Florile verzi
Mă doare al meu sine care suspină mult
Am obosit să-l văd și tot să îl ascult
M-am plictisit de el
să plece de la mine!
Nu vreau tovărășia prezenței lui străine.
Nu mai doresc să caut un leac sau alinare,
Tot ce doresc e ziua ce văd că nu apare
M-am săturat să caut ce nu cunosc că știu
Taine și legende din al meu suflet viu.
Ascunsă-i o comoară a sufletului meu
Prin lupte de credință ajung să fiu doar EU
Zăpada se topește, răsar florile verzi,
Ce-n suflet mi se-așeză arzându-mi din zăpezi.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.