
Boboc de foc
Vara se numără bobocii
De trandafiri și de bujori.
Privesc din ceruri proorocii
Numărătorile de flori.
Lipsește Sfântul prooroc
Ilie, care-i în urcare
La ceruri, într-un car de foc,
Să iasă la numărătoare.
Vara se numără bobocii;
Lipsește unul din grădini,
Și-n ceruri cică proorocii
Ar fi cu unul mai puțini.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (2014)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trandafiri, poezii despre flori, poezii despre bujori sau poezii despre Ilie
Citate similare

Toamna se numără bobocii. Vara se numără demențele.
aforism de Teodor Burnar
Adăugat de Teodor Burnar

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi și aforisme despre toamnă

Toamna se numără bobocii
Stând cu ochii pe escrocii
Care-l fură în stil mare
Toamna numără bobocii...
Da-i mai are?!...
epigramă de Gheorghe Gurău (septembrie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre toamnă, citate de Gheorghe Gurău despre toamnă sau epigrame despre ochi
Toamna se numără bobocii
Din toți bobocii, multe mii,
Ce-am numărat odată,
În toamna vieții mi-aș dori
Doar un boboc de fată.
epigramă de Titu Ionescu-Boeru din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață, citate de Titu Ionescu-Boeru despre viață sau epigrame despre dorințe

Toamna se numără bobocii și nu numai
E clar și îndoială nu încape,
Că-i vorbă de sorginte bătrânească,
Dar la Mizil, că-i de Tohani aproape,
Se numără... ciorchinii de Fetească.
epigramă de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre bătrânețe
Toamna se numără bobocii.
proverbe românești/armenești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe proverbe despre toamnă
Toamna se numără bobocii
Când ne-am iubit noapte de noapte astă iarnă,
Eram atât de fericiți, ți-aduci aminte, doamnă?
M-aștept ca un boboc bălan s'apară-n curtea ta la toamnă,
Nu unul de țigan, frumoasă doamnă!
epigramă de Emilia Țeț
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre noapte, epigrame despre iubire, epigrame despre iarnă, epigrame despre frumusețe, epigrame despre fericire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Toamna se numără bobocii
Ce bine-ar fi ca și-n ogradă
Să număr mulți boboci prezenți,
Măcar câți am văzut pe stradă,
Veniți în Cluj ca și... studenți.
epigramă de Vasile B. Gădălin din ziarul "Viața Buzăului" (3 februarie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre studenție sau epigrame despre numere

Toamna se numără...
În toamnă, cît mă țin bojocii,
Meticulos și foarte-atent,
Voi număra pe lac bobocii...
Și "gîștele" din Parlament.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre parlament
Toamna se numără bobocii, e un trafic de carne vie! Frunzele ce ne mai salvează, acoperind urmele pașilor vinovați...
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre vinovăție, aforisme despre salvare sau aforisme despre frunze
Ne numărăm
iubito știi că unul nu se numără
niciodată nu a existat în ecuația noastră
și
că unul l-a făcut pe doi în taoism
la noi unul nu l-a născut pe doi
ci doi l-a născut pe trei
în taoism doi a făcut toate celelalte
este echivalent cu unul plus unul
dar unul simplu unul nu se numără
este un fel de zero peste care suflă vântul
și
ne numărăm de la doi
doi face pe trei, trei s-a născut după nouă luni
și
doi face pe patru
deja e kafka, lumea se ascunde de lume
ce trece de patru, iubito
e familie numeroa
să mai numărăm odată
până la doi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre timp, poezii despre naștere, poezii despre iubire, poezii despre familie, poezii despre existență sau poezii despre Franz Kafka

Alintul singurătății
Când ne trezim, ceva ne-apasă,
Dar apăsarea ne lipsește,
La noi în pat, la noi în casă,
Un dor ascuns ne biruiește.
În lipsa noastră ne atingem
De unul singur, fiecare
Și totuși nu putem să-nvingem
Nemângâierea ce ne doare.
În fiecare dimineață,
Când ne trezim cu ochii goi,
Luptăm pe moarte și pe viață,
Ca doi flămânzi într-un război.
Unul de altul nesătui,
Murim și azi ai nimănui.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre singurătate, poezii despre război, poezii despre ochi sau poezii despre dimineață
flori de bujori albi-
bobocii de rată pe
spatele mamei
haiku de Mihai Moldoveanu - Mirco (mai 2020)
Adăugat de Mihai Moldoveanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mamă, citate despre flori sau citate despre bujori

Rondelul verii ploioase
Își schimbă vara cod cu cod,
De ploi; hashtag nu mai rezist!
Din ceruri, pe-un turbat zăvod,
L-asmute însuși Antihrist.
De-o săptămână stau în pod;
Să pot, aș da și-un acatist.
Își schimbă vara cod cu cod,
De ploi; hashtag nu mai rezist!
Cei de la ISU sunt în glod,
Rămași perplecși, ca la dentist.
Pe lângă ei, s-a strâns norod
Și-a răsărit și-un conțopist.
Își schimbă vara cod cu cod.
rondel de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre săptămâni, poezii despre stomatologie, poezii despre schimbare, poezii despre ploaie sau poezii despre Antihrist
Cu ecuații roz, de flori...
Iubitul meu, e Luna plină
Iar basmul suie-n Ceruri nori
Tu vânt îmi ești, eu sunt grădină,
Cu ecuații roz... de flori...
Îmi curgi prin lujer verde chinul
Îmi pui în sânge rădăcini
Eu sorb din suflul tău veninul,
Mi-amesteci iarba cu ciulini
Respir, mă cerți, m-adormi buimacă
Și mă alinți încetișor;
te strig, mă cânți, m-alungi, ce dacă
am chipul roșu de bujor...
Cu suflul șoaptelor din urmă-
câte grădini n-ai frânt așa?
Și-n palma ta cresc țepi ce curmă
Parfumul meu, de catifea
Pe boabe mari de rouă-n gene
Joci miza ta, pierdută ieri
Și treci pe trupul meu alene
Necunoscutele sa-mi ceri...
Nu-i joc să îmi transforme-o lume
când mă atingi- și tu te miri-
mai mult ca dorul tău, anume
și mă preschimb în trandafiri;
Iubitul meu, e Lună plină
Iar basmul suie-n Ceruri nori
Tu vânt îmi ești, eu sunt gradină,
Cu ecuații roz... de flori...
poezie de Shanti Nilaya
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lună plină, poezii despre Lună, poezii despre verde, poezii despre trecut, poezii despre sânge sau poezii despre roșu

De-a surda
Cerul e un paravan
Cu rol dublu de tavan
Unul fals încovoiat
Altul drept adevărat
Și când vreau de cel secund
Sub cel prim să mă ascund
Ultimul cum l-am numit
Numără necontenit
Prin cel de jos cel de sus
N-aude gata c-am spus
poezie de Marius Robu din Aproape alb (3 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr

Pe ceruri ...
Pe ceruri luna se iveste
Eu o privesc cu ochi uimit,
Iar gandul meu te urmareste
In drumu-n care te-ai oprit.
Drumet esti tu, ca ea pribeaga
E viata si ce-n lume sunt,
Abia o clipa de ne leaga
Iubirea de acest pamant.
Pe tine si pe mandra luna
As vrea din mers sa va opresc
Si in extaz ca o nebuna
Un veac intreg sa va privesc.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Veronica Micle despre timp sau citate de Veronica Micle despre iubire
Toamnă
Cad frunzele, cad ca din depărtare,
de parc-ar ofili grădini, departe-n ceruri;
și cad cu dezmințite gesturi.
Și-n nopți cade pământul greu
din toate stelele-n singurătate.
Noi toți cădem. Și mâna asta cade.
Și uite cealaltă. Ea e în toate.
Și totuși este Unul care ține
căderea asta blând în mâna lui.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre căderea frunzelor
- poezii despre toamnă
- citate de Rainer Maria Rilke despre singurătate
- poezii despre noapte
- citate de Rainer Maria Rilke despre noapte
- poezii despre mâini
- citate de Rainer Maria Rilke despre mâini
- poezii despre frunze
- poezii despre Pământ
- citate de Rainer Maria Rilke despre Pământ

Scurtcircuit
Peste distanța dintre noi
Cad frunze grele de la ploi;
Un timp ce-i bun conducător
De flux din electroni de dor.
Mă simt atât de vinovat
De parcă-s electrocutat;
E totul ud în jurul meu,
Mă curentează Dumnezeu.
Renunț la isihasm de-acum
Și fug de-acas, desculț pe drum;
Când văd un fir de orice fel,
Îmi pun piciorul gol pe el.
Cu drumul dintre noi s-a zis,
Trei pași din iad în paradis,
Din ceruri pe pământ doar doi
Și numai unul între noi.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre picioare sau poezii despre Dumnezeu
De sfântul prooroc Ilie 2008
*Să iubim scriptura sfântă
Sfinții prooroci ne cuvântă
Iubim, ca să fim iubiți:
Astăzi să fim fericiți
Sfinții-n ceruri ne iubesc
Toți la Domnul ne vorbesc
Pământul să înverzească
*Fratele să se iubească
Cuvântul unui proroc
Din pământ va scoate Foc
Proorocie - aur rar
*Aurul nostru în dar
Să fie să ascultăm
Iubiri la prooroci să dăm
Multe lucruri de vedem
Să-i iubim și să-i credem
Le dăm crezul de prooroc
*Numele-i albit în Foc
Numele-i de Foc Ilie:
Să-i Vedem în proorocie
Îi dăm: Apă, Foc, Pământ
Numele-i de veșnic sfânt
Să-l iubim, să ne iubească:
Nu-l iubim - să ne trăsnească!
Uităm adesea ce suntem
Menirii morții ne dădem
Menirii noastre omenești:
*Tot și toate-s proorocești
Ce nu are proorocie
Este doar așa să fie
Pe Ilie l-au gonit:
Pământ sfânt au prigonit
Că i-au dat apoi crezare
Trăznit foc de supărare
*Unit la ceruri este foc!
Este pământ - fără noroc!
În existența noastră vie
Sfânta noastră proorocie
Cuvânt de Foc Vestește:
Cu Domnul, nu Se glumește!
Să fie oare erezie?
*Pe pământ n-a fost Ilie?
Să existăm din întâmplare:
Pământ cu Viața și Soare?
Cu Apă-l udăm pământul
Evistă și foc și vântul
Și apă și foc el are:
Apa, este o-ntâmplare?
Albia noastră străină
Își dorește o albină
Sapă necredința-n noi:
*Râul, curge înapoi?
Își așteaptă apa focul
Focul va ploua tot locul
Albia-i marchează locul
Locul: Își marghează Focul?
Și va curge multa apă
Va curge ploaia ce sapă
Sapă necredință-n noi:
Până-n Ziua de Apoi?
Focul apa și cu Unsul
Își așteaptă azi răspunsul
Albia marchează locul:
De unde ne vine focul?
Și marchează și va curge
Apă curge, apă muge
*Omul vieți-i face Gard:
Viața, vine din hazard?
Să trăiască făr' de foc:
Viața, va mai are loc?
Spre ceruri, spre larga zare:
Să privim din întâmplare?
Crească-n noi orice-ntrebare
Modelează Zări și mare
Apa, dacă n-o avem:
Viața, noi o mai vedem?
*Râul curge doar la vale
Va atrage ceața-n cale
Albia lui șerpuită:
De foc, oare îi croită?
Scăpată viață omul are
Formează - acum altă-ntrebare:
O viață zisă din hazard
Dată ne este cu Gard?
*Omul viața și-o trăiește
Râul, focul, un bun este
Și pe maluri în culori:
Verdeață și multe flori?
*Crează Dumnezeu și-n foc
În pustiu și-n orice loc
Chipuri multe infinite:
Nu de Domnul sunt gândite?
Viața-n Ilie prooroc
A lovit lumea cu foc
A fost oare o-ntâmplare:
Un prooroc răpit în Soare?
*În ceruri există foc
Există din loc în loc
Chip de foc dacă avem:
De un fulger mai cădem?
Sfânt e chipul cel de Apă
Chipul care-n veci ne scapă
Cel de Apă lumii vii:
Viață-n Dumnezeu să-i fii
O, ce multă necredință
Adapă moartea-n Ființă!
RĂMÂNE-m... făr' de crezare:
Pământ sfânt, făr' de Cazare!
De la viaț' avem gândirea
Viață, biruiește firea
Cuvânt cu iubirea-n față
......................................
Lumii, El nu-i dă Dulceață?
...............................................
*Îi dă Lumină și căldură
Ca să-i fie lumea pură
Casa plină de Copii:
Să se îmulțească mii
Harul nostru e Divin
Proorocească și-n destin
Și-n măgarul urecheat:
*Evanghelia s-a dat
Evanghelia, e Sfântă:
Luminează sfinți și Cântă!
Evanghelia, e Sfântă:
Este Trupul, ce Cuvântă!
Evanghelia-i, Trupească
Este gata, să se Nască!
(cască!)
poezie de Paul Preda Păvălache (20 iulie 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre lumină, poezii despre cuvinte, poezii despre creștinism sau poezii despre văi
Iisus Hristos: Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri, că așa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
replică din Sfânta Evanghelie după Matei, Predica de pe munte. Fericirile. Adevărata împlinire a Legii. - 5:3-12 de Sfântul Matei
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele: