Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cornelia Păun Heinzel

Ferma animalelor cu carte sau Ograda licențiată

Într-o zi, oaia decretă, cu minte,
Că fiecare animal este isteț,
Și toți să-și facă, ca urmare,
Câte o universitate în coteț.

"Nu este între noi nicio deosebire,
Toți suntem la fel de inteligenți și buni la fire,
Nimeni să nu se lase mai prejos,
Să mai facă de acum munca de jos."

Porcul murdar, tăvălindu-se-n noroi,
Înființă "Universitatea de Guițuri noi",
Și se gândi să facă și un doctorat
Cu noua specializare "De râmat".

Oaia care a fost cea mai isteață,
Inaugură specializarea "Mintea creață",
Și înscrisese ca studentă capra din verdeață,
Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreață.

Pisicile ce miaună noapte-n frunzișuri,
Făcură specializarea de "Veneția tufișuri",
Iar cele elegante ce își pun fundiță,
Organizară "Facultatea de Codiță".

Iar măgarul mereu încăpățânat,
Înființă o Universitate: "Multe răgete prin sat",
Și tot zbierând aiurea "Iha! Iha!", stivă,
Făcu a doua specializare de "Salivă".

Catârul dorind s-arate că nu e prost,
Întemeie o "Universitate fără rost".

Câinele care lătra la intrare, lângă scară,
Începu să studieze la "Marea râgâială".
Și tot făcând la toți "Ham, ham",
S-a specializat apoi și în "Tam-tam".

Curcanul ca-ntotdeauna îngâmfat,
Făcu specializarea de "Sărit-Bătut în cap".
Cocoșul imediat i s-a aliat
Și s-a înscris la Masterat.

Chiar gâsca tot mergând agale așa,
Înființă o "Facultate de Gaga",
Iar rața fiind foarte isteață,
Făcu o cercetare științifică: "La noi în cotineață".

Găina nu se lăsă nici ea mai prejos,
Și concepu specializarea "Ouă pe din dos".
Colaboră cu bibilica,
La a doua specializare "Numai atâtica".

Doar calul cel sportiv și necăjit,
Făcu o Universitate la nivel mărit,
Cu Facultatea "Toți la călărit"
Și bivolii, studenți s-au priponit.

Iapa ce trăgea azi la trăsură,
Ajunse la mass-media de la dresură,
La Universitatea "Ținem Interviuri-Spălătură",
Cu specializarea "Elogiem pe-oricine fără jenă sau măsură".

Boii ajunseră cei mai ambițioși
Și studiau la doctorat tema "Acum nu mai există proști!"
Iar vacile dotate cu mult har,
Au înființat o "Facultate De bălegar",
Și toate au devenit profesor universitar.

Ajunse astfel orice animal cu carte,
Căci toată ograda are acum facultate
Și te întrebi de trebuie să-nvețe cineva ceva,
Dacă aproape toți sunt specialiști... de tinichea!

Morala
Oaia-ntr-o zi se-mbolnăvi
Și constată că nu găsi,
Cineva să o poată trata
Deși toți aveau patalama.

fabulă de din revista Atheneum din Canada (5 aprilie 2016)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Buckminster Fuller

Desigur, eșecurile noastre sunt o consecință a mai multor factori, dar probabil unul dintre cei mai importanți este faptul societatea funcționează pe baza teoriei că specializarea este cheia succesului, fără să realizeze că specializarea împiedică gândirea multilaterală.

citat din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Apoi se făcu gătire de nuntă pentru feciorul de împărat cel viteaz cu fata cea frumoasă ca o zână. Și gătindu-se, și ziua de mult sosind, porniră cu toții la biserică. Lumea după lume se luaseră după dânșii să-i petreacă la biserică. Împăratul și împărăteasa, mirii și rudele lor erau în căruțe ferecate numai în aur. Când fură aproape și mai aveau numai câțiva pași să facă până la biserică odată se auzi o vâjiitură groaznică, și numai iată zmeul d-al șaptelea dă năvală peste dânșii. Odată plesni dintr-un bici, și toate căruțele se făcură stane de piatră, fără numai împăratul și mirii scăpară. Pe mireasă o înhăță zmeul de mijloc, o răpește dintre ai săi, se înălță și se făcu nevăzut cu fată cu tot. Toți rămaseră buimăciți de spaimă. Iară ginerele se supără mai cu asupra decât toți. Își mușca mâinile de supărare cum de n-a putut el puie mâna și pe acest blestemat de zmeu -l omoare, căci iată acum ce neajuns îi făcu.

în Poveste țărănească
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Girel Barbu

Fabulă administrativă

Boul devenit Primar,
După ce dădu un chef:
Numii măgarul secretar
Și pe porc, contabil-șef.
Pe cățel, l-a pus de pază,
Nimeni planul să nu-i strice
Și aflat de mult pe fază,
Calul s-a trezit că-i vice.
Vaca fuse încadrată
Ca femeie de serviciu.
Măgărița, încă fată,
La cadastru-, din oficiu.
Țapul e consilier
Iapa e dactilografa,
Capra este casier,
Ca agent agricol scroafa.
După ce s-au angajat,
vor face și vor drege,
Toți la treabă au plecat,
După datină și lege.
Dar nu trecu bine, nici anul
Și-oricine putea vedea,
Cum trag ei să-și facă planul,
Unu-n "hăis" și altu-n "cea".
Unul nu dădea în ham,
Alta prin hârtii râma
Unul ziua toată: ham, ham, ham,
Alta sta și necheza.
Și-uite-așa din gură-n gură -
Că nu fac nicio scofală,
S-a dus vestea -n Prefectură,
Și de-acolo-n Capitală.

Morala: Așa se-ntâmplă-n orice loc,
Când Primaru-i dobitoc.

fabulă de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 35 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Petre Ispirescu

Se sculară ei și plecară după vânat, apoi se întoarseră acasă. Țugulea acum se culca afară în toate nopțile, și tot plănuia cum să facă să-și ia vinele. El se ducea mereu pe la zmeoaică, fără să știe cineva, și pândea vreme cu prilej când să-i vie bine să-și ia vinele. Într-o seară se făcu muscă, intră pe coș în cămara unde era cutia cu vinele, pe când zmeoaica nu era acasă; aci daca intră se făcu om, luă vinele din cutie și le puse la picioarele lui. Cum le puse, se lipi, parcă fusese acolo de când lumea. Se făcu iară muscă și plecă acasă. A doua zi, noaptea, trebuia meargă zmeii la vânat pentru nuntă. Țugulea se duse mai întâi în calea zmeului celui mai mare. Când se apropie de el, calul zmeului începu a sforăi...

în Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În anul 1959, inspirat de Congresul internațional al matematicienilor româ­ni de la București (din anul 1956), acad. Grigore Moisil (1906-1973), profesor de algebră la Facultatea de Matematica și Fizică din București, a înființat pentru prima dată în țară specializarea "Mașini de calcul", în această facultate. Programul acestei specializări era extins pe ultimii doi ani de studii (din cei cinci!). Disciplinele specializării au fost la început mai degrabă teoretice, dar pe parcurs profesorii au folosit și experiența Institutului de Fizică Atomică (IFA) care a construit primele mașini de calcul CIFA (Calculatorul Institutului de Fizică Atomică) (de prima, spre a doua generație!), începând cu anul 1956. Primii profesori au fost Paul Constantinescu și Constantin P. Popovici, iar primii 10 absolvenți (din anul 1961) ai secției au fost angajați cu precădere la IFA sau în institute de cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică.

în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin VladaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Buckminster Fuller
specializare
Specializarea este de fapt o formă modernă de sclavie în care "expertul" este păcălit în a accepta sclavia prin a-l face creadă el la rândul său este o entitate preferată social și cultural, cu o poziție sigură pentru tot parcursul vieții.

definiție de
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Se apucă de croi din nou, și în șase săptămâni abia putu face ceva care să mai semene a grădină, iar argatului îi făgădui o sântă de bătaie, sor' cu moartea, de s-o mai întâmpla una ca asta, și să fie și gonit. Împăratul se luase de gânduri văzând pe fiică-sa tot tristă. Ea acum nu mai voia iasă afară nici din casă. Hotărî dară să o mărite și începu a-i spune de cutare și cutare fiu de împărat. Ea nu voia audă de nici unul. Iar daca văzu așa împăratul, adună iară sfatul și boierii și îi întrebă ce să facă? Unul din boieri îi zise să facă un foișor cu poarta pe dedesubt, pe unde treacă toți fiii de împărat și de boieri, și pe care-l va alege fata, -l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână, după acela s-o dea împăratul. Așa se și făcu. Se dete sfară în țară că este hotărârea împăratului să se adune mic și mare și să treacă pe sub poartă. Toți trecură, dară nu lovi nici pe unul.

în Făt-Frumos cu părul de aur
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toată viața mea am fost printre tineri, și în facultate, și ca profesor, mai târziu, căci de aproape zece ani predau canto la Universitate. Niciodată n-am compus o piesă în primă audiție pentru cineva de vârsta mea. Nu sunt deloc singur și nici lipsit de prieteni sau preocupări.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Mai trecu ce trecu și iarăși, într-o sărbătoare mare, împăratul merse la biserică cu toți sfetnicii săi și cu toți curtenii tineri și bătrâni. Și de astă dată fata cea mică a împăratului se prefăcu că este bolnavă și rămase acasă. Între curtenii împăratului cari merseră la biserică era și grădinarul, fiind bătrân, credincios și vechi slujbaș al împăratului. Argatul cel cheleș daca se văzu singur, scutură frâul și-și chemă calul. De astă dată scoase din găoacea de nucă rândul de haine cel de aur, se găti frumos, înfrână calul ce venise numai înșelat, își lăsă părul de aur pe spate, încălecă, își încurcă calul prin grădină, pe care o strică de tot, și apoi se duse ca și de-lalt rând la biserică, merse la mir, se ploconi în dreapta și în stânga și ieși. Întorcându-se acasă, porunci calului de făcu grădina de trei ori mai frumoasă decât era. Fata împăratului îl văzu și când ieși, și când se întoarse, și ceea ce făcu, dară tăcea. Când se întoarseră de la biserică, împăratul și toți cu totul spuseră fetei celei mici a împăratului minunea ce văzuseră.

în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Buckminster Fuller

Suntem într-o epocă care presupune tendințele de îngustare ale specializării sunt logice, naturale și dezirabile. În consecință, societatea se așteaptă cu sinceritate ca toată comunicarea competentă fie precisă și scurtă... Între timp, umanitatea a fost privată de o înțelegere cuprinzătoare. Specializarea a crescut sentimentul de izolare, de inutilitate și de confuzie în oameni. De asemenea a rezultat faptul oamenii au lăsat responsabilitatea de a gândi și a întreprinde acțiuni sociale pe seama altora. Specializarea dă naștere prejudecăților care în ultimă fază se adună sub formă de dezacorduri internaționale și ideologice, care la rândul lor, duc la război.

citat din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diana Niță

Toți și toate

Toți își dau părerea despre toate, dar
Niciunul nu te întreabă ce mai faci,
Toți îți sunt prieteni pe față,
Iar când nu ești de față, dușmani.
Toată lumea îșicu presupusul,
În loc afle de la tine răspunsul.
Toți sau toate găsesc motiv de bârfă,
Îi răsfoiesc pe unii și pe alții,
Mai ceva, ca pe o revistă.
Toți și toate au etichetă pentru fiecare,
Dar ei gândesc ca un oarecare.
Toți se alătură mulțimii toate,
Toate răstălmăcesc vorbe aruncate.
Dacă toți ar face reuniune cu toate,
Ar echivala cu totalitate,
Drepturi în egalitate,
Frăție și unitate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri

O! copilăria vieții,
Floarea mea de neuitat!
S-au dus zorii tinereții
Acum totul s-a schimbat.

Nu mai suntem împreună,
umblăm pe sub castani.
Timpu-n barbă păr mi-adună,
S-au dus toți aceea ani!

Turmelor de oi din coastă
Nu le mai suntem ciobani.
Câinele în urma noastră
N-a fugit de ani și ani;

Azi, singuraticul castel,
Pe nisip nu-l mai păzim.
mai vrea fiu la fel
Și-mpreună iar fim.

Nici pădurea cea vestită,
Astăzi n-o mai colindăm.
Pare mai îmbătrânită,
Iar noi parcă ne visăm.

Și prin grâne coapte vara,
Împreună nu fugim;
Lilieci, în toată seara
Pe la colțuri, nu pândim;

După cuiburi prin pădure
Prin copaci nu ne urcăm;
Vara printre rugi de mure
După iepuri n-alergăm.

Au trecut toate acestea
Iar azi nu mă recunoști.
Mi-am uitat copilăria,
Locul nostru de povești!

Unde-or fi toate acestea?
Acum totul s-a schimbat.
-mi revăd copilăria
Am venit din nou în sat.

Azi e liniște nebună,
De copii satu-i pustiu.
S-a adus în sat lumină,
Iar mulți nici numai știu.

Căsuța noastră cu ceardac
Micuță printre meri se vede,
Ierburile-au crescut în prag.
De când părinții au plecat, se pierde.

Mi-amintesc vecinul Nani:
Când pe calu-i alb suiam
Mă-ndemna cu vorba-i dulce.
Eu ca-n filme călăream.

N-am ajuns sportiv de clasă,
Cum dorința o aveam.
Dar și astăzi eu în minte
Vorba-i dulce o mai am.

"Domnul" Cojocaru care,
Ce pe toți ne-a învățat,
În decursul vieții sale
Fost-a domn adevărat.

Cu bastonul său în mână,
Parcă și azi îl zăresc,
Ne zicea câte-o "dojană''
Cu a lui suflet părintesc.

Nicu Alexa cu vioara
Pe la baluri ne cânta.
Ne-aduna în toată seara
Cum vacanța începea.

Moș David, vecinul nostru,
Un pescar desăvârșit.
Ne ducea pe toți în Ostrov.
Ca pescar ne era ghid.

Pe sub pietre, pe la cioate
Noi cu mâna pescuiam:
Pești și raci, iar câte-odată
Câte un șarpe noi scoteam.

poezie de din Comuna Păltiniș - file de monografie (2012)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Estetica urâtului

Arghezi într-o zi s-a apucat,
Nu pentru el, ci mai mult pentru noi,
Să facă versuri greu de egalat
Din bube, mucegaiuri și noroi.

Bacovia, pe care toți îl știu,
Cu plumb și morți adesea ne-a speriat
Chiar dacă el avea un suflet viu
Și nu era atât de deprimat.

Iar geniul Eminescu câteodată
A scris și poezii fără perdea,
Nu pentru c-avea mintea întinată,
Ci doar din bucuria de-a crea.

De-aceea dacă patima mă poartă
Și vreun poem va fi mai grosier,
Pentru c-așa se mai întâmplă-n artă,
Fiți buni și nu mă judecați sever.

poezie de (21 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

la facultate
în Universitate -
studenți învățând

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Așa și făcură. Toată ziua într-o veselie o duseră. A doua zi, se sculă de dimineață, se găti și plecă la muncă. Nu știu însă cum făcu el, nu știu cum drese, că se pomeni iarăși în pădure. Nici el nu știa cum venise acolo; știa numai el la muncă plecase. Daca văzu așa, cătă copaciul, se sui în el și mai găsi un ou. Se duse cu el în târg și mai luă încă două pungi cu bani tot de la acel negustor. Pasămite oule astea erau de diamant, care făceau de zece ori atât cât îi da lui pe ele negustorul. El însă era bun bucuros lua și atât; căci scăpă de sărăcie el și cu toți ai lui. Cumpără de astă dată haine pentru copii, căci erau goi. Mai luă niște unelte și dichisuri de ale lui pentru muncă și pentru casă, căci nu credea că o să fie în toate zilele Paște, să tot găsească la ouă d-astea scumpele. Câteva zile d-a rândul se mai duse el în pădure și tot găsea câte un ou. Se făcu însă mai năzuros în târg, ținu mai la preț și cu mirare văzu scoate câte patru pungi de bani în loc de două.

în Cei trei frați împărați
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Referendum

De când ne-am specializat să-nvârtim democrația,
Duși de nas am tot schimbat dregători în România,
Cu mai buni, de pus la zid, negustori ultracinstiți,
Sau cu vr'unul mai avid decât ceilalți parveniți,

De la cei dotați cu școli, cu un bac, un doctorat,
Masterate de doi poli, puse-n rame de-un carat,
Pân' la ăi de au vece și celulă gratuit,
Sau pușcăriabili ce sunt pe muchie de cuțit,

Încât nu ne mai mirăm, stând pe loc într-un picior,
C-am ajuns câștigăm experiență-n viitor,
Știind bine a vota și-a alege... mai ales,
Chiar de unii-ar sabota, tot ai noștri-s care ies!

Numai că acum, se pare, o dilemă ne-a blocat,
Tre' s-alegem cu ardoare, ditre doi iluștrii-n stat,
Unul care-i suspendat, învățat fiind cu sfori,
Și-altul care l-a săpat, însa e cu capu-n nori,

deja mă doare bila, după cât m-am tot gândit
Pentru care pun ștampila, și-s mai mult nedumerit,
Căci din lista celor doi, socotind a' lor păcate,
Mi se pare c-amândoi sunt cam la egalitate:

Unul are-o facultate, în CV-ul lui a spus,
Celălalt a dat din coate de-a făcut și-un an în plus,
Unul are o rușineeee, celălalt... doar un cotor,
Unu-i dus cu pluta bine, ălălalt cu un vapor,

Unu' doarme mai mereu, precum lampa fără gaz,
Celălalt, ca-n heleșteu, câte-o dată este treaz,
Unul minte-n mod cinstit, altul minte... nici că are,
Dar niciunul, în sfârșit, doctorat dintr-ăla n-are!

Așa , eu, în final, trebuie să-mi exersez
Dreptul constituțional și-am merg ca să votez
Nepărtinitor ca toți ce mai cred într-un Isus
... mama lor astăzi de hoți, iar vor ajungă sus!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Specializare

Au fost colegi la "facultate"
Și au purtat costum vărgat...
Azi fac "inginerii" curate,
Escrocherii... nu surogat...

epigramă de (mai 2010)
Adăugat de Constantin EnescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Lev Tolstoi

Da, ești numai un lucrător al gospodăriei lui Dumnezeu și știi negreșit doar ai fost trimis aici ca să faci munca pe care El ți-a hărăzit-o. N-are rost să ne gândim dacă e bună sau rea condiția asta, așa este și nu se va schimba. La un singur lucru putem și trebuie să ne gândim: cum trăim mai bine. Putem trăi mai bine, evident, numai dacă vom face acea munca ce ni s-a încredințat. Vei afla faci munca ce ți s-a încredințat dacă o faci cu cea mai mare ușurință, dar și cu bucurie. De când cercetăm viața oamenilor, cei mai înțelepți au căutat definească această muncă și au indicat-o. Toate adevăratele religii și învățături morale au indicat-o, iar ea este mereu aceeiași: unirea cu toți și toate și participarea la unirea cu toți și toate, dragostea. Însă, dacă stăpânul ne va răsplăti după moarte pentru buna îndeplinire a muncii, putem doar ghici și crede. Dar e cu atât mai puțin necesar ghicim cu cât ne îndeplinim munca mai bine și mai mult. Îndeplinirea dăruiește binele, bine în prezent, care exclude orice interes față de viitor.

în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba rusă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Ru.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Set Anna Karenina" de Lev Tolstoi este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.90- 34.99 lei.

După desființarea CCUB - anul 1993. Cercetătorii CCUB, care în marea lor majoritate obținuseră titlul de doctor, au ocupat posturi didactice în diferite facultăți: Tudor Bălănescu, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Ștefan Ștefănescu, Florentina Hristea, Emil Perjeriu, Andrei Baranga, Mircea Adam, Rodica Niculescu, Victorina Panaite, la noi, la Facultate de Matematică; Gheorghe Petrescu, Dumitru David și Paul Radovici la Universitatea din Pitești; Marin Vlada, Liviu Sofonea și Cor­nel Stănescu la Facultatea de Chimie; Grigore Albeanu la Universitatea "Spiru Haret"; Nicolae Popoviciu (de care îmi amitesc cu plăcere, fiind primul meu doctorand) la Academia Militară și Universitatea Hyperion; Maria Tudor la ASE; Matei Bogdan la Facultatea de Științe Politice. Cea mai mare parte a cercetătorilor au fost îndrumați la doctorat de acad. Solomon Marcus, prof. C. P. Popovici, prof. Leon Livovschi și de subsemnatul. Alți foști colaboratori ai CCUB predau în universități străine: Radu Niculescu în Aukland (Noua Zeelandă), Gheorghe Marian și Gheorghe Doina în Sheffield (Anglia); Șerban Gavrilă este informatician în SUA. Peste 50 de tineri din țară și peste 20 străini, și-au pregătit tezele de doctorat în Catedra de Informatică sau la CCUB.

în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin VladaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am putea spune că toți suntem vinovați pentru tot și pentru toate câte s-au întâmplat în regimul comunist. privim adevărul în față și să ne socotim toți vinovați, iar dacă suntem toți vinovați, cine ne ierte dacă nu chiar noi înșine?

în Umanitatea și pacea (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Ai ocazia să ajuți: Sprijină proiectele Asociației Culturale Citatepedia fără să te coste nimic! Află cum, doar până pe 25 mai!