Ne vom iubi o viaţă şi o noapte

Sentimentele urcă pe semafoare invizibile,
Puncte încărcate cu prelungiri carnale,
Avansez adulmecând linia verde
Definită între două aripi cardinale.

Un nod de grâu îmi ţine suflu-n mâini,
Lunec uşor prin noua lui culoare,
Sunt îndrăgostit nebuneşte de maci,
Depărtarea de tine, iubito, mă doare.

Culorile vieţii pun zebrele sub roţi,
Semaforu-i în inimi cu sensuri brodate,
Ţi-am promis de la primele săruturi
Că sub el ne vom iubi o viaţă şi-o noapte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fundamentali în puncte cardinale

Eu mă ridic în tine peste noapte,
Tu aduci culori fără măsură,
Iubita mea de verde, între toate,
Îmi arzi de veghe în lumea asta sură.

Şi vin, şi plec, şi caut cuvântul care
Arată un semn, un cod sau chiar o hieroglifă,
Măsurând torenţial indescifrabila chemare,
Din îmbrăţişarea ta, e sigur, am să–mi fac o grefă!

Şi nu–i aşa, vom descifra simboluri
Feriţi de semne convenţionale,
Pe viaţă acoperiţi de încă zece veacuri
Şi fundamentali în puncte cardinale.

Vom fi o unitate de măsură,
O literă sau o monedă veche,
Distanţa dintre poftă şi aventură,
Organ identic cu sufletul pereche.

Un fenomen perfect, multiplu de doi
Ce coboară seara în grădină,
Mateloţi spre infinitul vieţii de apoi
Cu rădăcini adânci într–un ciob de lună.

Iubirea ne rămâne, esenţial, mai clar ca celelalte
Cu sunetul ei viu, ecou către neant,
Sălbatică, dulceagă, gătită de poveste,
Iubito, din tine am să–mi fac implant!

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presară-ţi buzele...

Presară-ţi buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Şi vom trăi o noapte şi o viaţă
Iubind cu preţuire în farmec nesfârşit.

Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ţi iubito plăcerile trupeşti
În sâni, în focul care arde-n noi
Şi vom trăi sub stele minunile lumeşti.

Presară-ţi buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ţi-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieţii uşor ne-a cuprins.

Presară-ţi buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăieşti
Şi nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu poveşti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre seara vieţii

Spre seara vieţii miroase a pustiu,
Cerul nu mai vede prin pupila soare,
Genele s-ascund în păsări călătoare,
Spuma din valul mării trece în târziu.

În seara vieţii noastre depărtarea creşte,
Dealul nu ne urcă peste coama sa,
Steaua plină-n visuri nu mai are şa,
Umbra de sub noi, subţire, se topeşte.

Asta-i seara vieţii searbădă, amară,
Totul e fărâmă, chiar munţii au apus,
Doar adâncimea creşte în braţele de urs
Ce-aşteaptă-n sânul lui o căprioară.

Mă doare ceasul serii ce scârţie în timp
Rupând altoiul dulce ce-a fost între noi,
Până plecăm în noapte mai aşteptăm vioi
Să dăruim viaţa pe-un mugure în schimb!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puncte cardinale

Noi suntem două puncte cardinale,
Unul e Nord şi celălalt e Sud,
Ce rătăcesc prin aurore boreale,
Se văd pe cer, dar nu se mai aud.

Suntem două corăbii fără de catarge,
Ce navighează în derivă pe ocean,
O briză tropicală frenetic le atrage,
Şi nu ştiu cum le tot desparte-un uragan,

Suntem ca două păsări veşnic călătoare
Ce traversează prin furtună mări adânci
Şi noaptea zboară printre stele căzătoare,
Iar ziua vântul le zdrobeşte între stânci.

Noi suntem două perle pe aceeaşi plajă,
Ce strălucesc dinspre apus spre răsărit,
Dar între noi s-a aşternut parcă o vrajă
Şi tot nisipul lumii ce ne-a despărţit.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct final

Zarea ţine orizontul
Pe oase nevăzute.
Dealuri călătoare
Prin ochiul meu trec.
Tu porţi cobiliţa
La fântâna trăiniciei
Din care curcubeul
Îşi soarbe culorile.

La cascada inimii
Orizontul se întreabă
Până unde ţine
Imaginaţia mea
Definită ca un
Punct final
Sprijinit
Pe oase nevăzute!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-aş fi...

Dacă lumină aş fi
Cu inima-n miez de stele,
De-aş fi contopit cu ele,
Cu tot cerul te-aş iubi.

Ai ochii de floare-n rouă,
Limpezi şi strălucitori,
De îmi vine deseori
Să ţi-i sorb, c-o rimă nouă.

Ai buzele încarnate
În cuvinte-nmugurite,
În săruturi potrivite
Zi de zi, noapte de noapte.

Dacă-aş fi un curcubeu
Peste lume trecător,
M-aş opri uşor din zbor
Să te iau la pieptul meu

Să te duc pe-o lungă rază
Către stelele fierbinţi
Unde să fim doi iubiţi
Sub a Domnului păvază.

Numai că, nu mi-s lumină,
Nici steluţă cu miez nu-s,
În inimă te-am ascuns
Prin huceagul din retină.

Tu decizi rima ei nouă
În cuvinte-nmugurite,
Cu săruturi potrivite
Prefăcute-n bob de rouă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licori din struguri de fluturi

Beau pe-ascuns din strugurii de fluturi
Botezaţi în Clopotul lui Gauss,
În hora mare sunt meteorit,
Lunec în lumina din Pronaos.

Diformă-i încercarea vieţii-n rod,
Cerul coboară-n câmpul cu belşug,
Izvoarele de grâu în aur curg
Sub tainele ştiute doar de plug.

Un lăutar lăuntric trece-n trup,
Cântă-n prichiciul de vise şi dor,
Culorile dispar şi fluturii
Vin în iubirea pentru care mor.

Beau pe-ascuns din struguri şi speranţă,
Viaţa-mi pun în inima de fier,
Sunt meteoritul care simte
Că locul meu e-aici şi nu în cer!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra vieţii

Fiecare zi e importantă,
Mulţumesc pentru tot!
În fiecare firicel de nisip
adun sentimentele bune.

Viaţa mă învaţă zi de zi,
A iubi, a ierta, a înţelege,
a avea răbdare, a zâmbi,
a uita chiar, a te bucura!

Clepsidra vieţii mai are...
Zile şi luni, şi ani mulţi.
Învăţ zi de zi şi înţeleg,
A ierta nu e tot, e puţin!

Uneori chiar trebuie...
Să renaşti din cenuşă.
Să mulţumeşti deopotrivă
Celor ce mă iubesc şi celorlalţi.

Am fost nedreptăţită, lovită,
Însuşi Dumnezeu a lăcrimat,
De cât de mult am îndurat.
El m-a ajutat, mi-a dat aripi.

Clepsidra vieţii e plină de
Căderi, biruinţe, lacrimi...
dureri, ploi, furtuni, vânturi,
Soare, raze, săruturi de lumini.

Fiecare fir de nisip e viaţă.
Aleg să iert pe toţi deopotrivă;
În armonie cu mine vreau,
Să rămân credincioasă Lui.

Oh! Tremur spasmatic, frică
Să nu pierd vre-un sfat de sus;
Tăcerea o transform în culoare,
Fiecare frunză în cuvinte vii.

Omule!... nu iubi cu gramul!
Nici măcar doar ici şi colo!
Îmi desfac inima-n două,
Simt tot, fiece fir de vânt.

poezie de Carmen Tănase din Culorile Speranţei sunt Iubirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linia dreaptă e drumul cel mai scurt între două puncte şi cel mai lung între două suflete.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promisiuni

Ştiu, ţi-am promis ca te-aş iubi cumva, în efemer şi-n veşnicie
Dintr-un pocal al vieţii dac-am bea, tăcere, dor şi surdă nebunie
Urme de tălpi pe ţărmul amintirii, se-ngână zorii mângâiaţi de-o şoaptă
Unde n-ajunge timpul să ne piardă, şi marea să ne şteargă niciodată.

Ştiu, ţi-am promis că te-aş iubi cumva, în lumi care pictează cer albastru
Pe-o galaxie invers aşezată, cu rădăcini de gând, suflet sihastru
Să ne hrănim pe rând dintr-o emoţie, fără de trup şi fără nostalgii
Unde bătăi de inimă răsună si amândoi murim şi suntem vii.

Ştiu ţi-am promis că te-aş iubi cumva, prea simplu, infantil şi cu tandreţe
Sa te hrăneşti cu răsarit fragil, prins de o pleoapă, plin de tinereţe
Şi un vârtej de anotimpuri să curgă dintr-o palmă de apus
Când eşti pe rând şi rege peste inimi şi servitor supus.

Ştiu ţi-am promis prea multe într-o doară, de frică să nu pleci sau să rămâi
Dar ce-ar fi umbra unui suflet, fără lumina lui?

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâng la pieptu-mi, de aseară

Doru-nvinge depărtarea,
Noaptea te aduce-n vis,
Perna somnului e zarea
Unde zborul ţi-i deschis.

Luna urcă prin artere
Către-al inimii obol,
Unde dragostea se cere
A fi între noi simbol

De aceea mă simt bine
Când din vise tu cobori
Şi te-nghesui lângă mine
Cu parfumul tău de flori.

Strâng la pieptu-mi delicat
Visul ce se desfăşoară,
Sau te strâng neîncetat
Doar pe tine, de aseară?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul îmi deschide pleoapele în zori

Aripi se învârt printre frunzele moarte,
Rotunjite maiestos în inimi încercate.

Zborul meu trece cu vântul în zare
Punând peste răni la aripi culoare.

Visul îmi deschide pleoapele în zori,
Din sânul tău sug lapte îngeri şi cocori.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de dor

Dorul dor mi-e departe,
Inimile sunt zdrobite
De blestemul ce le arde
De cându-s îndrăgostite.

Strângem pumnii a-ncleştare,
Timpul sfărâmăm în clipe,
Pe-amândoi zilnic ne doare
Visul că n-avem aripe.

Am zbura în ceruri line
Peste-nchipuiri şi poate
Zările ar fi senine
Întru revărsări de noapte.

Ne-am pudra cu ochi de stele
Şi am risipi săruturi,
Am topi semnele grele
Şi am umple mii de ciuturi.

Luna ar sorbi grăbită,
Căprioarele la fel,
Galaxia -ndrăgostită
S-ar ascunde -ntr-un inel.

Cu tine aş arde clipa
Bucuroşi că-n univers
S-a întins uşor aripa
Zborului topit în vers!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca trupul între două aripi

E depărtarea între noi
Ca trupul între două aripi
Ca marea între două ploi.

poezie de Nicolae Dragoş din Moartea calului Troian (1968)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostit voi fi mereu de tine

Îndrăgostit voi fi mereu de tine,
Când orizontul cerul îl desparte
De mare într-o continuă amăgire,
Te voi iubi chiar de vei fi departe.

Acum că eşti aproape, te dezmierd,
Cuvintele îţi sorb, gingaşa privire,
În ochii tăi albaştri eu mă pierd,
Hipnotizat sunt de-a lor strălucire.

Poate o lună, un an, poate o viaţă,
Să te am alături, ar fi ca un vis,
Mi-ai însenina fieşce dimineaţă.
Într-o zi, demult, noi ne-am promis.

poezie de Alex Dospian (martie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ram de poezie

Vreau să dorm în braţele viselor tale,
Noapte de noapte cu stelele-n cale...

Flori din livezi şi câmpii înflorite
Să adape iubirea cu stele-nverzite...

Să adunăm dorurile în inimi fierbinţi,
Să ne-mpărţim săruturi fără rugăminţi...

Să facem leacuri din iubirea noastră
Şi-n ea zidită luna ca fereastră...

Să fim în miezul nopţii doar o apă vie
Crescută-n nemurire pe ram de poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exilat în iubire

M-am exilat într-o iubire
De ani şi ani mult tăinuită,
Doar începutul îl percep
Ca pe-o zambilă înflorită.

Atunci speram că o să-ţi placă
Gestul ascuns în fericire
Prin care dulce te-am cuprins
Şi ţi-am promis mereu iubire.

Tu ai zâmbit. Pe loc izvorul,
Pădurii unde ţi-am jurat
Intrarea mea-n acest exil,
Cu susur ne-a înconjurat.

Din mână ai scăpat zambila,
Cerul prin frunze ne-a privit,
De-atâtea fericite vise
În torţa vieţii ne-am topit.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mă doare...

şi mă doare seninul din ziua de luni
şi mă doare-ngheţata cu gust de căpşuni

şi mă doare ninsoarea ce cade pe deal
şi mă doare un ritm de copite de cal

şi mă doare un susur şoptit de pârâu
şi mă doare un verde din lanul de grâu

şi mă doare un cântec din zeci de viori
şi mă doare polenul din galbene flori

şi mă doare un zâmbet rămas pe o poză
şi mă doare romanul citit la veioză

şi mă doare un vin demisec de Cornari
şi mă doare mireasma de tei seculari

şi mă doare căldura din zilele lungi
şi mă doare cămaşa cea neagră cu dungi

şi mă doare un zumzet cu gust de prisacă
şi mă doare ecoul de paşi care pleacă

şi mă doare apusul din seara de joi
şi mă dor kilometrii ce stau între noi.

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt la fel

Suntem acum pe linia pustie
Două inimi sau îndepărtat
Linia vieţii aici ni se desparte
Tu nu mai esti acel bărbat

Eu sunt la fel si te iubesc
Iar sufletul îmi oboseşte
Iertrând mereu să nu greşesc
Rămân aceea care te iubeşte

Şi cât as vrea să te apropii
Să fim acum iubiţi ca altădat
Timpul pare ros de scorpii
Tu nu mai eşti acel bărbat

Eu sunt la fel încerc să iert
Te rog vorbeşte mi tu de tine
Te joci inima îmi pui la fiert
Iubeşte mă la fel şi tu pe mine

Păşim pe şine în tăcerea
Un tren acum suieră sirena
Mâinile strânse doua semne
Să ncetinească vrea căderea

Fluieră nu poate trece de noi
Mergem pe pajişte curată
Treacă vagoane cu război
Uită trecut în picioare te saltă

O altă viaţă nouă se arată
Acelaşi ritm al inimi să bată
Regăsindu ne iubirea ne iartă
Două suflete o inimă bogată

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul

Cerul a căzut în odihnă pe umerii mei,
Capul îmi stă cocoţat în braţele tale,
O furtună de sânge umflă sentimentele
Care-adună mângâieri in visele carnale.
Pictez virgula tăcerii pe torsul iubirii,
Sub fruntea anotimpului de umbre încercat,
Îmi lărgesc semnul inimii în cartea
Prin care edificiul vieţii lacrimi a vărsat.
Pe raftu-nfrigurat cu pagini negre, sfinte,
Degete flămânde răsfoiesc din greu,
Am citit, o, Doamne, citesc, vreau să descopăr
Sub care parte-a cerului voi odihni şi eu?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!