Exilatul este cel care a rupt legăturile cu o matrice care, oricât ar fi resimțită ca adversă la un anumit moment istoric, este totuși protectoare. Fiecare va fi avut un moment în care a gândit: "fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara ta". Or, acesta este un loc comun primejdios de adânc. El stabilește că e nesfârșit de greu și de periculos a încerca să evadezi în necunoscut. Necunoscut înseamnă tot ce nu e "matern": țara, pâinea, limba, pământul, cerul, lucrurile, tot ceea ce se leagă de un spațiu și de un timp al nașterii, sunt "materne", proteguitoare.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.