William Goode

Pentru toţi din oraş părea, fără dubii,
Că eu merg pe un drum sau pe altul fără nici un rost...
Dar aici lângă râu poţi vedea la asfinţit
Lilieci cu aripi moi zburând în zig zag, de colo colo –
Trebuie să zboare pentru a prinde hrana.
Şi dacă vreodată, noaptea, te-ai rătăcit
În pădurea adâncă de lângă Miller's Ford,
Şi te-ai îndreptat într-o direcţie sau alta,
Încotro îţi arată Calea Lactee,
Încercând sa-ţi găseşti cărarea,
Vei pricepe că mi-am căutat calea
Cu mult zel şi că toate peregrinarile mele
Erau expediţii înspre cunoaştere.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Şi flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată şi mamă şi fără nici o rudă care să-l ocrotească şi să-l ajute. Şi, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la uşile oamenilor, de unde până unde s-a oploşit de la o vreme într-un sat mare şi frumos. Şi aici, slujind cu credinţă ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci şi mai bine de ani, şi-a sclipuit puţine parale, câteva oi, un car cu boi şi o văcuşoară cu lapte. Mai pe urmă şi-a înjghebat şi o căsuţă, şi apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui şi muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Şi piatra prinde muşchi dacă şede mult într-un loc".

Ion Creangă în Povestea lui Stan Păţitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

James Garber

Îţi aminteşti, trecătorule, de cărarea bătătorită de mine
Peste terenul unde se află acum clădirea operetei,
Pe când grăbeam cu paşi repezi spre serviciu, de-a lungul atâtor ani?
Înţelege-i semnificaţia cu înţelepciunea inimii:
Şi tu vei trece la fel, iar dealurile de la Miller's Ford
Nu-ţi vor mai părea aşa de îndepărtate;
Asta se va fi întâmplat mult după ce le-ai văzut lângă tine,
Dincolo de cele patru mile de păşune –
Şi după ce dragostea femeii va fi amuţit,
Încetând să-ţi spună: "Te voi salva";
Şi după ce chipurile prietenilor şi ale rudelor
Vor fi trecut deja în fotografii decolorate, îndurerat tăcute,
Având aerul acela care înseamnă:
"Nu putem să te ajutăm";
Şi după ce vei fi încetat să reproşezi oamenilor
Că s-a unit împotriva sufletului tău nevinovat –
Ei înşişi strânşi la miezul nopţii şi la amiază
Pentru a vedea cu ochii aţintiţi propriul lor destin.
După ce vei fi înţeles toate acestea, gândeşte-te la mine
Şi la poteca mea, a celui care a trecut dincolo şi care a ştiut
Că nici bărbat şi nici femeie, nici chin
Şi nici datorie, nici aur şi nici putere
Pot uşura aleanul inimii,
Singurătatea sufletului!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri aiurea

Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Cutreieră pădurea
După adăpost.

Aiurea sau încotro,
Nici ele nu ştiu unde.
Sau poate... apropo:
Ecoul, le răspunde?

Nici el, nici eu, nici tu,
Nu le vedem, nu le-auzim.
Da. Nici pădurea, nu.
De gânduri negre, toţi fugim.

Temeri urâte nasc în noi.
Vin toamne triste şi vin ploi.
Ne năpădesc noi amintiri,
Din vechile noastre iubiri.
Doar cu-atâta ne mândrim
În viaţa care-o mai trăim.
Bolnavi de cât ne-am amintit,
Când vom intra în asfinţit;
Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Vor părăsi pădurea
De parcă nici n-au fost.
Se vor risipi în vânt,
Nu vor mai zbura nicicând.

poezie de Dumitru Delcă (24 iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un şemineu cu flacără în el - feţele nevăzute ale zăpezilor

în niciun caz nu voiesc a divulga înspre voi ce-mi aparţine.
(ce-mi aparţine?)

păi, uite, dacă într-o bună zi mă voi trezi din vis iubită nespus
fereastra s-ar deschide dinspre mine înspre voi
sute de baloane să-şi ia zborul
în parc, o femeie să-ţi ofere un şerbet lângă sobă
toţi bărbaţii, mai cu seamă, toţi, da
să-ţi întoarcă un zâmbet de poştaş
tu, de colo, nu te-ai fâstâci?

păi, să spunem: e iarnă
şi oamenii iarna dorm sub glugă
sau –
când te-a acoperit zăpada ultima dată?

da, acum, îmi amintesc
o femeie, un bărbat, ninsori dese.

poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte vieţi?

Totuşi,
Te-ai întrebat tu
Câte vieţi
Îmi mai trebuie
Ca să ţi se întâmple
Un miracol
Cum e acesta,
Să mai ajungi
Vreodată eroină,
În cărţi de poeme,
Lângă Euridice,
Lângă Laura,
Lângă Veronica?
Te-ai întrebat, Maria?

poezie celebră de Adrian Păunescu din Din doi în doi (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Eşti mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica celor oropsiţi
Şi pe pământ pedepsiţi
Tu ne faci viaţa uşoară
Atunci când ne rugăm.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer şi pe pământ
Zorii toţi ar fi apus
Fără de Iisus.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Toţi îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
Că tu eşti mărirea noastră
Maica tuturor.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

cântec, versuri de Valeria Mahok (25 august 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amos Sibley

Nu caracterul, nici forţa, nici răbdarea
Aşa cum credea oraşul m-au ţinut
Lângă soţie, în timp ce predicam,
Urmând calea pe care Domnul o alesese pentru mine.
O dispreţuiam ca fiind cicălitoare, ca pe o femeie uşoară.
Eram conştient de adulteriile ei, ca de altfel toţi ceilalţi.
Aşa fiind, dacă divorţam de ea
Trebuia să mă las de preoţie.
De aceea, pentru sluji Domnului şi a strânge răsplata,
Am rămas cu ea,
Asfel m-am minţit pe mine,
Astfel am minţind pe cei din Spoon River!
Am încercat să ţin discursuri, să engravez cărţi,
Să candidez la alegeri, cu un singur gând în minte:
Dacă astfel reuşesc să fac bani,
O să divorţez de ea.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcitorii sunt asemeni ciulinilor purtaţi de vânt. Sunt duşi de colo colo fără vreun ţel, fără vreun plan, fără rădăcini. Conduşi doar de ataşamentele lor pentru pasiuni omeneşti schimbătoare, trăiesc doar pentru clipa de faţă şi pentru nimic altceva.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lambert Hutchins

În afara acestui obelisc de granit, mai am două monumente:
Unul, casa pe care am construit-o pe deal,
În spirale, cu ferestre interioare şi acoperiş din rocă metamorfică.
Altul, lacul din faţa metropolei Chicago,
Unde calea ferată îşi are depoul,
Cu motoare fluierând şi roţi clăncănitoare,
Şi fum şi funingine aruncate peste oraş,
Şi zgomotul maşinilor de-a lungul bulevardului –
Un loc pentru un depozit de deşeuri în portul
Marii metropole murdare ca o cocină.
Am pus umărul ca aceasta moştenire să fie dată
Generaţiilor încă nenăscute, cu votul meu
În Camera Reprezentanţilor –
Scopul acţiunilor mele a fost punerea la adăpost
De la niciodată încetânda teroare a nevoilor.
Mi-am crescut fetele în blândeţe
Încercând să le dau un sentiment de siguranţă în viaţă.
Dar, vedeţi, deşi aveam măreaţa casă,
Libertatea de a intra oriunde şi distincţie locală,
Puteam să aud şoaptele, şoaptele, şoaptele,
Oriunde mergeam, iar fetele mele au crescut
Cu privirea aceea temătoare ca şi cum erau gata de a fi lovite de cineva;
S-au măritat aiurea, nebuneşte, la întâmplare,
Doar pentru a evada şi pentru a avea o alternativă.
Şi-atunci la ce a folosit toată afacerea?
La ce? N-a meritat doi bani!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seth Compton

Când am murit, librăria ambulantă
Pe care am înfiinţat-o pentru Spoon River
Şi pe care am administrat-o în folosul minţilor cercetătoare
A fost vândută la licitaţie în piaţa publică,
De parcă s-ar fi dorit distrugerea ultimului vestigiu
Al memoriei şi influenţei mele;
Pentru că acei care nu puteau pricepe virtutea
De a cunoaşte "Ruinele" lui Volney, ca şi "Analogia" lui Butler,
Şi "Faust", ca şi "Evangeline"
Erau adevărata putere în oraş.
Adesea m-ai întrebat:
"În ce constă folosul de a cunoaşte natura răului în lume?"
De-acum nu mai sunt în calea ta, Spoon River,
Alege propriul tău bine şi numeşte-l bine;
Niciodată n-am putut să te fac să vezi
Că nimeni nu cunoaşte ce este binele,
Dacă nu cunoaşte ce este răul;
Şi nimeni nu ştie ce este adevărat,
Dacă nu ştie ce este fals.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără tine

Ieri erai online, te-am văzut la faţă
Mi-ai zâmbit frumos, dar de la distanţă.
Şi dacă de mâine te-ai deconecta
Nu ştiu ce m-aş face, cum aş rezista.
Fără tine cerul va fi mereu gri
Culorile toate se vor înnegri.
Fără tine frica-n minte-mi va intra
Ochii mei de lacrimi nu vor mai vedea.
Fără tine noaptea va fi fără stele
N-or avea lumină nici zilele mele.
Fără tine nu am inima întreagă
Şi trăiesc de parcă sunt lipsit de vlagă.
Fără tine oceanul parcă-i un lac mic
Fără tine alături eu nu sunt nimic.

poezie de Robert Cravens, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu care este o destinaţie la capătul unui drum trebuie să lipsească de aici şi acum, iar asta e culmea absurdului... Nu-l poţi vedea pentru că îl cauţi cu mintea. Când o vei face cu inima vei privi tăcut, după identitatea căutătorului de care nu te-ai îndoit niciodată până acum. De Dumnezeu te-ai îndoit, dar de tine nu. Procedează exact invers. Dacă cel care caută e doar un gând din mintea ta prins în capcana memoriei şi a trecutului? A vedea că tu eşti Dumnezeu, înseamnă a nu mai găsi în tine nici măcar o urmă de minte, deci de dualitate.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Lactee

Grămezi de stele
Aranjate-n braţe spirale,
Lentilă văzută dintr-o parte...
Aceasta este galaxia
X – în Univers
Ideal de a fi casa
Atâtor planete

Ce se învârtesc
Acum şi întotdeauna
Lângă sateliţii lor...
E sursă de inspiraţie
Atâtor poeţi visători de pe Terra,

Luminând cerul nocturn,
Astru lângă astru...
Calea Lactee,
Tăcută galaxie,
Emanând speranţă,
Eternă existenţă...

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul meu, de vei primi poveţele mele şi sfaturile mele de le vei păstra, plecându-ţi urechea la înţelepciune şi înclinând inima ta spre bună chibzuială, dacă vei chema prevederea şi spre buna-cugetare îţi vei îndrepta glasul tău, dacă o vei căuta întocmai ca pe argint şi o vei săpa ca şi pe o comoară, atunci vei pricepe temerea de Domnul şi vei dobândi cunoştinţa de Dumnezeu, căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui izvorăşte ştiinţa şi prevederea; El păstrează mântuirea pentru oamenii cei drepţi; El este scut pentru cei ce umblă în calea desăvârşirii; El păzeşte căile dreptăţii şi pe cărarea celor cuvioşi ai Lui stă de veghe. Atunci tu vei înţelege dreptatea şi buna judecată, calea cea dreaptă şi toate potecile binelui.

Solomon în Pildele lui Solomon, Învăţătura înţelepciunii - 2:1-9
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu că drumul, calea e mai importantă decât ţelul, ajungerea. Dar eu le vreau pe amândouă, una pentru sufletul meu şi cealaltă... tot pentru el. Vreau calea fiindcă fără ea nu pot ajunge la scop; vreau scopul fiindcă fără el calea nu-şi are rostul. Ce tâlc ar mai avea un drum care nu duce nicăieri?

citat din Aurel Neron
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei şti!

O altă dimensiune,
Au căpătat sentimentele mele,
Una, nelumească,
Atemporală, astrală,
Aproape ubicuitară.
Şi într-o zi, vei ştii,
Când le vei vedea, sclipind,
Mai întâi,
În ţărâna pe care o calci,
În pietre,
Pe urmă în izvoare,
Ale căror ape, vor curge,
Mereu în aceeaşi direcţie,
Apoi, în frunzele copacilor,
Verzi, îngălbenite,
Ruginite,
Pe cer, pe aripi,
În ochii păsărilor,
Lucind stelele,
În aştri,
În Calea Lactee,
Coborâtă acum,
În Cireşele de Mai pământene!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am căutat

te-am căutat in tot albastrul mării
pe câmpul inverzit te-am căutat
te-am căutat in albul depărtării
si in pădurea de salcâmi de lângă sat

te-am căutat in casa de sub stele
te-am căutat in câmp de vânători
eşti peste tot in gândurile mele
in noptile târzii si fără somn

te-am căutat... voiam să-mi fii aproape
la fel ca pân-acum.... dar in zadar
este târziu şi ştiu că nu se poate
pe Cronos să-l inchid intr-un sertar

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini de vânt

Ceasul s-a scurs
şi te-ai dus departe frumoaso!

Ai curs pe lângă noi
floare de liliac cu parfum de vară
uitat într-o vază pe pervazul iubirii!

Toamna te-ai făcut mireasă
şi-ai înflorit din nou
împrăştiind petale de crini albi
de pe vârful secundelor polare!

Ce frig e în lume fără tine
iubita mea cu aripi de eter
şi ochii de cărbune.

M-a cuprins lacrima ceasului
şi alunec
pe cărarea amintirii,
sărut început şi pierdut
într-o lacrimă din alte lumi,
îngropat într-o stea pe cerul noapţii...

Noapte bună iubito,
ai grije de tine,
lasă-mi singurătatea
să crească în rădăcini de vânt
şi cuprinde-mă când ţi-o fi dor.

poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu dragostea mea o aveai în minte,
Altă iubire ţi se năzărea!
Te-ai lepădat de patima-mi fierbinte
Şi-ai tremurat de dorul altcuiva.

Acum şi eu mă rup de lângă tine,
Cum ai făcut tu şi cum ai mânjit
Iubirea mea! Să-nduri amaruri pline
De ceea ce şi tu mi-ai dăruit!

Şi pentru că la altul ai visat,
Şi eu acum la alta voi visa.
Vei dobândi ceea ce-ai căutat -
Numai din vina ta, nu dintr-a mea!

poezie din O mie şi una de nopţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea lui Radu

De ce n-ai aşteptat până la vară
Când primăvara se renaşte-n lunci
Cu verde clar, lichid închis în lacrimi
Venind de departe, din suflete adânci.

Te-ai dus fără să-mi spui că nu mai vii
Pădurile s-au strâns chircite-n toamnă
Şi te-ai murit în cartea de pe masă
Biblia veche cu coperţi de aramă.

La moartea ta n-am plâns şi nici nu ştiu
Dacă vreodată, Radu, te voi plânge.
Te-ai sinucis fără să mă aştepţi.
Te-ai dus fără să mai întrebi de mine.

Azi te mai caut printre frunze moarte
Şi cânt încet prin galbenul pădurii
Dar mor doar uneori când apa curge
Şi se despoaie de frunzar, gorunii.

Te-ai dus fără să-mi spui că nu mai vii
Pădurile s-au strâns chircit în mine
Şi nu se mai trezesc spre primăvară.
Păzite-s azi doar de-un lătrat de câine.

De ce n-ai aşteptat până la vară,
Pământul e arat şi stă în asfinţit.
Te-am aşteptat atât de mult să vii
Şi tot mai cred că vii, chiar de vei fi murit.

poezie de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!