Croazieră

Răsturnat pe un divan
Un motan îmi toarce în braţe
Şi-o pădure de becaţe
Desenată pe tavan

Toropeală, reverii
Şi mă văd tăind savane
Principate suverane
Mă întâmpin cu solii

Dar mă scutur de emoţii
Totul se dărâmă brusc
Ca un paravan etrusc
Când atacă vizigoţii

Ce e? S-a întâmplat ceva?
Cu o voce de pănuşă
Alt motan cerea din uşă
Locul lui pe canapea

Şi ne strângem mai avan
Parcă e mai cald în trei
Şi-apoi plec în vis cu ei
În croazieră, spre Taiwan

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei culori

Străine pofte ne-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.
Fusese vremea mult prea cruntă,
Şi-atât ne-a ars de dânsul dorul,
Că azi ne strângem şi la nuntă
Şi la botez cu Tricolorul.

Trei culori şi-o singură iubire
Românească,
Trei culori şi-o singură vorbire
Românească!
Trei culori şi-o singură credinţă
Românească,
Trei culori şi-o singură fiinţă
Românească!

Atât de minunat scânteie,
De crezi că de pe bolţi albastre
L-a rupt Hristos din curcubeie
Şi l-a dat românimii noastre.
E cald sub el ca sub o rană
Ce-a chinuit Mântuitorul,
E cald în Ţara cea Ştefană,
Ne încălzeşte Tricolorul.

Trei culori şi-o singură iubire
Românească,
Trei culori si-o singura vorbire
Românească!
Trei culori şi-o singură credinţă
Românească,
Trei culori şi-o singură fiinţă
Românească!

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şedinţă de spiritism între epigramişti

În jurul mesei fără cuie
Au aşteptat trei ore-ntregi
Şi-o voce spre tavan se suie:
- Tot n-avem spirit, dragi colegi!

epigramă de Mircea Bogdan din ziarul "Viaţa Buzăului" (29 iulie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui motan nevinovat

Copanul din farfurie mi–a furat,
Şi dacă l-am certat, el s-a zbârlit:
- Eu am dorit doar osul meu curat,
De ce cu carne mi l–ai învelit?

epigramă de Paul Constantin (26 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai zi ceva

Mai lasă în pace manuscrisul
Zi ceva să nu mai stăm ca muţii
Eu am citit că până şi mamuţii
Dialogau să nu-i prindă plictisul

Nu mai duce degetul la gură
Că mie îmi urlă liniştea în cap
Îmi umblă hergheliile la trap
De sus în jos, pe-un hipodrom de zgură

Tu nu vezi că s-a răsturnat odaia
Şi ne ducem traiul pe tavan?
Dar ce spun eu, că totul e în van
Şi-mi vine să-ţi răstorn în cap tigaia!

Zi mă' ceva să nu te strâng de gât
Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate
Căldarea cu lături pe jumătate
Şi el i-a mulţumit. Atât!

poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Majoritatea celor 42, cu excepţia câtorva partizani ai lui Bolovan şi ai lui Motan, era de părere că imaculiştii nu s-ar angaja niciodată într-un conflict ce i-ar duce la o confruntare directă cu Maculia. Această consideraţiune îl împinse pe Bostan să treacă în tabăra adversă, în timp ce Bolovan şi Motan, urmaţi de Boba care de-acum se săturase de atâtea dezbateri, refuzară demn orice compromis şi plecară din ţară spre a încerca să-i convingă pe imaculişti să intervină.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chefliilor din bloc

Dansează lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă;
Pereţii gata stau să cadă,
În vuiet grav de uragan.

Şi-n tropote de cavalcadă,
Privesc uimit de pe divan,
Cum joacă lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă.

Şi-aşa, de-atâtea ori pe an,
Când sus la trei se strâng grămadă,
Şi de prin bloc şi de pe stradă,
Cheflii ce trag câte-un chiolhan,
De-mi sare lustra din tavan!

poezie de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu înseamnă să şezi pe canapea şi să dai din degete aşteptând să apară pe ecran ceva să te scoată din toropeală.

Rui Zink în Cititorul din peşteră
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul celor patru raţe

Zburau odată patru raţe
Fantastice, într-un decor
Cu patru plopi ca nişte braţe
Ce se-nălţau în calea lor

Şi cum pluteau aşa uşor
Parc-ar fi vrut să le înhaţe
Zburau o dată patru raţe
Fantastice, într-un decor

Şi când mă prinde visător
O nostalgie de becaţe
Revăd acelaşi vechi decor
Cu patru plopi ca nişte braţe
Spre care zboară patru raţe...

rondel de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel sărman

Bate vântul cancelarii
Noaptea plouă prin tavan
Că din fondul de avarii
N-a rămas un gologan

Ce să mai zic de salarii
Care stau sub paravan?
Bate vântul cancelarii
Noaptea plouă prin tavan;

Proful cât e de sărman
În zadar invocă larii
Că lipsesc şi titularii
De vreo şase luni, un an
Bate vântul cancelarii...

rondel de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ne strângem cu putere în braţe, adunăm fiecare parte din celălalt punând-o la locul ei.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ne strângem cu putere în braţe, adunăm fiecare parte din celălalt punând-o la locul ei...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcă, parcă...

Era-ntr-o vară (parcă joi)
şi toate ne erau permise -
Gara de Nord, peronul, noi
sau era vineri, pare-mi-se.
În ochi ni se citea văpaia
în trenul plin de cetăţeni
la clasa-a doua, spre Sinaia
sau parcă, parcă spre Buşteni.
Timidă nu spuneam nimic
când mi-atingeai câte o dată
cu buzele un deget mic,
sau parcă, parcă mâna toată.
Doar ciripeam: "Ah, sufleţel!"
când mă priveai pe sub sprânceană.
am stat la single la hotel
sau parcă-n duplex la cabană -
Ultramodern... ce draperii!
cu mov în dungi şi picăţele
sub geamurile fumurii
sau parcă, parcă jaluzele.
Când în final pe canapea
uşor, uşor ne-am aşezat
(ce bine te-asortai cu ea)
sau parcă, parcă era pat -
Tu mi-ai şoptit: "Ah, ce noroc
în ochii tăi să văd înaltul!"
şi ne pupam aşa cu foc...
sau parcă mă pupam cu altul.

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar paşi apăsaţi cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se-nghesuieşte şi mai în fund, iar câinele o şterge sub divan; numai şoarecele, mic cum era, rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, îşi aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliţă, ia felia de caşcaval, taie o bucată de pâine şi, muşcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă. Şi din trei părţi, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Când stăpânul nu-i acasă!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă medicală

S-a întâmplat o chestie ciudată,
Cu-o fetişcană, nu cred că o ştiţi,
Naivă, dar la trup bine dotată,
De şaişpe anişori neîmpliniţi:

Cum se făcu, dintr-un motiv, adică,
Avea fetiţa greţuri şi, ciudat,
Facuse chiar şi-oleacă de burtică,
Poftind la orişice era murat,

Aşa că mă-sa, fără protocol,
De panică şi... nu mai zic, mister,
A dus-o pe copilă la control,
La doctorul din colţ, din cartier,

Care, într-o clipită, de infantă,
Privind-o-adânc, a concluzionat:
"Fetiţa dumneavoastră e pregnantă,
Cam... patru luni jumate io i-am dat"...

"Pregnantă?! "– sări mă-sa – "Fiica mea,
La noi în casă n-a fost c-un bărbat!
Şi nici măcar o dat', de când e ea,
Pe străzi aiurea-n noapte n-a umblat!"

"Aşa e mamă, ai dreptate, zău!"
Sări şi juna – "Cum s-o fi-ntâmplat,
Căci pot chiar să şi jur, de când sunt eu
N-am sărutat măcar vreun bărbat!"

Confuz, sărmanul doctor, imediat
Deschise larg fereastra, s-a crucit,
Şi-apoi, privind spre cer, exasperat,
Căta, parcă, ceva în infinit,

Ca dup-un ceas (fi'nd blonde, nu-i bizar!)
Îl întrebară pline de mister,
În timp ce se zgâiau şi ele-afar':
-Este ceva-n neregulă pe cer?!

-Nu e nimic, doar că, aşa ceva,
Ultima oară când s-a întâmplat,
La răsărit a apărut o stea,
Şi-apoi, trei înţelepţi pe înserat.

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac aşa de mult oamenii! Asta până când văd un motan frumos!

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motan în dans tarcat

Motanul înviase resuscitat
De un corb prea curios şi tacticos,
Miorlăind, de cerul sa despicat
Intr-un ochii ciobit, sticlos.
Scârtâindu-şi pleoapa ruginită
Mofturos şi sătul de răsucită
Poeziei în funie de ispită
Aruncându-i un frac de drac
Miorloiului ce dansa pe un crac
Cu cizme de lac în copac
In privirea corbilor îmbrăcaţi
Cu costume de îngeri
Curgându-le din buzunar, sânge
In frunze, prinse de motan în gheare
Şi inflorite în flăcări
In purpurii păsări
Ce răsfiră baloane de săpun
Motanului cu dans tarcat, nebun

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plec spre lumină

umbrele nopţii gonesc peste câmpuri
în patru anotimpuri
la capăt de mare, o casă...
o casă desenată pe un mugure de lume...
la margine de cer,
printre stele obosite
o apă, un gând şi o plută
în zare cântă cocorii
e timpul să plec spre lumină
păşind către El.

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Printre cei ce vin sau pleacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În templul liniştii

În sfeşnicele vechi de-aramă
Descresc trei lumânări de ceară -
Descresc ca nopţile spre vară.
Şi-n sfeşnicele vechi de-aramă
Trei flăcări parcă se destramă
În fire lungi de foc ce cresc
Din lumânări până-n tavan
Şi scriu verseturi din Coran
De-a lungul templului turcesc...

Trei credincioşi desculţi se-nclină
Proptindu-şi frunţile-n covor -
Şi parcă-s trei bolnavi ce mor...
Trei credincioşi desculţi se-nclină,
Şi-n simfonia de lumină
Ce-şi plimbă petele pe geamuri -
Când verzi, când purpure, când blonde -
Par trei corăbii vagabonde
Ce-adorm în legănări de valuri...

Şi-n templul liniştii ce pare
Un sarcofag păgân, enorm,
Toţi Muezinii parcă dorm...
Şi-n templul liniştii, în care
Greoiul fum de lumânare
Miroase-a cranii dezgropate -
Din sfeşnicele vechi de-aramă
Trei flăcări pâlpâind te cheamă
S-adormi sub ele-ntins pe spate!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Viaţa literară şi artistică, I, nr. 8 (4 martie 1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un copac rămas fără pădure

Sunt un copac rămas fără pădure,
Şi-am căutat-o pân* am obosit,
Ori s-a ascuns de drujbe şi secure,
Sau a jelit până s-a irosit...

Mă plimb ducându-mi crengile în braţe,
Şi mă lovesc mâhnit de vânt uscat,
Şi două ramuri groase, antebraţe,
Văzând un tăietor şi le-a mascat.

Şi ocolesc salcâmii încă tineri,
Şi m-aş opri în miez, doar un minut,
În zi de târg, sau poate-n zi de vineri,
Da m-aş simţi închis, un deţinut.

Mărşăluiesc, mă plec ca muribundul,
M-agăţ de viaţă, parcă-s dirijat,
Îmi cert prin rădăcini întreg străfundul,
Mă dor trei ramuri, trunchiu-i bandajat...

Călătoresc... Eu vreau pădurea unde
Aveam şi fraţi, şi veri, pe mama mea,
Sub poala sa, - că are un* m-ascunde -
Aş mângâia un frasin ce jelea...

Mă depărtez spre primăveri călduţe,
Să-mi crescă muguri că îmi e urât,
Şi n-am pădure, merg pe câmp, străduţe,
Şi-n braţe duc coroana, hotărât.

De nu-mi găsesc pădurea, în ierni voi pribegi,
Cu ramurile-n braţe până voi rebegi...

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă cineva ar fi închis într-o puşcărie şi i s-ar da să citească numai ziare româneşti, şi-ar crea impresia că totul se dărâmă în România, pe când aşa are impresia că totul se dărâmă în străinătate.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!