Universuri paralele

De undeva răsare un univers
Din noţiuni, ce se combină
Un punct subtil, dar pe invers
Din seve stranii de lumină

Alt, infinit cu alte teorii,
Învolburat ca o tornadă
Împrăştiat prin galaxii,
În sunete de serenadă

Srăfulgeră, păreri din zbor
Concomitent, dar în alertă
Când din trecut spre viitor
Nesiguranţa-i tot mai certă

Ca pe-o paletă vie de culori
Apar, aci senzaţii de debut
Se reproduc de atâtea de ori,
Să reclădească un început

Răstălmăcit la fiecare ţel,
După scenarii de moment
În straie stranii, fel de fel
Prin dedublare de talent,

Din vidul dur şi enigmatic
Omniprezent, prezent cu firea
Se profilează matematic,
Concomitent cu înmulţirea

Apare brusc din dragi idei,
Pe cât îl propulsează saltul
Un alter ego, din scântei
Apoi urmează altul, altul

poezie de David Boia (3 aprilie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alt univers

În prezent sunt blazat
De acest univers incert
Presărat cu găuri negre
Acum caut un nou univers
Al iubirilor exhaustive
Cu suflet duios şi tandru
Semnificativ şi efervescent
Un univers în paralel
Poate fi şi perpendicular
Dar cu găuri albe să fie
De bun augur şi infinit
Cu lumini eminamente vii
Maşină imensă a timpului
Care să ne ducă instant
Prin trecut şi prin viitor
La prezentul continuu
Care să deschidă trasee
Spre edenul timpuriu.

poezie de David Boia (22 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

La revedere!

Trecut - au anii unul după altul,
Şi acum au venit cu toţii înapoi,
Să fie prezenţi unul lângă altul,
Pe timp de pace sau de război...

Trecutul ne arată ce şi cum am trăit;
Fapte, vorbe, clipe, toate - s situaţii.
Amintirile frumoase s - au descoperit,
Prin momente, trăiri, toate - s senzaţii.

Spre viitor se îndreaptă mereu speranţa.
Ea este cea care ne luminează calea...
Sperăm ca acest drum, denumit viaţa,
Să fie limpede şi uşor precum valea...

Această strofă este despre prezent.
Iată - ne ajunşi în noaptea dintre ani!
Profitaţi din plin de acest moment.
Vă doresc un sincer LA MULŢI ANI!!!

poezie de Ovidiu Kerekes (31 decembrie 2017)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

El

nu are asemănare şi
nici formă
nu moare
dar are
trecut prezent şi viitor
înlăuntrul unui punct
desăvârşit
urmează propriile mişcări

nedespărţit de sine
devine artera
prin care
curge viaţa
spre alte simţuri nelocuite...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târâş şi grăpiş
Căutăm prin univers
Planete stranii

haiku de David Boia (19 august 2024)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sămânţa Vieţii Creatorul a semănat-o pretutindeni, în fiecare prăfuleţ din Univers. Ea hibernează, iar când apar condiţii, răsare, spre Soare, spre Lumină, dă Viaţă altor seminţe, care şi ele la rândul lor vor da rod în Viitor, transmiţând ştafeta altor generaţii...

Mihai Cucereavii (5 aprilie 2012)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis-à-vis de vis

Visez un univers etern,
Cu caracter profund matern
Şi concomitent patern.

tristih de David Boia (20 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autentic

În clipa de apoi
Îngerii vor extirpa
Piaza rea
Din univers
Se va instaura
Concomitent piaza bună
Şi nici necazuri
Şi nici nevoi
Nu vor mai fi
Aşa se va deschide
Edenul în toată
Splendoarea luminii

poezie de David Boia (22 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deseori aceleaşi idei apar concomitent la diferiţi oameni, deoarece mediul e identic.

aforism de Mihai Cucereavii (17 martie 2008)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă şi numai dacă

Dacă timpul se va sfârşi,
Noi vom deturna clipele
Pe trasee redundante,
Spre alte puncte cardinale

Dacă spaţiul se va termina
Şi va deveni punct fix
Ne vom mobiliza să ieşim
Din apăsarea strâmtorii

Daca viteza centrifugă
Va derapa pe turnantă
Şi va deraia prin decor
Vom da năvală la zenit

Dacă lumina conştiinţei
Va trece bariera gândului
Vom citi de pe retină
Viitorul omniprezent

Dacă legile naturii,
Vor degenera definitiv,
Vom acosta la infinit
În taina altei veşnicii

Dacă vom acapara tăria,
Atunci vom accesa văzduhul
Ca poartă a vieţii de apoi
Dacă şi numai dacă.

poezie de David Boia (10 septembrie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Primăvara...!
Un... anotimp...
Un început de cald,
După mult frig!

O sărbătoare pentru Noi,
Pentru fiinţe, pentru viaţă,
Şi pentru toţi copacii goi,
Pentru cei vii, pentru copii!

O Stea, Noi îl numim un Soare,
Ne învârtim în jurul Lui,
Ne dăruie tot ce are,
Iubire într-un colţ de galaxie!

Pământul...
Lumină şi-ntuneric,
Frig, căldură, apă!
Viaţă peste viaţă!

Alţi sori, alte stele,
Alte vieţi în univers,
Tot se nasc şi tot se trec,
Într-un foc făr' de-nţeles!

Un joc de soartă,
O spiră, toată o spirală,
Un vârtej spre infinit,
Început şi... sfârşit!

Un înţeles de neînţeles,
Un început de neştiut,
Un sfârşit în fiecare clipă,
Un zbor suntem, o aripă!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţă, ai plecat

E cald afară şi cerul luceşte
Natura întreagă, prin grai lumesc
O clipă stă şi iar clipeşte
Şi inimi calde o privesc.

Dimineaţă, când soarele apare
Şi spune dulce despre ziuă
Cum luna gingaşă dispare
Şi cerul scaldă în lumină.

Moment frumos trecut prin viaţă
Moment pe care, tineri şi copii
L-au aşteptat ca pe-o vacanţă
Privind cum vântul suflă-n codrii.

Momente de frumoase convorbiri
În care natura ne vorbeşte
Copacii dau zâmbet în priviri
Şi Pasărea măiastră, ciripeşte.

Din păcate, toate trec în mers
Şi apar momente noi.
Toate puse într-un vers:
"Vacanţă-ntoarce-te-n apoi"

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii universului

În proză sau în vers
Despre univers
Pot zice că-i pervers
Alte ori invers

Câte stele muribunde
În galaxii rotunde
Peste tot şi peste unde
Universul le ascunde

Multiplică taine
Ascunse sub haine
Bizare sau faine

Apoi din loc în loc
Fără echivoc
Se nasc stele de foc

Din ample ecuaţii
Formează constelaţii
Peste generaţii

Din constelaţii mii
Formează galaxii
Cu alură de copii.

poezie de David Boia (8 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind infinitul din ochii tăi

Cu prima picătură de lumină,
de culoarea mierii, ciclul a început,
îngerii ne veghează visul,
o înviere a două iubiri, una diurnă
şi una nocturnă, ispita lăstarului
fermecat de aroma de neuitat
a celor patru elemente,
şi bucuria cunoaşterii din fiecare
- foc şi briză, rouă şi pământ iubitor -.
Flori dornice să urce această fuziune
dansează, acum, cu salba de stele,
cu luna vibrantă
şi comete sfârâind trecutul,
cu galaxii întregi de foc
şi cerurile îngerilor luminoşi în zbor.
- Sunt mereu copleşit
de un fior sfânt când mă atingi
cu vibraţiile tale,
te sărut, acum, aici, în eternitate!
Martoră, luna
ne va binecuvânta sărutul,
aşezându-i cântecul
şi liniştea serii în inimile noastre.
- Privind infinitul din ochii tăi,
în cea de-a opta zi, totul dispare
- trecut, prezent sau viitor -,
îţi simt atingerea şi naşterea,
tu, fiică a cerului, locul tău
este chiar în adâncul meu,
adagio profund
din sunetele celor o mie de viori.
În adâncurile tale
m-am regăsit mereu,
o revelaţie a vieţii, să fii
şi să ştii că se manifestă liber!
Viaţa-i pustiul renăscut
la o fascinantă fereastră deschisă
spre descoperirea iubirii!
Punţi peste punţi
şi poduri peste universuri,
un curcubeu răsare
şi altul apare, dincolo,
în celelalte dimensiuni,
izvorul ce ţâşneşte în viaţa veşnică.

poezie de Irina Lucia Mihalca (9 ianuarie 2017)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

viitor

Viitorul. Un trecut răstălmăcit.

definiţie aforistică de David Boia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emotigramă

Suntem momente
Aleatorii de sezon
În trecere secvenţială
Clipe pe eşichier

La luminile scenei
În stare difuză
Cazuri de ocazie
Cu talent de visători

Survolând exigenţe
Impuse de sorţi
Prin furtuni spectrale
Reiterăm scenarii

În grabă pe niciunde
În goană pe nicăieri
Făcând autostopul
În alertă peste tot

Cât un clip publicitar
Cât un bip amiabil
Cu chip de emoticon.

poezie de David Boia (18 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filmul vieţii

Ne naştem aici probabil
Posibil şi întâmplător
Trăim adesea lamentabil
Mărşăluind spre viitor

Noi călători de cursă scurtă
Şi fiinţe veşnic efemere,
Ce locuim în cort sau iurtă
Toţi, trecem ca o adiere

Actori care jucăm cu stres,
Mai mult în roluri secundare
Spre propăşire şi progres
După cum poate fiecare,

De multe ori disimulaţi
Şi-n roluri de senzaţie
Aproape dezinteresaţi,
Chiar facem figuraţie

Ni se impun scenarii grele
După idei premeditate,
Iar noi ne alegem cu sechele,
Dar şi cu faze complicate

Împinşi de griji şi de nevoi
Când pe rol există miză,
Jucăm în filme de război
Pentru a ieşi din criză

Jucăm în comedii şi drame
Şi-n clipuri euforice,
În scene tari şi în reclame,
Şi-n filme pur istorice

Prin peisaje concludente
Apar adesea din fundaluri
Realizări eminamente,
Ce duc direct în idealuri

Înfăptuim după puteri,
Ba izolaţi ba stânşi în grupe
Trec zecile de primăveri,
Iar în final filmul se rupe.

poezie de David Boia (2 iunie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracter distins
Cu succese de marcă
Reuşită certă
În goana spre absolut
Prevăd un alter ego

tanka de David Boia (7 martie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

De la pol de printre gânduri
Vine iarna rânduri, rânduri
La început puţin sfioasă,
Dar apoi mai curajoasă

Prin plaiuri adiacente
Cu ifose şi cu accente,
Cerne ea dint-un burduf
O catifea albă de puf

Măiastră de felul ei,
Croşetează din scântei,
Prin păduri peste câmpie
Acea imensă broderie

Mai pe urmă deşănţată,
Despletită, decoltată
Dă buzna peste coclauri
Cu ifose ca de tauri

Şi când gerul avansează
Undeva la Bobotează,
Instalează pe afară
Dictatura glaciară

Tot acum prea din zbor
O meclă de dictator,
Ca o babă cloanţă hâdă
Barbar continuă să râdă

După stagiul de rutină
Se retrage prin grădină.
Iar zilele lungi cu soare
O alungă din hotare

Când temperatura creşte
Şi o învinge vitjeşte,
Ea pleacă din haltă-n haltă
Şi le lasă toate baltă.

poezie de David Boia (29 aprilie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă unei ploi de-o vară

Ploua mărunt şi abundent
Şi ne iubeam concomitent;
Precoce tu, iar eu tardiv,
Şi ne iubeam consecutiv.

Bătea un vânt călduţ şi lent,
Şi ne lăsam concomitent;
Micuţă tu, iar eu masiv,
Şi ne lăsam consecutiv.

Zăream un curcubeu absent
Şi ne uitam concomitent;
Pasivă tu, iar eu activ,
Şi ne uitam consecutiv.

poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Panoramă

Privit coerent pe monitoare
Prezentul pare un răboj complex
Presărat cu abţineri codificate,
Zburător rebel prin galaxii,
În paloare a anilor tereştri
Se vede preponderent dezbinare
Care creşte exponenţial,
Se văd şi expresiile imparţiale
Majoritare în spectru cognoscibil,
Fiindcă armonii certe sunt puţine
Starea de spirit poate sucomba
Preponderent în sincope stranii
Între ghilimele şi paranteze,
Dincolo de orizontul obtuz
Sunt totuşi anii de lumină,
Voinţa ne îndreaptă spre acolo,
Oricât ar fi de îndepărtaţi
Să nu ratăm întâlnirea cu ei.

poezie de David Boia (13 aprilie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!