
Majoritatea celor 42, cu excepția câtorva partizani ai lui Bolovan și ai lui Motan, era de părere că imaculiștii nu s-ar angaja niciodată într-un conflict ce i-ar duce la o confruntare directă cu Maculia. Această considerațiune îl împinse pe Bostan să treacă în tabăra adversă, în timp ce Bolovan și Motan, urmați de Boba care de-acum se săturase de atâtea dezbateri, refuzară demn orice compromis și plecară din țară spre a încerca să-i convingă pe imaculiști să intervină.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Guzgan afirma că rebelii nu trebuie să-și facă prea multe iluzii: soarta Jormaniei a fost, este și va fi în mâinile Imperiului. În consecință, trebuiau să încerce cu orice preț să fie pe placul Maculburgului și să constituie un guvern maculist sau pe cât posibil semi-maculist. Dimpotrivă, Bolovan, susținut de consilierul său politic Bostan și de omul de acțiune Motan, era de părere că ideologia maculistă nu se bucurase niciodată de adeziunea poporului jorman și că, prin urmare, trebuiau să se sprijine pe puterile imaculiste, exprimând limpede voința generală de schimbare completă. Orice altă soluție, spunea el, s-ar fi lovit de indignarea populară.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Boba, numit de atunci "Garibaldi al Jormaniei", se pricepea să le insufle speranță în suflete, găsea mijloacele de a-și aproviziona trupele, izbuti să se apere cu success împotriva zorabilor, pe scurt, fu din plin la înălțimea sarcinii pe care și-o asumase. Ca orice om de acțiune, Boba era fericit pe teren și profund nenorocit când trebuia să asiste la interminabilele întruniri ale celor 42. Căci în interiorul grupului s-a petrecut repede o polarizare a concepțiilor politice și acum imaculiștii radicali, la ordinele lui Bolovan, nu scăpau nici un prilej de a înfrunta curentul moderat reprezentat de Guzgan.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De aceea, în definitiv, lovitura de stat a generalului Bulan din Jormania n-a avut aerul de a surprinde pe nimeni. Era neîndoielnic că o pregătise cu ajutorul generos al Bedeker-ului. Iar cel dintâi act al ei atroce, anume asasinarea a 27 de ziariști imaculiști pe care Bulan se grăbi s-o pună pe seama SLIMUJ sau a unui grup terorist sub ordinele lui Motan, avu pur și simplu menirea de a arăta că sărbătoarea luase sfârșit. Bostan și cei ce mai rămăseseră din grupul celor 42 fură poftiți să-și facă bagajele și majoritatea acceptă această ofertă imposibil de refuzat. Sub Bulan, deși privați de libertăți elementare, jormanii se pot încă îndopa cu mâncare și au primit autorizația să scoată reviste pornografice indigene, ceea ce pare să le excite enorm spiritele, căci guvernul Bostan, ca să nu tulbure biserica predestinaționistă lampistă, biserica jormană bilampistă, pe maculiștii puritani și pe mozaicii de rit binocular, declarase pornografia și prostituția ilegale.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu degeaba în munți se aștepta sosirea unui ajutor. Mii de emigranți jormani au intrat pe la granița de vest fără nici un obstacol. Printre ei a sosit și Boba, în fruntea grupului său numit Grupul celor 42, căci era alcătuit din acest număr fatal, după unii, de persoane. S-au instalat într-un oraș de munte, care a devenit repede centrul unei noi ordini. Orașul se reconstruia, se găseau alimente, medicamente, medici fără frontiere și soseau în masă, din toate regiunile țării, partizani înarmați ca să se pună la dispoziția lui Boba.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și cei cinci ani ai "revoluției florilor" începură prin instaurarea guvernului provizoriu Bostan, ale cărui scopuri imediate erau de a combate ciuma, de a aproviziona țara și de a pregăti primele alegeri democratice de șaizeci de ani încoace. Nu s-ar putea nega că Bostan a primit un ajutor material considerabil din partea imaculiștilor; dar a primit de asemenea, fără să știe, și ajutorul Maculiei, care n-a încercat deloc să intervină în procesul pornit de Comitetul celor 42.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Guzgan admitea necesitatea unei democrații reale, dar sublinia faptul că ea va trebui să fie realistă, adică de bun simț. "În seara unor alegeri cu adevărat libere în Jormania", spunea el, "trupele de la Maculburg vor trece Putanul și vor fi la Jorjan în douăzeci și patru de ore; nu vor întâmpina nici o rezistență". Iar Bolovan replica: "De aceea trebuie pregătită o rezistență. Trebuie să arătăm opiniei publice mondiale că suntem efectiv capabili să ne apărăm idealul. Ați văzut Borbisthanul? În cincisprezece ani, maculiștii n-au fost în stare să-i biruie pe partizani".
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lipseau aceia care, precum lucidul jurnalist Borcan, își dădeau seama de primejdie. Și cu toate acestea, trebuia continuat pe această cale cu orice preț. Iar alegerile din 1995, oricât de libere vor fi fost, de fapt îl puseră pe Bostan într-o situație penibilă; el, care era în mod hotărât imaculist, se văzu constrâns să facă o propagandă directă partidului maculist reformat și să pretendă că Maculatus avusese dreptate, dar că Gologan îi trădase pur și simplu mesajul.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutul este o imensă carierăde piatră prin care mulți și-ar dori să se plimbe ca pe autostradă, în timp ce alții merg răbdători din bolovan în bolovan și îl ridică pe fiecare, pentru că simt nevoia să vadă ce se ascunde dedesubt.
Jose Saramago în Călătoria elefantului (2008)
Adăugat de Lena Chilari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Complexul de inferioritate al celor mai mulți dintre conaționalii noștri se relevă cel mai pregnant prin protocronismul lor exacerbat, grevat masiv de ignoranță și infantilism, prin care ei caută să se convingă și să convingă pe și pe alții (cei pe care nu reușesc să-i convingă sunt, desigur, trădători de neam și țară), că strămoșii noștri s-au aflat la originea civilizației planetare, dar, în același timp, și că, la nivel mondial, există o conspirație care încearcă să ascundă acest lucru, ce mai - că restul omenirii nu există decât pentru a ne oculta nouă întâietea în orice domeniu. Această beție colectivă cu amăgiri oculte a devenit în mod clar un caz de patologie psihiatrică! Și ne mai mirăm că suntem tratați în consecință... Mai grav este însă faptul că tocmai această patologie psihiatrică națională s-ar putea să ducă la dispariția noastră ca națiune.
Marian Pătrașcu (august 2015)
Adăugat de Marian Pătrașcu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Alții au mai pomenit încă și de puritatea inimii sau a intenției, de facultatea pe care-o are rugăciunea de a-l aduce mai repede pe Tozgrec și de efectele negative exercitate de bogăție asupra apariției lui. Deși opinia populară e încă încredințată că acțiunile lui Tozgrec, neputând fi lipsite de orice coerență, răspund probabil în felul acesta unei logici, spiritele mai obiective s-au resemnat de-acum să-i accepte caracterul insondabil al voinței: el le apare celor curați și celor impuri, bogaților și săracilor, celor ce se roagă și celor ce înjură. În toate acestea, sunt uneori frustrate așteptările celor care se străduiesc să fie puri și buni, fiindcă rețetele lor nu le asigură vizita lui Tozgrec.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolovan, fără să nege caracterul ridicol al conceptelor romantice de "popor" și de "masă", insista îndeosebi asupra faptului că elita e socotită a nu-i înșela pe oameni, ci a-i trata ca pe adulți. În Jormania trebuia instaurat un regim realmente democratic și atâta pagubă dacă voința poporului va fi contrară maculismului într-atât încât un partid politic maculist nu va mai exista.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Exilatul este cel care a rupt legăturile cu o matrice care, oricât ar fi resimțită ca adversă la un anumit moment istoric, este totuși protectoare. Fiecare va fi avut un moment în care a gândit: "fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara ta". Or, acesta este un loc comun primejdios de adânc. El stabilește că e nesfârșit de greu și de periculos a încerca să evadezi în necunoscut. Necunoscut înseamnă tot ce nu e "matern": țara, pâinea, limba, pământul, cerul, lucrurile, tot ceea ce se leagă de un spațiu și de un timp al nașterii, sunt "materne", proteguitoare.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui motan nevinovat
Copanul din farfurie mia furat,
Și dacă l-am certat, el s-a zbârlit:
- Eu am dorit doar osul meu curat,
De ce cu carne mi lai învelit?
epigramă de Paul Constantin (26 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf - unui justițiar
Magistratul compromis
Fi'ndcă ochii i-a închis,
Când dreptatea s-o decidă
De-acum n-o să-i mai deschidă!
epitaf epigramatic de Iulian Bostan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Voci sceptice interveneau zicând că borbisthanii putuseră rezista atâta vreme fiindcă erau niște fanatici analfabeți și puțin civilizați, în timp ce jormanii, știe toată lumea, sunt extrem de civilizați. Ei n-ar putea face față barbarilor din Maculia. În cele din urmă, singura întrebare ce merita să fie pusă era dacă, în fața spectacolului rezistenței mai mult sau mai puțin eroice a poporului jorman, puterile imaculiste aveau să-i sară în ajutor.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât despre Boba, al doilea exil al său s-a dovedit calitativ superior celui dintâi. Puțin înainte de a muri, a scris celebrul roman "În viață", care conține această nemuritoare frază privind existența umană: "E ca și când am șofa mereu pe o noapte neagră într-o negură deasă sau ca și când am călări un tigru furios. Recompensa noastră e să murim înainte ca el să ne azvârle la pământ."
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Față cu aceste dezordini, se aștepta ca în orice moment armata imperială să invadeze țara. Totuși, Maculia se mărgini să-l cheme de urgentă pe Jacan la Maculburg, în timp ce tancurile se îngrămădeau cât vezi cu ochii pe celălalt mal al Putanului. Jacan nu s-a dus la Maculburg, ci s-a închis, împreună cu Baban, doi soldați și opt artiste de cabaret, în adăpostul anti-atomic. Trupele maculiste n-au trecut Putanul, limitându-se să-i sfideze pe cei câțiva grăniceri jormani rămași la posturi. La Jorjan, ciuma începuse să facă ravagii, în vreme ce zorabii se apropiau, lăsând o dâră de cadavre prin locurile trecerii lor. Ocolindu-i cu grijă, din ce în ce mai mulți oameni luau drumul munților. Li se alăturau acelora care așteptau cu speranță ajutorul imaculist și care erau din ce în ce mai numeroși, sau vreunei bande de tâlhari, și acestea din ce în ce mai numeroase. Canibalismul era, în aceste medii, la ordinea zilei. Dar toată lumea își procurase de-acum arme de foc și, din pricina capacității lor de ripostă imediată, partizanii erau doar arareori atacați de tâlhari.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De atunci, Bulan a legalizat pornografia, închizând ochii asupra prostituției, care se practică de regulă în sălile de cinema. Alăturându-i-se în străinătate neobositului Boba, Bostan deveni foarte activ în propaganda împotriva regimului lui Bulan. Dar, după unii observatori competenți, facultățile-i mintale scăzuseră. Se plimba în public însoțit de o pisică, declarând cui voia să-l asculte că nu toate pisicile sunt zorabi. Or, cine și-ar permite o asemenea atitudine, după toată panica stârnită de zorabi, dacă nu un extremist maculist sau un nebun?
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O întrebare pe care numeroși comentatori politici din toată țările și-au pus-o în fața acestei stări de lucruri era de ce oare nu intervenea Maculburgul? Prin ipoteza cea mai plauzibilă se răspundea că Imperiul dorea să le dea o lecție binemeritată acestor vecini care nu erau buni de nimic. Voia să rezolve problema suprapopulației și să șteargă urmele tuturor proiectelor economice ruinătoare ale lui Gologan. Ceea ce Maculia nu voia cu siguranță era să-i restabilească pe cei 78 în funcții. Inutil să fi trimis trupe: emisarii Imperiului erau deja acolo și își făceau treaba cum nu se poate mai bine. Într-adevăr, numărul zorabilor ajunsese între timp la peste un milion, în timp ce populația Jormaniei scăzuse de la douăzeci și unu la optsprezece milioane în numai doi ani.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Croazieră
Răsturnat pe un divan
Un motan îmi toarce în brațe
Și-o pădure de becațe
Desenată pe tavan
Toropeală, reverii
Și mă văd tăind savane
Principate suverane
Mă întâmpin cu solii
Dar mă scutur de emoții
Totul se dărâmă brusc
Ca un paravan etrusc
Când atacă vizigoții
Ce e? S-a întâmplat ceva?
Cu o voce de pănușă
Alt motan cerea din ușă
Locul lui pe canapea
Și ne strângem mai avan
Parcă e mai cald în trei
Și-apoi plec în vis cu ei
În croazieră, spre Taiwan
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!