Copilul

Unde-i copilul cel iubit
Prin razele de soare
Zburdând, în jocu-i fericit,
Doar zâmbet şi candoare?

Unde-i copilul cel bălai
Cu ochii ca azurul?
Prin care colţ al cărui plai,
Ce-l cântă trubadurul?

Copilul dulce şi plăpând,
De-o vreme lungă nu e;
În locul lui pe cer arzând,
E steaua, cea gălbuie.

poezie de Ionel Adrian Gugea (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi copilul...

Lăsaţi copilul să doarmă!
Lăsaţi copilul să doarmă liniştit!
Nu-i tulburaţi somnul!
Lăsaţi-l să fie fericit,
visându-L pe Domnul.
Priviţi-l cum zâmbeşte
în somnu-i dulce, legănat.
E fericit că-l ocroteşte,
al lumii, Mare Împărat.

poezie de Dumitru Delcă (19 septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul de azi

Îl vezi şi sufletu-ţi renaşte,
Că-i dulce ca o pară coaptă
Şi ţipă chiar de când se naşte
De parcă ştie ce-l aşteaptă...

epigramă de Corneliu Păunescu din Top E, culegere de epigrame (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi copilul

Iubiţi copilul ca pe-un sfânt,
"Conjuncţie" pe-acest pământ;
Diurn o cosmică-ncercare
Şi exclamare cu-ntrebare.

Iubiţi copilul ca pe-o floare,
Un mini-univers şi soare;
În spaţiu-timp mereu comoară
Şi-n basm "luceafărul de seară".

Iubiţi copilul ca pe-un dar
Sfinţit cu-o zi în calendar;
Colindă-n oricare credinţă
Şi imn al vieţii-n biruinţă.

Iubiţi copilul, cu respect
(Într-ale legii, cel mai drept!);
Diurn un subiect şi predicat,
Un purtător de bine şi păcat.

Iubiţi copilul ca speranţă,
Fără "dictat" sau "ordonanţă";
Purtaţi-i paşii spre-nălţare
Cât EL e fiul unui soare.

poezie de Constantin Iordan din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul sălbatic

Sunt copilul sălbatic urcând pe creste,
Un rebel ce refuză ale lumii plăceri,
Sunt copilul sălbatic din acea poveste
Ce n-acceptă sfaturi, nici mângâieri.

Sunt un luptător prin deşerturi aride,
Prin oceane de nisip, bătut de soare,
Şi prea fericit, că ale lumii perfide
Idei ascunse nu pot să mă doboare.

Acest copil sălbatic, jungla priveşte,
Croindu-şi drum cu zâmbetul pe buze,
Celesta noapte, cu calm mă linişteşte,
În faţa macetei, hatişu-şi cere scuze.

Despre lumea voastră ce pot să spun?
O dezamăgire, un drum ratat, fireşte,
O masă de manevră, balon de săpun,
Copilul sălbatic încă o priveşte!

poezie de Alex Dospian (aprilie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul meu

Cu tine viaţa noastră înfloreşte
Şi aşteptarea-i sentimentul cel mai greu
Ţi-am pregătit o lume vie-n care te vom creşte
Şi-orice se va-ntâmpla, vei fi mereu copilul meu.

Despre frumos, candoare şi lumină
Şi despre ce va fi mai bun în tot ce va urma
Respect, sinceritate, căldură, zâmbet, stimă,
Cu dragoste te va-nvăţa mămica ta.

Suntem nerăbdători să te luăm în braţe,
Prin tine ne zâmbeşte Dumnezeu,
Cădiţa ta e plină de urşi, de lei şi raţe
Dar naşte-te mai grabnic fiul meu.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul meu

Cu tine viaţa noastră înfloreşte
Şi aşteptarea pare sentimentul cel mai greu
Ţi-am pregătit o lume vie-n care te vom creşte
Şi-orice se va-ntâmpla, vei fi mereu copilul meu.

Despre frumos, candoare şi lumină
Şi despre ce va fi mai bun în tot ce va urma,
Respect, sinceritate, căldură, zâmbet, stimă,
Cu dragoste te va-nvăţa mămica ta.

Suntem nerăbdători să te luăm în braţe,
Prin tine ne zâmbeşte Dumnezeu,
Cădiţa ta e plină de urşi, de lei şi raţe
Dar naşte-te mai grabnic fiul meu!

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În arşiţa verii

Am fost uitat, copil, în miezul verii,
Neştiutor de viaţă şi-ale ei,
Străin de taina morţii şi-a-nvierii,
De spaimă de-ntuneric sau de zei.

Şi am crescut: copilul cel sălbatic
Zburdând în lumea lui, croindu-şi drum
Prin doar un anotimp, mereu văratic,
C-un miez rămas fierbinte şi acum.

Privirile-mi, sălbatice jivine,
Se-aruncă-n jur cu poftă şi hulpav,
Dar înlemnesc văzându-te pe tine...
Şi redevin copilul cel firav

Ce se apropie, timid, de-o baltă
Şi, cu un răs puternic, zgomotos,
Din inima ce, vesel, îi tresaltă,
Se umple de noroi şi de frumos.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireşele

S-au copt cireşele acasă
Si n-are cine le culege
Si iarba a crescut de coasă
Iar iasomia infloreşte

Pe drumul care leagă sate
Cu plopii inşiraţi străjeri
Mă duc cu gândurile mele
La zilele care-au fost ieri

E soare cald in luna mai
Grădina toată inverzeşte
Unde-i copilul cel bălai
Care-aduna in sân cireşe....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, copil

Tresărind scânteie lacul
Se cutremură sub soare...
Dar copilul ce-l priveşte
Unde-i oare?

El cutreieră pădurea,
Şi, apoi, lângă izvor,
Obosit de-atâta umblet,
Aţipeşte-ncetişor.

Iar Hyperion din slavă
Iată, parcă îi zâmbeşte
Fiincă ştie: visătorul
E-un luceafăr care creşte!

poezie de Corina Maicariu din În braţele poeziei m-am făcut fată mare (martie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

COPILUL - UN MODEL RATAT DE TOATE GENERAŢIILE

Copilul caută modele, neconştientizând că, de fapt, el ar putea fi modelul absolut, originar, la care toată lumea, indiferent de vârstă, se raportează.

Şi-atunci, copilul se de-formează în toate direcţiile posibile.

Copilul: cea mai tare ţintă din lume!

Nu vrea, însă este.

Costel Zăgan în Fagurii modelelor (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este legătură mai sfântă decât frăţia dintre oameni. Tatăl îşi iubeşte copilul, mama îşi iubeşte copilul, copilul îşi iubeşte părinţii. Dar ce înseamnă toate acestea, fraţilor? Animalele sălbatice îşi iubesc şi ele copiii. Dar să te înrudeşti prin legătura sufletului, nu numai prin aceea de sânge, iată ce-i este dat numai omului.

citat celebru din Gogol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice educaţie este autoeducaţie, iar noi, ca dascăli şi educatori, creăm de fapt doar contextul în care copilul se autoeducă. Trebuie să realizăm contextul optim, pentru ca, prin noi, copilul să se educe singur, aşa cum trebuie să se educe el prin propriul său destin lăuntric.

citat clasic din Rudolf Steiner
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul cerului

sunt copilul cerului mă răsfaţă mereu
îngeri diafani îmi zboară prin trup
sufletul e o boltă din curcubeu
de culorile vieţii nu am să mă rup.

mintea se relaxează în comfortul meu
dar pentru iubire am o foame de lup
sunt copilul cerului mă veghează mereu
fluturi stelari îmi zboară prin trup.

e monument suprem credinţa-n Dumnezeu
clipele dulci roiesc ca într-un stup
am strâns învăţăminte cu minte de tezeu
bezne şi întunecimi nu mă corup.

sunt copilul cerului mă răsfaţă mereu
îngeri diafani îmi zboară prin trup.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă poţi iubi, copilul meu? (sonet)

Mă poţi iubi, copilul meu?
(sonet copilului-părinte)

Mă poţi iubi şi tu, copilul meu drag,
Aşa cum te-am iubit şi eu pe tine?
Te îmbrăţişam ca să-ţi fie bine,
Mereu, când plecai şi apăreai în prag.

Când vrei iubire, vino pe la mine,
Să înnodăm amintiri pe un şirag!
Că anii mei în tristeţe se retrag
Şi în locul lor abundă suspine.

M-ai lecui de dor, cu-mbrăţişare
Din când în când, alungând suferinţă
Şi gândul că m-ai lăsat în uitare.

Un sărut pe frunte, de-i cu putinţă,
Ar merita prea lungă aşteptare,
Că m-ar revigora din neputinţă.

*1 iunie - Ziua Copilului

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Copilărie (1 iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început

la început m-am speriat în gând
pentru puiul de măr plăpând
pentru copilul care nu se născuse
pentru pădurile care plecau de la locul lor
pentru trecut pentru viitor

salcâmii îndrăgeau noaptea cadrilul
gardurile fără cârmă
jucau noaptea pe sârmă
cine ştie cui făceau în ciudă
dimineaţa bătătura era udă
şi după ce am văzut care e şpilul
mi-am dat seama că eu sunt copilul

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

Pe dealul bătut de soare
Copilul paşte cireada de bivoli.

Pe dealul bătut de soare
Copilul adoarme şi visează că
Bivolii îl zdrobesc mugind în picioare.

Copilul visează şi ţipă în somn
Iar bivolii pasc nepăsători
Şi nimeni nu ştie că acolo se naşte
În spaime cumplite un poet.

Pe dealul bătut de soare
Bivolii habar n-au de nimic
Dar tot sunt buni la ceva.

poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când râde în somn copilul

Legănându-l pe picioare
Mama îşi culcă copilul.
E fericită că-l are,
Că şi-a împlinit destinul.

Cu glas duios îi alină
Somnul dulce de copil.
Cheamă somnul ca să vină
Şi se bucură din plin.

Cu drag pruncul îşi priveşte,
Gânguritul îi ascultă.
Când în somn puiul zâmbeşte
De necazuri mama uită.

Când râde în somn copilul
Soarele din nori apare.
Aleargă repede timpul
Să crească copilul mare.

Când în somn râde copilul
Mai uşor mama zâmbeşte.
Râsul lui este mobilul
Care o întinereşte.

Mereu vor râde-n somn copiii,
Mereu vor înflori, ca trandafirii.

poezie de Dumitru Delcă (19 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Te-aştept copilul meu, e iarnă iar în sat
Îmi este frig în suflet de-atâta aşteptat,
Întoarce-te acasă, se-apropie Crăciunul
Din câţi aţi fost odată, n-a mai rămas niciunul.

Te-aştept copilul meu, de-atâţia ani te-ai dus
Şi câte-am pătimit, mă ştie Cel de Sus
Icoanele din casă îmi ştiu durerea mea
Şi geamul ce-l pândesc, venind a te vedea.

Te-aştept copilul meu, nimic nu-ţi reproşez
În rugă şi în gând te port şi te veghez,
Dar sufletul mă doare căci nu eşti lângă mine
Întoarce-te de poţi, cât Domnul mă mai ţine.

Te-aştept copilul meu, mi-e tare dor de tine
Se-apropie Crăciunul e frig şi nu mi-e bine,
Vino să-mi încălzeşti inima-ndurerată
Acuma cât mai poţi, mă mai colindă-o-dată.

Te-aştept copilul meu, căci pasul mi-e greoi
Aripile-mi sunt frânte, zboară tot înapoi,
Doar gândul meu la tine în viaţă mă mai ţine
Te-aştept copilul meu, uite Crăciunul vine!

poezie de Lucica Forfotă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria copilăriei

Copilul din mine se joacă.
El zburdă prin vise-n culori
Şi râde cu ochi sclipitori.
Copilul din mine, nu pleacă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferent de cât de grea e perioada prin care, vremelnic sau nu, trece o societate, "rolul" unui părinte este de a-şi educa copilul, în aşa fel încât sa poată trece senin şi liber prin orice greutăţi. Atenţia trebuie concentrată numai în a găsi momentul cel mai potrivit de a-ţi lăsa copilul pe propriile picioare.

citat clasic din Emil Hossu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!