Toată viaţa mea am fost printre tineri, şi în facultate, şi ca profesor, mai târziu, căci de aproape zece ani predau canto la Universitate. Niciodată n-am compus o piesă în primă audiţie pentru cineva de vârsta mea. Nu sunt deloc singur şi nici lipsit de prieteni sau preocupări.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul iubirii

Acum am vârsta la care,
Iubirea se povesteşte
celor care vor să afle
... cum este...

A fost odată, ca niciodată...
a început c-un gust de pătrăţel de ciocolată,
ascuns în taină
pentru o altă dată,
de-un frăţior mai mic,
... doar cu oleacă.

Înfăţişat târziu, cu un zâmbet zefliu,
în chip de
primă, primă nestemată.

poezie de Livia Opran
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De zece ani

De zece ani n-am mai auzit privighetoarea,
Eram cu o femeie pe marginea unui râu, în munţi,
Şi roua se aşeza, ca un dar din cer, pe faţa noastră, pe iarbă.
De atunci n-am mai auzit privighetoarea,
Trilul acela care tăia noaptea
Ca un pumnal mătăsos şi-mi dădea
O copleşitoare suferinţă. Las deschisă fereastra,
Aştept sub copacii marelui bulevard
Sau în parc, ca şi cum cineva mi-ar fi dat
O misterioasă întâlnire.
Oraşul respiră ca un plămân uriaş
Şi zgomote felurite vin de la depărtare,
Apoi se sting, ca apa care se scurge printre pietre,
Dar nu aud, nu aud privighetoarea,
De zece ani n-am mai auzit-o şi sunt trist,
Presimt că nici în noaptea asta nu va veni,
Poate niciodată...

poezie de Mircea Florin Şandru din Ca silabele unui mare pian (2011)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci ar fi fost şi este înspăimântător să-nţeleg că, da, peste tot sunt semne care mi se adresează, că ele strigă după descifrare, dar că mintea mea nu e în stare să le lege într-o coerenţă, necum într-un tunel sau într-o evadare. Nu am trăit degeaba, îmi spun în fiecare clipă a vieţii mele, fiindcă n-am ajuns scriitor, fiindcă sunt un biet profesor de română, fiindcă n-am nici familie, nici avere, nici o noimă pe lume, sau fiindcă trăiesc şi am să mor printre ruine, în cel mai trist oraş de pe faţa pământului. Ci pentru că mi s-a pus o întrebare la care n-am aflat răspunsul, pentru că am cerut şi nu mi s-a dat, am bătut şi nu mi s-a deschis, am căutat şi nu am găsit. Iată ratarea care mă înspăimântă.

Mircea Cărtărescu în Solenoid (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâneţea în sine nu mă sperie, nici nu prea am timp să mă gândesc la ea, pentru că sunt foarte ocupat. Poate şi pentru faptul că am rămas destul de copilăros în sufletul meu. Cel mai bine mă simt cu cei tineri. Când îmi vizitez fiica şi mă întâlnesc cu prietenii lor, de 30 şi ceva de ani, mă simt foarte în largul meu.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt nebun

Eu sunt nebun...
Ci ei sunt şi deştepţi, şi tineri
Cândva am fost că ei şi eu
Maximalist
Am fost, ci voi să le mai spun
Că n-am ştiut până mai ieri -
O zi de vineri -
Că sunt tâmpit
Că sunt bolnav
Că sunt idealist
Că sunt nebun
Că sunt un nimeni...

Şi sunt nebun căci eu discut
Cu ei în termenii moderni
Şi sar mereu
Cu spusa mea neangajată...
Şi sunt tâmpit
Pentru că versul meu
Nu cere de la nimeni nici o plată...
Şi sunt bolnav
Căci numai oamenii bolnavi
În loc de pană
Ţin în mâni lopata
Şi scriu cu ea
Cu pana-şi săpa groapa...
Şi sunt idealist pentru că cred
Că viaţa e iubire.
Pe când ei ştiu, din faşă, un secret
Că-i numai amăgire.
Şi nimeni sunt pentru că sunt nebun
Şi gata.

Eu sunt nebun
O, cât am aşteptat această zi
Din tot şiragul meu de zile perindate
Când în sfârşit eu auzii
Că nu-s că ei, nici nu voi fi
Că sunt nebun.
Că sunt nebun
Şi gata...

poezie de Iurie Osoianu (22 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceasul al doisprezecilea

N-am terminat liceul niciodată
Şi nici nu m-am gândit la facultate,
Dar azi partidul mă iubeşte, iată,
Şi am făcut vreo zece doctorate!

epigramă de Viorel Martin din Concursul Festivalului Naţional de Epigramă "Cât e Buzăul de Mare" 2011, tema "În ceasul al doisprezecelea" (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Directorului îi era dor şi de toate poznele pe care le făceau acei tineri neastâmpăraţi. Nostalgic, deschise un album cu fotografii, destul de multe; amintiri adunate în timpul vieţii sale, comori nepreţuite... N-avea pe nimeni alături, să-i aline suferinţa, era singur, dar se obişnuise astfel. Singurătatea nu-l transformase într-un om ursuz, lipsit de sentimente; dimpotrivă, îi accentuase bunătatea. Iar funcţia pe care o îndeplinea de destui ani în acest Institut, încă din tinereţe, nu-l transformase nici aceasta într-un om strict, sever, inabordabil, învăţat doar să împartă ordine şi să i se dea ascultare. Deloc... Nu reuşi să închidă ochii decât târziu, foarte târziu, aproape spre dimineaţă, când mai avea puţin şi deja trebuia să se trezească; dar îi visă, negreşit, pe cei şapte tineri, pe puntea principală a navei albastre. Iar asta era foarte odihnitor...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţin conferinţe aici, la Universitate, în faţa unui mare auditoriu. Nu mă recunosc atunci când proferez blasfemii de la amvon. Acestea sunt atât de mari, încât acestor copiii nevinovaţi li se face părul măciucă. În timp ce hulesc, îmi amintesc cum lucram acasă cu evlavie la o apologie a Sfintei Scripturi şi a Apocalipsei. În orice caz, un demon cumplit pune stăpânire pe mine ori de câte ori mă urc la pupitru şi sunt atât de slab încât sunt nevoit să mă predau lui... Spiritul meu de hulă va fi satisfăcut numai dacă mi se va permite să predau ateismul în mod oficial ca profesor.

Bruno Bauer în scrisoare către Marx (6 decembrie 1841)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succesul lucrării Alice mare a fost concludent în privinţa descoperirii adevăraţilor mei prieteni. Cred că mulţi compozitori privesc succesul ca pe un fel de ameninţare. După părerea lor, este mai bine dacă nimeni nu are succes, căci numai aşa ne aflăm cu toţii în aceeaşi barcă... Generaţia mea consideră că este vulgar să ai trecere la public sau să-ţi placă realmente o piesă de la prima audiţie.

citat din David Del Tredici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, familia a fost întotdeauna pe primul plan, iar plăcerile de-o noapte nu m-au tentat niciodată.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferma animalelor cu carte sau Ograda licenţiată

Într-o zi, oaia decretă, cu minte,
Că fiecare animal este isteţ,
Şi toţi să-şi facă, ca urmare,
Câte o universitate în coteţ.

"Nu este între noi nicio deosebire,
Toţi suntem la fel de inteligenţi şi buni la fire,
Nimeni să nu se lase mai prejos,
Să mai facă de acum munca de jos."

Porcul murdar, tăvălindu-se-n noroi,
Înfiinţă "Universitatea de Guiţuri noi",
Şi se gândi să facă şi un doctorat
Cu noua specializare "De râmat".

Oaia care a fost cea mai isteaţă,
Inaugură specializarea "Mintea creaţă",
Şi înscrisese ca studentă capra din verdeaţă,
Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreaţă.

Pisicile ce miaună noapte-n frunzişuri,
Făcură specializarea de "Veneţia tufişuri",
Iar cele elegante ce îşi pun fundiţă,
Organizară "Facultatea de Codiţă".

Iar măgarul mereu încăpăţânat,
Înfiinţă o Universitate: "Multe răgete prin sat",
Şi tot zbierând aiurea "Iha! Iha!", stivă,
Făcu a doua specializare de "Salivă".

Catârul dorind s-arate că nu e prost,
Întemeie o "Universitate fără rost".

Câinele care lătra la intrare, lângă scară,
Începu să studieze la "Marea râgâială".
Şi tot făcând la toţi "Ham, ham",
S-a specializat apoi şi în "Tam-tam".

Curcanul ca-ntotdeauna îngâmfat,
Făcu specializarea de "Sărit-Bătut în cap".
Cocoşul imediat i s-a aliat
Şi s-a înscris la Masterat.

Chiar gâsca tot mergând agale aşa,
Înfiinţă o "Facultate de Gaga",
Iar raţa fiind foarte isteaţă,
Făcu o cercetare ştiinţifică: "La noi în cotineaţă".

Găina nu se lăsă nici ea mai prejos,
Şi concepu specializarea "Ouă pe din dos".
Colaboră cu bibilica,
La a doua specializare "Numai atâtica".

Doar calul cel sportiv şi necăjit,
Făcu o Universitate la nivel mărit,
Cu Facultatea "Toţi la călărit"
Şi bivolii, studenţi s-au priponit.

Iapa ce trăgea azi la trăsură,
Ajunse la mass-media de la dresură,
La Universitatea "Ţinem Interviuri-Spălătură",
Cu specializarea "Elogiem pe-oricine fără jenă sau măsură".

Boii ajunseră cei mai ambiţioşi
Şi studiau la doctorat tema "Acum nu mai există proşti!"
Iar vacile dotate cu mult har,
Au înfiinţat o "Facultate De bălegar",
Şi toate au devenit profesor universitar.

Ajunse astfel orice animal cu carte,
Căci toată ograda are acum facultate
Şi te întrebi de trebuie să-nveţe cineva ceva,
Dacă aproape toţi sunt specialişti... de tinichea!

Morala
Oaia-ntr-o zi se-mbolnăvi
Şi constată că nu găsi,
Cineva să o poată trata
Deşi toţi aveau patalama.

fabulă de Cornelia Păun Heinzel din revista Atheneum din Canada (5 aprilie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuri nu suntem niciodată, dacă credem în Dumnezeu. Dar nu e suficient. Trebuie să ai măcar prieteni, dacă nu un partener de viaţă.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am auzit de dragoste la prima vedere, dar n-am văzut dragoste în primă audiţie.

aforism de David Boia (4 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către fiul meu

Scrisoare către fiul meu

Pentru vremea când n-am să mai fiu,
Şi viaţa îţi va fi bogată,
Aş vrea de acuma să îţi scriu,
Să-ţi spun, ce n-am spus niciodată.

Te rog să nu te superi,
Căci n-aş dori cumva,
De lipsa mea să suferi,
Ori că-ţi vorbesc aşa.

S-au tot dus anii tăvălug,
Şi nu ne-am spus cuvinte.
Cum apa rupe brazda de sub plug,
Am să mă duc şi eu cuminte.

Îţi spun acum că te iubesc,
Matur, ca pe copilul năzdrăvan,
Că n-am vrut să te rănesc,
De mi-am făcut, din tăcere, paravan.

Mă încearcă un regret târziu,
Că n-am vorbit la un pahar cu vin,
Că am ajuns acum să-ţi scriu,
De parcă ţi-aş fi fost străin.

Aş fi putut să-ţi povestesc,
De multe, câte sunt.
Despre cele ce gândesc,
Respect, familie, pământ.

Nici tu nu te-ai oprit din drum,
Să vezi de-mi sunt picioarele betege,
Să afli că şi eu sunt fum,
Şi viaţa vrea să mă abnege.

Eu nu-ţi reproşez ceva,
Doar vreau să-ţi cer iertare,
Şi să te rog: să nu care cumva,
Să ai la fel purtare.

Să fii pentru copilul tău,
Prieten dar şi tată,
Să vă povestiţi mereu,
Şi să îi dai povaţă.

Să nu te rezumi numai la bani,
Căci ei nu sunt cuvinte,
Că viaţa trece şi în ani,
Cunoşti durerea de părinte.

poezie de Marck Nessel din Nerostitele Cuvinte, Versoterapii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019 (8 februarie 2019)
Adăugat de Marck Nessel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiai că, în aproape toată istoria speciei umane, speranţa de viaţă era de sub treizeci de ani? Adică, te puteai baza pe vreo zece ani de viaţa de adult, nu-i aşa? Nu existau planuri. Nu exista timp de plănuit lucruri. Nu exista timp pentru un viitor. Dar speranţa de viaţă a devenit din ce în ce mai mare, iar oamenii au început să aibă din ce în ce mai mult viitor, aşa că au început să se gândească din ce în ce mai des la el, la viitor. Iar acum viaţa a devenit viitorul. Ne petrecem fiecare moment al vieţii pentru viitor – mergem la şcoală ca să putem merge la facultate ca putem prinde un loc bun de muncă bun ca să ne putem cumpăra o casă drăguţă ca să ne putem permite să ne trimitem copiii la facultate ca să poată prinde un loc de muncă bun ca să-şi poată cumpăra o casă ca să-şi poată permite să-şi trimită copiii la facultate.

John Green în Oraşe de hârtie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt nici profesor şi nu mă ocup nici de paranormal, predau lucruri neobişnuite, dar care ţin de normalitatea fiinţei noastre.

citat din Oreste Teodorescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai târziu

Mai bine mai târziu decât deloc
Să afli gustul dulce-al împlinirii.
Aproape de soroc - ce nenoroc
Să fii în coada listei omenirii!

Sunt unii mai grăbiţi la rezultat
Ce-aleargă explorând o şansă nouă,
Iar alţii, însă, nu l-au mai aflat
Şi-au pus pe piept mâinile amândouă.

Nu eşti nici norocos dar nici perdant
Să fii printre acei loviţi de soartă,
Prinzându-ţi in extremis post vacant
Atunci când aşteptarea-ţi era moartă.

Aşa vei defini cum ar fi fost
De nu-ţi lua prea mult timpul simbrie
Şi cât ai fi trăit de fără rost
De n-ar fi fost măcar târziu... să fie.

... Şi totuşi, mă gândesc: "la ce folos
de muguri ce pleznesc în prag de toamnă"
Când n-ai avut a şti ce-i an mănos?
Tristeţi şi nostalgii, atât înseamnă!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată, a fost cândva

A fost odată, fost cândva
când lângă mine ea era.
Tot ţinându-ne de mână
colindam ţara-împreună.
Pe oriunde am umblat
unul lângă altul am stat.
Eram suflet lângă suflet
nu ne despărţea nici tunet.
Viaţa noastră aşa a fost.
Aşa a fost, dar nu mai e.
Rămas singur, fără rost,
vreau şi eu în veşnicie.
Şi-acolo vom fi aproape
cum am fost în toată viaţa.
Nimic acolo nu desparte.
Acolo-i eternă viaţa.

poezie de Dumitru Delcă (22 august 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unuia ca tine

Nu sunt erou, dar nici vreaun vagabond,
Nu am iubit şi nici n-am fost iubit...
Mereu fost-am îndrăgostit,
Când prea roşcat, brunet, sau poate blond.

Nu am cules doar o singură floare,
Nu m-am oprit doar la frumos şi blând;
Ori mult am mers, ori mult prea stând,
Am cunoscut şi dulci şi-amare.

N-am fost vreun prototip care să-l placi,
Dorit, de nepătruns, fără s-aleg...
Tot de isteţ pe cât am fost de bleg,
Printre bogaţi şi printre săraci.

N-am fost văpaie, dar nici un invizibil
Şi am trecut prin vieţile a mulţi...
Lipsit fiind, le-am dat tot la avuţi
Văzut ca-nflăcărat, sau impasibil.

Nu sunt iubirea cuiva, cum n-am iubire...
Nu caut să mă vezi, sau să mă şterg.
Nu stau... dar poate nici nu merg,
La fel ca toţi şi unic prin trăire.

Mă poţi cunoaşte dacă te uiţi în tine.
Sunt genul cel iubit şi cel respins...
Pe cât de intangibil, cât cuprins,
Ascuns, sau la vedere, întru sine.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieţii (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrân de fel

Am început să-mbătrânesc
Şi tânăr n-am fost niciodată
N-am să mai pot să te iubesc
Dar cum n-am putut odată.

Că tu nu vrei din fel de fel
De cauze – te văd schimbată
Cu toate că rămâi la fel
Cum altfel n-ai fost niciodată.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!