amintirea scăldată în trecut,
Voi fi un rob al nopţii cu ochii mari deschişi,
Mă voi certa cu cerul căci tu nu eşti aici,
Mă voi certa cu luna... ce mult m-a păcălit,

Mi-a spus că-i e totuna, că tu nu mai iubit
Şi iarăşi toată noaptea, mă voi gândi ce-am fost,
Îmi voi vedea greşeala şi rostul cu-al lui rost,
Îmi voi citi prin versuri cuvinte din trecut
Să văd cu ochii minţii un adevăr pierdut,
Să văd de pot vreo dată ce-a fost să înţeleg,
Misterul ce m-apasă încerc să îl dezleg,

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa mi se întâmplă...

Şi iarăşi vine noaptea şi iarăşi n-am să dorm,
Am să privesc iar cerul cu luna ca un corn
Şi totul într-un mine voi cerne gândul mut,
Voi fi cu amintirea scăldată în trecut,
Voi fi un rob al nopţii cu ochii mari deschişi,
Mă voi certa cu cerul căci tu nu eşti aici,
Mă voi certa cu luna... ce mult m-a păcălit,

Mi-a spus că-i e totuna, că tu nu m-ai iubit
Şi iarăşi toată noaptea mă voi gândi ce-am fost,
Îmi voi vedea greşeala şi rostul cu-al lui rost,
Îmi voi citi prin versuri cuvinte din trecut
Să văd cu ochii minţii un adevăr pierdut,
Să văd de pot vreo dată ce-a fost să înţeleg,
Misterul ce m-apasă încerc să îl dezleg,

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiul

Predestinat să fie cui
Şi fără cap, el pare şui...
În fond dacă e cui sadea
Şi fără pălărie-i va şedea!
Ba de îndrăznesc e cui ales
Şi mult mai bine îi stă cu fes
Iar dacă n-are cap, orice profan,
Cunoaşte că există şi ciocan.
De bună seamă orice cui
E pus de cineva la locul lui!...

fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!