De-a surda

Cerul e un paravan
Cu rol dublu de tavan

Unul fals încovoiat
Altul drept adevărat

Şi când vreau de cel secund
Sub cel prim să mă ascund

Ultimul cum l-am numit
Numără necontenit

Prin cel de jos cel de sus
N-aude gata c-am spus

poezie de Marius Robu din Aproape alb (3 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dubito, ergo sum

Mă trezesc drept şi nemişcat,
Aproape ţeapăn.
De ce să mă îndoiesc mai întâi?
De braţul drept, pe care
Îl arcuiesc spre tâmplă;
Forme rotunde, ţeasta-mi şlefuită
De-atâtea gânduri şi de-atâtea vise.
Îmi îndoiesc apoi picioarele,
Unul câte unul.
Încovoiat, urmează trupul
Să se ridice precum Lazăr,
După a patra zicere.
Nici îndoielile nu îmi mai ies
Aşa de lesne.
Încovoiat, cobor la rugăciune
Şi stau chircit. Nicio minune.
Nu mi-a rămas chiar niciun argument
Să cred în mine?
Îmi duc mâna către faţă,
Să ştiu de mai sunt în viaţă.
Nişte lacrimi curg pe obrajii mei
Şi pe degete
Le număr:
Una, unul, două, trei...
Sunt viu, zâmbesc, oricât ar fi de trist:
Plâng, deci exist.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boboc de foc

Vara se numără bobocii
De trandafiri şi de bujori.
Privesc din ceruri proorocii
Numărătorile de flori.

Lipseşte Sfântul prooroc
Ilie, care-i în urcare
La ceruri, într-un car de foc,
Să iasă la numărătoare.

Vara se numără bobocii;
Lipseşte unul din grădini,
Şi-n ceruri cică proorocii
Ar fi cu unul mai puţini.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A patra dimensiune a timpului

Se certau pirul şi grâul
Pe marginea râului;
Unul că e neam cu râul,
Altul neam al grâului.

Se certau pirul şi râul
Pe marginea grâului;
Unul că e neam cu grâul,
Altul neam al râului.

Văzând că-s ca şi cum nu-s,
Mândra şi-a pus fusta-n brâu,
Trăgându-şi poalele-n sus
Când a trecut prin pârâu,

Prin mine, prin pir, prin grâu,
Doar cu visul ei s-a dus...

Alergând prin munţi şi văi,
Doar cu visu-i s-a-ntrecut,
Lăsând patru nătărăi
Cu prezentul în trecut!

poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi viaţa mea am trecut unul pe lângă altul, ca doi străini.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna e propice despărţirii. Gata, mă despart de mine, vreau să fiu numai al tău!

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin metodă înţeleg acele reguli certe şi uşoare pe care oricine le va urma fără a se abate de la ele, nu va lua niciodată nimic fals drept adevărat şi fără a risipi de prisos sforţările spiritului, ci sporind necontenit în mod treptat ştiinţa, va ajunge la cunoaşterea adevărată a tuturor lucrurilor pentru care va fi capabil.

Descartes în Discurs asupra metodei (1637)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt prea singur pe lume şi totuşi nu-s singur destul

Sunt prea singur pe lume şi totuşi
nu-s singur destul,
orice ceas să-mi fie sfinţit.
Sunt prea ne-nsemnat pe lume şi totuşi
nici mic nu-s destul
să pot fi în faţa ta
ca un lucru-nţelept, tăinuit.
Voinţa mea o vreau şi vreau pe-al faptei
drum
Să duc voinţa mea;
vreau în tăcute vremi,
şovăitoare oarecum,
când se-apropie ceva,
să fiu între cei ce ştiu
sau singur să fiu.

Vreau fiinţa toată să-ţi reflect, să-ţi sorb,
nicicând să nu fiu prea bătrân sau orb,
să îţi pot ţine chipul greu, şovăitor.
Vreau să mă desfăşor.
Nicicând nu vreau încovoiat să fiu,
căci nu sunt eu când sunt încovoiat.

Vreau cugetu-mi adevărat
În faţa ta. Vreau să mă zugrăvesc
ca pe-un tablou la care m-am uitat
aproape şi îndelungat,
ca vorbele de mine înţelese,
ca un urcior de fiecare zi,
ca faţa mamei,
ca o corabie ce mă culese
şi mă goni
prin viforul cel mai de moarte.

poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viaţa monahală, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călăreţul ştirb

Sunt căzut pe gânduri
Ca de pe cal.
Dar cine stă pe calul
Care paşte din mine
Şi nechează la urechea mea.
După ce mă caută la dinţi
Şi vede că mi-a dat
Măseaua de suflet
Şi că miros ca fânul
Gata de cosit,
Gata de iubit.
Un timp infinit,
Vreau să zic
O clipă şi-un pic.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avanpremieră la colind

Ca un poet pe gânduri vreau să stea
Vremea ce-ţi trece, neperechea mea;
Să nu te mai gândeşti că s-ar putea
Să-ţi fiu ce poate altul ar mai vrea.

Gelos din fire, timpul m-a simţit,
Pe sub mustaţă veşnic mi-a zâmbit;
- Iubita mea, ţi-am spus puţin grăbit,
Pentru colinde nu m-am pregătit!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (23 noiembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alintul singurătăţii

Când ne trezim, ceva ne-apasă,
Dar apăsarea ne lipseşte,
La noi în pat, la noi în casă,
Un dor ascuns ne biruieşte.

În lipsa noastră ne atingem
De unul singur, fiecare
Şi totuşi nu putem să-nvingem
Nemângâierea ce ne doare.

În fiecare dimineaţă,
Când ne trezim cu ochii goi,
Luptăm pe moarte şi pe viaţă,
Ca doi flămânzi într-un război.

Unul de altul nesătui,
Murim şi azi ai nimănui.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

pe lângă amintiri
de la ultimul porc mi-a rămas
o bucată de carne

stă în congelator
e piciorul drept din spate

la explozia solară de vara trecută
a avut loc o pană de curent
două zile a ţinut

rând pe rând
găinile raţele şi prunele s-au dezmorţit
şi le-am aruncat
însă piciorul porcului
fiind mai mare
a rămas îngheţat

când se anunţă vreo explozie solară
îl pun în geanta frigorifică
şi îl iau cu mine în delegaţie

cel mai greu este când îl aduc acasă
nu ştiu de ce
de la un drum la altul
abia mai încape în sertar

atunci mai tai câte-o felie
nu mult
doar cât să nu uit
cum îl strigam pe nume
şi el alerga pe deal înspre mine
grohăind fericit

cum a fugărit-o pe mama prin curte
când m-a bătut
iar eu drept răsplată
i-am dăruit merele cele mai bune
pe-acelea pentru plăcinte

dar mai ales
cum l-am ţinut de piciorul din spate
când l-au tăiat
iar el nu s-a zbătut nicio clipă
până ce nu i-am dat drumul
văzându-ne unul pe altul
plângând

poezie de Valentin Busuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orbesc de dor

Afară, cerul e-nnorat,
În suflet am un strop de soare,
Pe care, tainic, l-am păstrat
Din tine, astrul meu, şi care

De cald şi de urât îmi ţine
Când este noapte sau e nor,
Când iarna semne dă că vine,
Când ochii mei orbesc de dor.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel sărman

Bate vântul cancelarii
Noaptea plouă prin tavan
Că din fondul de avarii
N-a rămas un gologan

Ce să mai zic de salarii
Care stau sub paravan?
Bate vântul cancelarii
Noaptea plouă prin tavan;

Proful cât e de sărman
În zadar invocă larii
Că lipsesc şi titularii
De vreo şase luni, un an
Bate vântul cancelarii...

rondel de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis la vânătoare

Şi-am adormit
sub braţul drept înbrăţişând un iepure
Iar
sub braţul stăng înbrăţişându-mă
alt iepure.
Unul murea.
Unul trăia.

Unul îmi spunea o poveste.
Unul îmi mânca zilele.

Unul îmi arăta dinţii.
Unul între dinţi mă ascundea.

Unul făcea cât doi.
Unul în altul se prefăcea!

Unul mă adormea.
Unul mă săruta.

Unul tăcea.
Unul la ureche-mi cânta.

Unul era.
Unul ne împuşca!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un bărbat şi o femeie au unul pentru altul o pasiune violentă îmi pare întotdeauna că, oricare ar fi piedicile care-i despart, un soţ, părinţi etc., cei doi amanţi sunt unul pentru celălalt prin natură, îşi aparţin prin drept divin, în ciuda tuturor legilor şi convenţiilor omeneşti.

citat celebru din Chamfort
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chefliilor din bloc

Dansează lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă;
Pereţii gata stau să cadă,
În vuiet grav de uragan.

Şi-n tropote de cavalcadă,
Privesc uimit de pe divan,
Cum joacă lustra pe tavan,
În ritm de rock şi de lambadă.

Şi-aşa, de-atâtea ori pe an,
Când sus la trei se strâng grămadă,
Şi de prin bloc şi de pe stradă,
Cheflii ce trag câte-un chiolhan,
De-mi sare lustra din tavan!

poezie de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dublu fals

Este nemaipomenit,
Şi e cam ciudat niţel:
Ţâţe false-am auzit,
Dar chirurgul... fals şi el???

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă "a la Boc"

Pentru Boc dilemă mare:
- Ce atâta tevatură, pensiile c-am redus?
Adevărul este altul. Şi l-am spus:
Compensaţia e mare
L-ajutor de-nmormântare.

epigramă de Adrian Timofte din Versuri, 2014 (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Mă spăl pe creier, timp de-o săptămână,
Că m-am ţinut cu Dumnezeu de mână,
Şi vreau să uit, că e mare păcat
Chiar şi să cred c-a fost adevărat.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O comparaţie: un om care umblă drept prin natura lui, nu face nici o sforţare; unul care umblă plecat, trebuie să se gândească necontenit să stea drept. Îndată ce uită, umblă iar ghebos.

Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie şi adolescenţă (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!