Iubitul ascuns

Ascuns între poveşti necuvântătoare
ascultam poezii de mreje picturale,
în locul unde ajuns-am eu străpuns
neştiut, nedorit, dar sfinţit şi uns
cu pagini plumbice şi rare.
În treceri de timp – piese a unui joc –
ajunsă e raza lumină de mijloc
într-al meu zid controversat şi nepătruns,
dar veşnic dorit şi neajuns.
Secret în cea-ngropată regăsire,
m-am bucurat să pot cânta
legende cu miez de iubire
ascunse şi ele într-o stea.
Mister desluşit şi-ncheiat,
oaza de taine se risipeşte...
n-a fost ascuns şi tulburat
decât doar iubitul iubind neîncetat
şi care tot mai iubeşte...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O viaţă în melancolie

Sete de ascuns, pribeag şi rătăcit
Simţeam de nepătruns totul spre sfârşit...
Priveam în apele de viitor,
Ce pasiune şi ce dor!
Vino iubire lângă mine...
Eu, mai tăcut ca niciodat'
Îţi cer să nu te-ascunzi de tine
Scopul îţi e nevinovat!
Chemasem al meu duh să-mi vorbească mut
Să-mi fie iar alături; e iar inima lut.
Din închistate mofturi
Un duh a renăscut
Spre încâlcite rosturi;
Pe mine aşa mult mă doboară
O sete de ascuns!...
Taine sidefate de timp de-odinioară
Tot nu le-am ajuns...
Aşa poate mereu, o lume de mistere
Un chin şi o plăcere,
Ce-aş fi înţeles-o eu!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (noiembrie 2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire divină

Trecea un dor pe lângă mine şi l-am privit cum trece,
Sădind în inimă suspine ca şi oceanul rece...
Uitasem despre ce-ai promis, când mă ţineai de mână,
Şi mă predasem unui vis, ce-am vrut ca să rămână.

Nu mă înţelegeai în vise, ori poate nici n-ai vrut...
Doar jurăminte ce-au fost stinse, când nici n-au început.
Adoarme vuietul de jale în temeri de ascuns...
Când îmi citeam poveşti astrale, ce-au fost de nepătruns.

Mintea, m-am duelat cu ea... doar inimii eu slugă,
Strident durerera mă chema, dar n-am dorit s-ajungă...
Şi m-ai învăluit cu vorbe... şi eu iar am crezut,
Suav iubirea ta din dogme, simţeam cum a scăzut.

Aşa de mult prea însetată, cu aripi fără zbor...!
În firea ce-mi era setată din dragoste să mor...
Şi s-a schimbat totul deodată, doar tu m-ai preschimbat,
Trecutul, depăşita soartă... un alt final mi-a dat.

A ne iubi cu frenezie, cu dragostea dintâi...
Mereu aşa am vrut să fie... cu mine să rămâi!
Povestea nu s-a încheiat, deşi cunosc ce vine...
Căci tu nu ştii, nu ai aflat... despre iubiri divine.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai este timp sa ma cunosc

De ţi-am adus numai tristeţi,
Aş vrea să ştii…nu am dorit!
Sau lacrima-ţi din care-nveţi,
Când nu ţi-am şters, căci m-am grăbit.

De nu ţi-am luminat mâhnirea,
Tu suflete, nu sta pe gânduri!
Eu ţi-am dorit doar fericirea,
Dar tu mă iartă printre rânduri.

De n-am simţit când voiai pace
Şi te îngreunam vorbind…
Acuma glasul meu îmi tace,
Citindu-te numai simţind.

De-ai vrut să fii în calea mea
Şi te-am expediat cu grabă…
Tu iartă-mă că am fost rea,
Dar fii tu bun ca raza albă.

De m-am gândit numai la mine
Între momentele ca plumbul,
Vreau să mă crezi că doar pe tine
M-am rezemat să-mi alini gândul.

De fost-au ceasuri repetate,
Când în dureri mă adunam…
Luându-te la rost cu toate,
Tu iartă-mi, căci eu sufeream.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te inimă!

m-aş fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe unde calătoare să vibrez uşor...
dar a pluti, înseamnă rătăcire
şi m-am trezit, alungând din dor.

m-aş fi lăsat purtată de iubire,
dar unde e iubire... nu poţi şti.
mai mult eu mi-am dorit o regăsire
a sinelui de-a exista şi de a fi.

şi luptă aprigă în mine...
te-aş fi iubit până la stele...!
tu te-ai iubit mai mult pe tine,
iar eu, rămasă-n firi rebele.

ce trist când cineva iubeste
şi numai el e în poveste!...
şi inima se-mbolnăveşte
şi raţiunea te orbeşte!

m-aş fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe straturi de visări şi cărări noi...
dar, am ales în schimb o despărţire,
decât s-ajung cumva-n noroi!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire din iubire (Şi tot ce-am vrut a fost...)

Şi tot ce-am vrut a fost numai iubire...
Să mă topesc în braţe ce ard nemărginit,
Am fost avută-n loc de o dezamăgire,
Visând numai la soare, primit-am asfinţit.

Şi tot ce-am vrut a fost numai lumină...
Să zbor spre cer cu aripi luminând,
Însă, călătoria mea salină,
M-a obosit şi am căzut oftând.

Şi tot ce-am vrut a fost să fii ca mine...
Să mă iubeşti... să simţi şi să-ţi doreşti,
Să urci în dragoste munţii şi coline,
Să fii ce-am vrut şi să mă împlineşti.

Uitând de dăruire şi splendoare,
Tu ai uitat să mă iubeşti... încet...
Ai ignorat şi inima ce moare,
Şi ruga lăcrimându-mi în verset.

Nu tot ce simţi te-aruncă în iubire...
Nu tot ce crezi înseamnă ce tu simţi!
Priveşte-n tine înspre regăsire,
Iubeşte prin fapte să alinţi...

Şi tot ce-am vrut a fost numai iubire...
Să mă desprind de norii pământeşti,
Şi-am tot avut visare în trăire,
De m-am rănit... iar tu-ai rămas ce eşti!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unuia ca tine

Nu sunt erou, dar nici vreaun vagabond,
Nu am iubit şi nici n-am fost iubit...
Mereu fost-am îndrăgostit,
Când prea roşcat, brunet, sau poate blond.

Nu am cules doar o singură floare,
Nu m-am oprit doar la frumos şi blând;
Ori mult am mers, ori mult prea stând,
Am cunoscut şi dulci şi-amare.

N-am fost vreun prototip care să-l placi,
Dorit, de nepătruns, fără s-aleg...
Tot de isteţ pe cât am fost de bleg,
Printre bogaţi şi printre săraci.

N-am fost văpaie, dar nici un invizibil
Şi am trecut prin vieţile a mulţi...
Lipsit fiind, le-am dat tot la avuţi
Văzut ca-nflăcărat, sau impasibil.

Nu sunt iubirea cuiva, cum n-am iubire...
Nu caut să mă vezi, sau să mă şterg.
Nu stau... dar poate nici nu merg,
La fel ca toţi şi unic prin trăire.

Mă poţi cunoaşte dacă te uiţi în tine.
Sunt genul cel iubit şi cel respins...
Pe cât de intangibil, cât cuprins,
Ascuns, sau la vedere, întru sine.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieţii (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sardanapalism

Din tainic nepătruns
Aleg mijlocul ascuns,
El lacom se dăruise
Epavei mute, ninse.

Prin verbalism vertiginos
Relicve clipocesc lenos,
Acea din urmă să le fie
Răsunătoarea tragedie.

Acea mistică dorinţă
Cea căzută în nefiinţă,
O învinse solitarul
Triumful e amarul.

Din vanalitatea aurită,
Se-ntoarse tot mai răvăşită
Cei toţi ca mine devastaţi,
Cea pură între viciaţi.

Ce falnică babilonie
De-au revărsat melancolie
Toţi avortonii deghizaţi!
Erau doar laşii dezgustaţi.

Din genuin, veracitatea
Aduse lor veleitatea,
Acel vertij străpuns de teamă
Luxurioşilor în faimă.

Cea virulenţă refuzată,
Închise-n inima vexată
Cobre şi vipere împreună,
La toate le voi fi stăpână!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedesluşit în dragoste iubind

De-al fericirii plâns am fost atinsă,
Când soarele pe cer apune
Şi când răsare văpaia necuprinsă
A inimii ce mult prea mult ar spune.

Într-o candoare pueril înveşmântată
A fost ţinută-n cuşcă multă vreme,
Crezând că dragostea uitată
Se va întoarce şi-i va face semne.

Lovind potopul, gânduri negre aduce,
Dar ele fost-au secerate atunci pe loc...
Iar cântecul curat cu-aromă dulce
A răspândit definitiv vrutul potop.

O vreme labirintică ascunsă,
În care tot mai mult se destrăma,
Inima care n-a fost unsă
Cu dragostea ce tot mai aştepta.

Nedesluşit în dragoste... iubind.
Iubind nedesluşit dintr-o privire,
M-ai cucerit, iubindu-te mocnind,
Citind sfârşitul despre regăsire.

Şi fost-a greu să mă întrec pe mine,
Să lupt pentru o zi cât zece ani...
Să uit de dragostea clipelor regine
Ce-au detronat momentele de bani.

De-al fericirii glas am fost atinsă,
În dimineaţa în care m-ai găsit...
În niciuna din nopţi nu s-a vrut stinsă
Dragostea ce blând ne-a desluşit.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata dragoste renunţă

Rănind fierbinte
Pe buze de dor cules,
Doar săruturile tale-am ales,
Prin tăceri de cuvinte...
Perle de regăsiri în colet
Zvâcnind în muzica unui cvartet
Ce iarăşi se simte.

Aşteptând lângă tine,
Petale din mii de fiori
Din nopţi s-au scurs până-n zori,
Uitându-mă însăşi pe mine...
Lăsând vreme fără clipă
Să treacă morbid ca o gripă,
În ploi de suspine.

Iubind nemotivat,
Priveşti iubirea în faţă...
Tot ce-i sfârşit dăruieşte speranţă,
Iubind resemnat
Iubita, iubitul ce şi-a dorit
Nu lângă tine a fi fericit,
Iar tu, renunţând ai plecat...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă lui Dumnezeu

Lumină de dumnezeire,
al tău smerit pribeag
m-ai renăscut spre nesfârşire
venindu-mi Tu, în prag.

M-ai adunat din depărtare,
oaia cea pierdută...
fost-am şi eu într-o pierzare,
dar nu necunoscută.

Tu m-ai ştiut din timpuri mari,
aici... eu le-am uitat...
Tu Doamne, Tu, veşnic apari
să nu cad resemnat.

Dragostea Ta mi-a dat iubire
şi-am învăţat-o în timp...
zilnic aştept a Ta venire,
sufletu-mi să irig.

Când Te privesc printre lumini,
de Tine sunt aleasă...
mă simt crăiasă printre crini,
a Ta, veşnic Mireasă.

Tu Dumnezeule Măreţ - taină de mistere,
pe cine cheamă al Tău Fiu
asculţi şi-i dai putere
să urce trepte-n Azuriu.

Acuma vin la Tine,
tot eu, din început...
să mă întroc de unde,
plecat spre neştiut
în zile sumbre şi senine,
ce mi le-ai dat şi m-au avut
doar ca să fiu iarăşi cu Tine...
de la sfârşit... la Început.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile verzi

Mă doare al meu sine care suspină mult
Am obosit să-l văd şi tot să îl ascult…
M-am plictisit de el…să plece de la mine!
Nu vreau tovărăşia prezenţei lui străine.

Nu mai doresc să caut un leac sau alinare,
Tot ce doresc e ziua ce văd că nu apare…
M-am săturat să caut ce nu cunosc că ştiu
Taine şi legende din al meu suflet viu.

Ascunsă-i o comoară a sufletului meu
Prin lupte de credinţă ajung să fiu doar EU…
Zăpada se topeşte, răsar florile verzi,
Ce-n suflet mi se-aşeză arzându-mi din zăpezi.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râsul dogmatic...

Ce secret de nepătruns,
râde-n sine pe ascuns?

Şi ce suflet graţios,
poartă trupu-i unduios?

Ce ochi cu sprâncene rare,
mă privesc cu-nfiorare?

Doamne, cât sidef i-ai pus,
de la tălpi şi până sus?

Câtă primăvară-n păr,
cu parfum din flori de măr?

Şi-n sâni câtă marmură,
care mă cutremură?

Cât mister i-ai pus în pleoape,
să mă ţină-atât de-aproape?

Cât dor, Doamne-n trup ascunde,
şi în nările-i flămânde?

Şi cât har în călimară,
pentru poezia-i rară?

Doamne, oare-a câta oară
paşii ei de căprioară,

Vor păşi pe drumuri line,
ca să rămână la mine?

Ceru-i jos, pământu-i sus,
Doamne, cât altoi ai pus,

În acest lăstar de fată,
ce se lasă adorată!...

Vai, cum râde pe ascuns
sufletu-i de nepătruns,

Suflet gnostic, încifrat,
foarte greu de descuiat!

Şi-n dogmaticul ei râs,
oare, Doamne, unde îs?

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai este timp să mă cunosc

De ţi-am adus numai tristeţi,
Aş vrea să ştii... nu am dorit!
Sau lacrima-ţi din care-nveţi,
Când nu ţi-am şters, căci m-am grăbit.

De nu ţi-am luminat mâhnirea,
Tu suflete, nu sta pe gânduri!
Eu ţi-am dorit doar fericirea,
Dar tu mă iartă printre rânduri.

De n-am simţit când voiai pace
Şi te îngreunam vorbind...
Acuma glasul meu îmi tace,
Citindu-te numai simţind.

De-ai vrut să fii în calea mea
Şi te-am expediat cu grabă...
Tu iartă-mă că am fost rea,
Dar fii tu bun ca raza albă.

De m-am gândit numai la mine
Între momentele ca plumbul,
Vreau să mă crezi că doar pe tine
M-am rezemat să-mi alini gândul.

De fost-au ceasuri repetate,
Când în dureri mă adunam...
Luându-te la rost cu toate,
Tu iartă-mi, căci eu sufeream.

De mă lăsam de valuri dusă,
A unei mări ce n-o doreai...
Astăzi regret c-am fost condusă
De răzbunări ce nu ştiai.

De ţi-am greşit mai mult de ştiu,
Tu, suflete, astăzi să ierţi...
Şi eu iertat-am ca să fiu
Dintr-un om mic, în cei măreţi.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aţi vândut aseară pe ascuns

În lumea aceasta plină de minciuni,
Nu v-a păsat o clipă, prieteni buni,
Loialitatea mea n-a fost de-ajuns
Şi m-aţi vândut aseară pe ascuns.

Ajunşi cu orice preţ în ierarhie,
Aţi pus la cale-o cruntă mârşăvie
Şi în întunericul de nepătruns,
Voi m-aţi vândut aseară pe ascuns.

Am luptat alături, n-am privit cu ură,
N-am fost arogant, ori fără măsură,
V-am fost aproape, însă ca răspuns,
M-aţi vândut aseară pe ascuns.

Continui să lupt, asta mi-e deviza,
Deja-i dimineaţă, îmi prieşte briza,
O secundă-am fost în inimă străpuns,
Când m-aţi vândut aseară pe ascuns.

poezie de Alex Dospian (aprilie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-ai ascuns

în ochii unui îndrăgostit
sau poate în ochii mei
avem timp să ne găsim
cuprinşi de teamă să ne iubim
şi să plutim peste o pătură de nori

să te ascunzi în gândul unui iubit
sau poate în mintea mea
să ne regăsim îndrăgostiţi
unde se ascunde drumul

te-ai ascuns în nevăzut şi neştiut
gândurile zac în luntrea răsturnată
te regăsesc şi ne facem iluzii
în timpul somnului spargem un vis
şi după aceea îl învăluim în mister

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe valuri de iubire

Din mine se revarsă valuri de iubire
Şi nu pot să le-mpart; sunt ei mult prea puţini,
Aceia ce rămaşi să merite-mplinire
Sunt oamenii mici, prea goi şi nu prea plini.

Lumină ascultată cum te reverşi din mine,
Aşa să fiu ca luna în ziua cea mai clară!
Nu aş lua de eu să plec, decât poate ruine
Căci pe pământ aici, e doar floare amară.

Potopul dinspre sine - renunţări şi zbateri;
Te afli într-o lume crezând că te iubeşte,
Dar de iubit iubeşte doar Unul când abateri
Pe drumul tău ivite te încolţesc robeşte.

Aşa de mult să las din cuget să se-adune!...
Ar deveni pastel întreaga-mi existenţă!
Aşa multe culori pot străluci-n cunune,
Şi împletite toate cu lacrimi din esenţă.

Pe valuri de iubire născut-am un serai,
Atingeri…of atingeri, de pace şi candoare…
Minunea nevăzută, deşi o stăpâneai…
Nu şi-a lăsat misterul decât într-o mirare.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu tot ce cauţi îţi face bine... dar tot ce te găseşte are întotdeauna un bine ascuns.

aforism de Adina-Cristinela Ghinescu din Pentru suflet - Colecţie de citate şi aforisme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostită de idee de tine

Te simt cum mă priveşti printre imagini
Şi gânduri care strigă... iar te vreau!
Mi-ai răscolit şi ale mele pagini,
Unde te-am înrămat... să nu te dau!

Şi-acum tu mă descoperi într-o alta...
Pe care ţi-e tot mai drag să o alinţi,
Ţi-e teamă oare c-am să-ţi cer iar plata...
De îţi reduci din inimă să simţi...?

E reciproc! Şi cred că ştii ca mine,
Ce se petrece... e peste noi cu mult...
Vreau doar ce e al nostru să se îmbine...
Totul să am... nu doar ce-a fost demult!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine e iubire...

Nu te cunosc de multă vreme...
Dar te iubesc cum n-am crezut!
Studiat prin grafic, scheme...
Te-ai dovedit a fi ce-am vrut.

Şi n-ai făcut nimic să fie,
Chemarea mea către iubire...
Te-am pus în ramă aurie,
Şi-n inimă, în nemurire.

Nu tot ce simţi... şi înţelegi...
Nu ce-ţi doreşti, va fi să ai.
Sunt taine care le culegi,
Şi lucruri care le chemai.

Şi totul mult prea încâlcit...
Cum n-aş fi vrut acum să fim!
Dar, ţi-am dat timp cât ai dorit,
Şi că vom fi... că ne dorim.

Şi cică dragoste învinge...
Şi se mai spune că triumfă!
Dorul din urmă mă ajunge,
Mă domini dur ca o poruncă.

Aşa iubire n-am avut...
Aşa intens n-a fost să-mi fie!...
Credeam că totul e pierdut,
Dar tu... m-ai scos din colivie!

Şi m-ai eliberat în toate...
Şi nici nu ştii ce mult însemni!...
Destinul ce e scris în acte,
Ne-ndrumă-n inimi să fim demni!

Şi îţi mai spun un "te iubesc"...
Pe care nu-l rostesc oricum...!
Dragoste sinceră-mpletesc,
Sperând să nu rămână scrum.

E tot ce simt şi tot ce am.
M-am dat pe mine cu ce sunt...
Ce ai simţit şi ce simteam...
S-atingă un deznodământ.

Acolo unde e iubire,
Cântă şi soarele prin stele...
Să fie finala regăsire,
Iar eu s-aleg dintre inele...

Nimic nu-i greu când ştii ce simţi...
Nimic nu te împovărează!
Nimic nu are cuie, zimţi...
Totul e clar şi doar vibrează!

Şi pentru mine e iubire...
E dragostea ce-am tot sperat!...
Sper să nu fi fost risipire,
Ce-am dăruit şi-am aşteptat...

Poemă dedicată tuturor îndrăgostiţilor cu inima frumoasă...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am ascuns de toamnă...

M-am ascuns de toamnă într-un vârtej de frunze rătăcite,
Lenevind mă poartă vântul spre orizonturi prăfuite.

M-am ascuns de toamnă sub un butuc de vie plin de struguri,
În visul ruginit al viţei se trezesc şi plesnesc muguri.

M-am ascuns de toamnă sub poala mărului ce stă să ardă,
Freamătă uşor, se teme că frumuseţea o să-şi piardă.

M-am ascuns de toamnă sub un gutui ce candela-şi aprinde,
Arde fitilu-n felinar, raza speranţei se întinde.

M-am ascuns de toamnă iar sub nucul falnic din grădină,
Coji de nuci se zdrenţuiesc, foşneşte-n ram frunza-i puţină.

M-am ascuns de toamnă în nostalgia dulcilor tristeţi,
Mi-a fugit dorul de-acasă în zorii unei dimineţi.

M-am ascuns de toamnă într-un lăcaş de răvăşite gânduri
Şi m-a găsit în zboru-mi lin prin păsări pribegind în cârduri.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!