Panoramă

Privit coerent pe monitoare
Prezentul pare un răboj complex
Presărat cu abţineri codificate,
Zburător rebel prin galaxii,
În paloare a anilor tereştri
Se vede preponderent dezbinare
Care creşte exponenţial,
Se văd şi expresiile imparţiale
Majoritare în spectru cognoscibil,
Fiindcă armonii certe sunt puţine
Starea de spirit poate sucomba
Preponderent în sincope stranii
Între ghilimele şi paranteze,
Dincolo de orizontul obtuz
Sunt totuşi anii de lumină,
Voinţa ne îndreaptă spre acolo,
Oricât ar fi de îndepărtaţi
Să nu ratăm întâlnirea cu ei.

poezie de David Boia (13 aprilie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sincope

Sincope sunt peste tot
Şi nu numai aici
În clipa naşterii
Apare cel puţin o sincopă
Cât un bob ne înţeles
În variantă extensibilă
Trecutul a conspirat
La perfect compus
Şi a reprodus sincope stranii
În bătălii cu suspans
Ades sustenabile
La cheremul altor
Priviri ascunse reciproc
Prezentul e plin de sincope
Ce garantează goluri
În propria poartă
Viitorul prevede alte
Sincope la standarde noi
Stocate în cosmos
Până la stadiul de apocalipsă.

poezie de David Boia (3 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Horoscop. În perioada asta, fecioarele sunt atrase preponderent de tauri.

aforism de David Boia (14 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ereditatea nu transmite însuşiri, caractere formate de la părinţi la copii, cum se transmite proprietatea de la unii la alţii, ci prin ea copiii primesc de la părinţi dispoziţiuni, înclinaţii, influenţe, bune şi rele, preponderent bune sau preponderent rele. Acestea însă, nu sunt invariabile, imuabile... Ereditatea nu este fatală. Ea poate fi modificată.

citat clasic din Traian Pop
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala preponderent online duce spre linie moartă.

David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merită un nume

Privind cerul eminamente
Mai ales la umbra pământului
Se vede puzderie de galaxii
Ca fluturi de lumină
În forme lenticulare
Ele ne dau prezenţă de spirit
Şi intuiţie polivalentă
Fiecare după aptitudini
În funcţie de unghiul de înclinare
Fiecare astru din spaţiu
Aprinde o nouă taină
Peste tot persistă urma creatorului
Favoarea divină se vede
Cel mai bine şi agreabil
Acolo în lumina neînserată
În galaxii fără de număr
Şi stele învăpăiate
Care merită câte un nume.

poezie de David Boia (25 august 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticilor mei

Se acceptă, cu candoare
Ce pot ei să comenteze,
Cu ghilimele... de rigoare
Şi numai între... paranteze!

epigramă de David Boia (27 octombrie 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar şi har

Mai aproape mai acum
Mai aprioric evident
Tot ce apare malefic
Să se dividă oportun
În părţi egale până la zero
Ca să dispară relevant
Toate câte-s benefice
Să se amplifice la maxim
Pe criterii matematice
Exponenţial sau factorial
Tu caută copile
Noi formule viabile
De tip serafic
Si pune-le ecuaţie
Şi aplică-le adecvat
În cuantumuri elocvente
Preponderent fezabile
Concepe aranjamente
Combinări şi permutări
Peste orice limită
Care va tinde sugestiv
Spre o certă eternitate
Cu dar şi cu har divin.

poezie de David Boia (8 decembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un peristas, incoerent
Impregnat cu neajunsuri,
La întrebări preponderent
Nu se mai găsesc răspunsuri.

catren de David Boia (28 aprilie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alt univers

În prezent sunt blazat
De acest univers incert
Presărat cu găuri negre
Acum caut un nou univers
Al iubirilor exhaustive
Cu suflet duios şi tandru
Semnificativ şi efervescent
Un univers în paralel
Poate fi şi perpendicular
Dar cu găuri albe să fie
De bun augur şi infinit
Cu lumini eminamente vii
Maşină imensă a timpului
Care să ne ducă instant
Prin trecut şi prin viitor
La prezentul continuu
Care să deschidă trasee
Spre edenul timpuriu.

poezie de David Boia (22 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul timpului trecut

Anii ne duc spre toamne veştejite
Si reazemele-mi sunt tot mai puţine,
Tâmplele-mi ning de vremuri vămuite,
Durerile-mi alini când sunt cu tine.

Iubirile de doruri zămislite
Rămân, nu pleacă de la mine,
Anii ne duc spre toamne veştejite
Şi reazemele-mi sunt tot mai puţine.

Oprim amurgul pe cărări senine
Şi ne păstrăm speranţele-mplinite,
Timpul ne va-nsoţi prin treceri line
Chiar dacă gândurile-mi sunt cernite,
Anii ne duc spre toamne veştejite.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea ades ratăm întâlnirea cu fericirea.

aforism de David Boia (7 decembrie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc cum o plantă se-ntinde din întunericul unei pivniţe spre lumină. Fiecare fibră i se îndoaie spre razele de soare. Nu poate trăi fără de lumină, şi totuşi planta nu simte şi nici nu vede lumina. Oare, sufletul nostru nu creşte şi nu se întinde şi el spre-o lumină pe care n-o simţim şi n-o vedem?

Lucian Blaga în Pietre pentru templul meu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este ca jocul de şah, dar aici partidele disputate se termină preponderent în poziţie de pat, mult mai rar se ajunge în poziţie de mat.

aforism de David Boia (27 noiembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anamaria

Bine a prezis Ana
Anticipând unele disensiuni
Ce vor să înceapă
Ea a sesizat o corespondenţă
A poemelor cu perfecţiunea
Trebuie doar căutată
Pe axa de studiu

Cei mai mulţi ezită
Controverse cu presa critică
Pe teme agresive
Dar le practică între ei
Cu perdele răsfrânte

La urmă se trag camuflaje
Se închid obloane sure
În subsidiar cade cortina
În sunete de surele
Stridente sau metalice

Undele emise acolo
Urcă în coloană infinitului
Căutând preponderent
Zona crepusculară
La răsărit spre eden

În final predicţia aceea
Tinde spre desăvârşire

Copil minune
A fost la început Maria
Persoană teribilă a devenit
Pe traseul luminii

În patria poemelor
Anamaria se afirmă sugestiv
Protejată de îngeri.

poezie de David Boia (3 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacii înfloriţi sunt adevăraţi îngeri tereştri.

aforism de David Boia (9 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idei bune au şi idioţii, problema e să le selecteze dintre cele rele care sunt majoritare.

aforism de David Boia (28 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem spaţial

Existent prin prestanţă
Prin partiţie şi stăruinţă
Peste tot şi pretutindeni
Şi unde evidenţa-l poartă
În stare multiplă de anticipare
De previziune sau prognoză
Fugar nestatornic de renume
Dintr-o ipostază în alta stare
Cu salturi în situaţii ardente
În locuri şi ipostaze tainice
Continuu sau intermitent
Cognoscibil sau exoteric
Idilic nativ sau idealizat
Practic realist sau destoinic
Interpătruns cu sine însuşi
Tălmăcit din proprie intuiţie
Adesea neprietenos şi dur
Poate distant sau nepăsător
Prin roiuri de stele şi galaxii
Până dincolo de gânduri
De înţelegere sau învoială
Cât îl permite imaginaţia
Cât îl duce fantezia proprie
Sau aparentă sau infinită
Concomitent în expectativă
Înţesat ideatic cu îngeri
În compania nemărginirii.

poezie de David Boia (5 noiembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universuri paralele

De undeva răsare un univers
Din noţiuni, ce se combină
Un punct subtil, dar pe invers
Din seve stranii de lumină

Alt, infinit cu alte teorii,
Învolburat ca o tornadă
Împrăştiat prin galaxii,
În sunete de serenadă

Srăfulgeră, păreri din zbor
Concomitent, dar în alertă
Când din trecut spre viitor
Nesiguranţa-i tot mai certă

Ca pe-o paletă vie de culori
Apar, aci senzaţii de debut
Se reproduc de atâtea de ori,
Să reclădească un început

Răstălmăcit la fiecare ţel,
După scenarii de moment
În straie stranii, fel de fel
Prin dedublare de talent,

Din vidul dur şi enigmatic
Omniprezent, prezent cu firea
Se profilează matematic,
Concomitent cu înmulţirea

Apare brusc din dragi idei,
Pe cât îl propulsează saltul
Un alter ego, din scântei
Apoi urmează altul, altul

poezie de David Boia (3 aprilie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabilitatea de a greşi creşte exponenţial cu numărul de încercări.

aforism de David Boia (13 mai 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un agronom se creşte între ogoare, un pădurar în vederea pădurii, un chimist între retorte, un avocat la procese. Numai un suveran se creşte smulgându-l din mijlocul societăţii pe care e chemat a o stăpâni şi făcând din el, prin multă îngrijire, orbul care nu vede, surdul care n-aude, ologul care nu se mişcă. Se pare că aşa se capătă mila lui Dumnezeu, ca să nu mai semene cu ceilalţi oameni.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!