Să ştiţi că nu există pe lume ceva mai de preţ şi mai trainic, mai sănătos şi mai folositor în viaţă decât o amintire frumoasă, şi mai ales o amintire plină de farmec din anii copilăriei, petrecuţi în casa părintească.

citat celebru din romanul Fraţii Karamazov de Dostoievski
Adăugat de Ţuţueanu Cătălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu-i mai de preţ pe lume pentru om decât amintirea copilăriei petrecute în căminul părintesc, dacă dragostea şi buna înţelegere sălăşluiesc cât de cât în casă.

citat celebru din romanul Fraţii Karamazov de Dostoievski
Adăugat de Adrian Ardelean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii aceia care ştiu să fie senini, uitând de amarul lor, îmi plac. În seninătatea lor neînvinsă se sprijină întreaga lume. Să ştiţi că nu exista ceva mai de preţ, mai trainic, o mai mare şi benefică binecuvântare, decât amintirea neînvinselor noastre seninătăţi în momentele limită ale vieţii, decât bucuria de a ne arăta, în ciuda oricăror mefienţe, chipul nostru luminos. Dacă există o mântuire, atunci beneficiile ei se resimt cu mult înaintea unei eventuale judecăţi de apoi; suntem mântuiţi aproape zilnic de toate frumuseţile sufletului, dintre care cea mai mare este bunătatea. Paradisul, dacă există îndeobşte aşa ceva, este starea de spirit a oamenilor care nu şi-au frânt coloana vertebrală.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri... Cea mai frumoasă amintire a mea: copacul din grădina copilăriei.

citat din Marcello Mastroianni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anii copilăriei

Eu mă voi ridica cu multă putere de la pământ
Şi cerul mi se va deschide mai mult ca oricând,
Dorinţa mea e să pot privi senină, cu inima ca un câmp de maci,
Să pot străbate drumul spre o cunoaştere deplină,
Visul să nu-mi poată fi oprit.
Timpul să nu bată într-un orologiu învechit,
Iar viaţa să ne fie prilej de bucurie,
Să ne strige bunica la masă, toţi să ne vedem în casa părintească,
Cu multă bucurie să ne-ntoarcem în anii copilăriei şi ai tinereţii.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O amintire frumoasă nu mai este bucurie; o amintire dureroasă rămâne durere.

citat celebru din Byron
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

amintire

O amintire este ceea ce rămâne după ce s-a întâmplat ceva şi nu s-a întamplat întru totul.

definiţie de Edward de Bono
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinile copilăriei

Grădinile copilăriei mele,
rămase-n amintire printre astre,
cu rădăcinile se prind în stele
şi cern fiori din zările albastre.

Pe aripile unui dor cuminte
revin acum în fiecare seară
învăluindu-mă pe dinafară
cu ritmurile unei muzici sfinte.

Şi îngerii din cer mă înconjoară
să mă ridice-n slava lor divină,
să mă îmbăt cu florile de vară
pe care-n suflet le aştept să vină.

Revăd în gând copilăria sfântă,
pridvorul de la casa părintească,
şi în adâncul meu încep să crească
copaci vrăjiţi, cu frunze care cântă.

În legănarea lor defragmentată,
ce se revarsă-n valuri printre stele,
mă văd plutind prin univers deodată,
copil rămas, în visurile mele.

poezie de Corneliu Neagu din revista Logos & Agape, ediţia din 04.03.2020. ISSN 2601-1719, ISSN-L 2601-1719 (3 martie 2020)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinile copilăriei

Grădinile copilăriei mele,
rămase-n amintire printre astre,
cu rădăcinile înfipte-n stele
mi-aduc fiori din zările albastre.
Pe aripile unui dor fierbinte
revin acum în fiecare seară
învăluindu-mă pe dinafară
cu ritmurile unei muzici sfinte.

Iar îngerii îndată mă-nconjoară
şi mă ridică-n slava lor divină,
să mă îmbăt cu florile de vară
pe care le aştept smerit să vină.
Revăd în gând copilăria sfântă,
pridvorul de la casa părintească,
şi în adâncul meu încep să crească
copaci vrăjiţi, cu frunze care cântă.

În legănarea lor defragmentată,
ce se revarsă-n valuri printre stele,
mă văd plutind prin univers deodată,
copil rămas, în visurile mele.

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine (2017)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie foarte frumoasă arareori îţi rămâne în amintire cu trăsături şi forme limpezi. De obicei se păstrează în memorie doar un anume farmec, o culoare vie.

citat din William Bolitho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcate sfinte

Din toată fiinţa-ţi divină
Numai o singură privire
Mi-a fost de-ajuns ca să devină
Cea mai frumoasă amintire.

Iar din întreaga ta iubire
Ce veşnică vreau să rămână
M-am mulţumit ca amintire
C-o fină strângere de mână.

Şi... copleşit de fericire
Portretul tău să întregesc
Eu voi purta ca amintire
Zâmbetul tău cel îngeresc.

Până la prima întâlnire
Şi toată vremea înainte
Nu-mi vor pieri din amintire
Aceste trei păcate sfinte.

Cu imensă bunătate
Tu mi le-ai dăruit pe toate
Îţi urez multă sănătate...
Să fi ferită de păcate.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care iubesc copiii pentru copii, dincolo de legătura de sânge, dovedesc încă în sufletul lor afinităţi cu raiul; şi pe acest fond de bunătate nativă s-ar putea clădi încă din această viaţă începutul paradisului ceresc. Scriitorul de geniu, care a dat în artă expresia cea mai înaltă acestei idei, e Dostoievski. Dacă în natura genialităţii se păstrează ceva din puritatea copilăriei, arta lui Dostoievski e incomparabil mai mult decât această afinitate firească. Din ea se ridică viziunea măreaţă a unei lumi noi, rezidită din sfinţenia copilăriei.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o amintire...

Copilărie - un simplu cuvânt, nu o simplă amintire
O mie de sentimente ce in mine reînvie
Când acest cuvânt melodios îmi sună în ureche
Frumuseţea copilăriei - fără pereche

Ştii tu oare ce frumos ne jucam pe câmpul verde-crud din al bunicilor sat?
Cum zburdam de fericire, cum făceam ce ne era mai drag?
Când probleme vieţii nu ne interesau,
Când jocurile amuzante erau tot ce ne plăceau.

Dar nu mai putem face nimic
Timpul a zburat.
Nu mai sunt acel copil mic ce eram odată.
Când viitorul se aproprie şi prezentul e trecut.
Trecutul rămâne doar o amintire vagă.

poezie de Alexandra Marinescu (21 septembrie 2016)
Adăugat de Alexandra Marinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu aruncaţi trecutul...

Ani mulţi s-au adunat în urma mea,
nu fac acum bilanţuri efemere,
dar cred că am lăsat câte ceva
din frământări, din chinuri şi durere.

Cărările umblate s-au schimbat,
n-au mai rămas decât în amintire,
dar, Doamne, oare nu ar fi păcat
să ne-aruncăm trecutu-n cimitire?

În viaţa noastră ce ar mai conta? –
dacă-am uita de casa părintească,
sau şcoala sfântă care ne-nvăţa
să ne mândrim cu glia strămoşească.

Ce să mai zic despre părinţi şi fraţi? –
că am trecut prin viaţă împreună...
Cum să rămână peste timp uitaţi? –
în suflete sunt zestrea cea mai bună!

De n-ar fi ei, nu am avea trecut,
nici viitor deschis şi nici destine! –
pribegi prin viaţa fără de-nceput,
doar slugi am fi prin ţările străine!

poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agresiva amintire

Străbat aceleaşi drumuri, dar astazi fără tine,
Într-un amestec straniu de bine şi ruşine,
Aş vrea să plec departe, ca dorul să se aline,
Dar amintirea este mai tare decât mine.

Şi nu-nţeleg cum poate această libertate,
Să-mi fie confiscată, să-mi fie luate toate,
De stau cu ochii-n lacrimi şi genele lăsate
Şi numai amintirea pe crucea ei mă bate.

Prezentul nu există, venirea lui mă doare,
Nu ştiu nici viitorul, dorit de fiecare,
Eu în halucinante oglinzi retrovizoare
Puterea amintirii o simt, dominatoare.

E viforul în toate, ferestrele-mi îngheaţă,
De-atâta amintire, nu mai există viaţă.

poezie celebră de Adrian Păunescu din volumul "Liber să sufăr" - 2003
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

CE AI IUBIT ÎN TINEREŢE SĂ PĂSTREZI ÎN AMINTIRE
Ce ai iubit în tinereţe să păstrezi în amintire
Ca-n anii zbuciumaţi ai vieţii să-ţi aducă fericire.
Alungă-ţi gândurile negre! Nu e loc pentru regrete
Şi tot răul, pizmuirea scoate-ţi-le din simţire.

rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Ani trecut-au mulţi de când
M-am înstrăinat de sat
Însă n-o să pot nicicând
Să mă rup de ce-am lăsat,

Şi în gând, ca un tablou,
Îmi revine satul drag...
Ce n-aş da să pot din nou
Trece-al casei noastre prag!

Casa însă-i dărâmată:
Nu mai sunt acum pridvorul
Şi nici tinda, prispa lată,
Nu mai este nici cuptorul.

Casa-i una cu pământul,
Of, nedreaptă vremuire!
Dar aşa a vrut Preasfântul:
Să rămână-o amintire.

Amintire sunt părinţii,
Crudă soartă, tristă, rea,
Au plecat, s-au dus cu sfinţii,
Dar i-aştept în casa mea.

Amintire sunt străbunii,
Pentru ei ard lumânări,
Căci s-au stins precum tăciunii
Dar sclipesc în depărtări.

Ei plutesc aşa ca fumul
Pe sub cerul azuriu,
Ei îmi luminează drumul
Şi mă-ndeamnă să mai scriu.

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire

Nu prea mai vad ceva in tine,
Poate putin din ce era,
Si m-asteptam sa fii schimbata, dar asa?
Aceeasi fata, dar patata...

Te-am despicat dintr-o privire,
Cu ochi satar, tais si lupa,
Ce esti acum? Ce vei fi dupa?
Macar ramai o amintire...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa părintească

Că e la sat sau la oraş,
Bunicul patriot pretinde:
Să fie stăpânită de urmaş...
Casa părintească nu se vinde!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-am să trec în amintire

De-mi răsar în amintire holdele de grâu,
valuri blonde mă inspiră unduirii-eterne,
cântul pasării: câmpia – mare în desfrâu,
sudul zilelor de taină între noi îl cerne(...)

De mă uit în adâncimea gândului: un râu
care fulgeră nemoartea – anii mei petreci,
şi am chipul tău ca marea spicelor de grâu:
o icoană, ce mă fură timpului – de veci!

De-am să trec în amintire,
te voi ştii mereu
sol fertil pentru iubire –
marea mea de dor!,
vise blonde te vor cerne –
tânără(...)
când,
eu –
pescăruşilor
uitării
hrană-oi fi şi z b o r.

poezie de Dumitru Găleşanu din Emoţii în Multivers (25 iulie 2010)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie pierdută

Mi-e tot mai dor de casa părintescă,
de mama şi de tatăl meu,
căci am plecat, demult, în lumea largă,
având alăturea pe Dumnezeu...

Anii au trecut pe nu ştiu unde
şi mă trezesc privind în depărtare,
cu gândul către casa părintească,
de multe ori plângând lângă o floare...

O floare care seamănă cu alta
de prin grădina casei părinteşti,
unde mi-am petrecut copilăria
acolo, pe meleaguri olteneşti...

Dar, casa părintească stă să cadă,
sub ploaie, vânt şi vijelie
şi niciodată n-am să mai găsesc,
pierduta mea copilărie...

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!