Coloană infinită
Doar noi însingurați mai sprijinim un cer
Obositor de liber, ne-ngăduit de-nalt,
Cu ochi rostogoliți pe dale de infern
Trișăm îngrozitor unul cu celălalt,
Și rostuind prea zilnic amara irosire
Ne clătinăm pe trepte, ca-n orice început,
Un adevăr te minte și trece peste mine,
Mă-nșală viitorul, te vinde un trecut.
Nu știu din care unghi, e cerul mai aproape
E fruntea mai înaltă, cuvintele mai calde,
Mistificând aripa în piatră și săgeată
Trișăm spre mediocru, noi doi... cu Celălalte.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre început
- poezii despre viitor
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre mediocritate
- poezii despre iad
- poezii despre depășire
Citate similare
Hai atunci
Aproape unul de altul
Ne putem doar răni,
Departe unul de celălalt
Nu putem trăi...
Sentimentele ne sunt egale
Ca loviturile ce ni le dăruim,
Deopotrivă mortale
Atunci hai,
Învoiește-te la un joc
În care eu să-ți fiu
Putere și noroc,
Iar tu să-mi fii
Altarul și aripa
În care să-mi adun
Credința și risipa,
Atunci hai,
Ca-n fiece deschidere de floare
Să ne abandonăm sărutul
Cu buze ostenite și amare!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1977)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- citate de Virginia Radu Gavrilă despre viață
- poezii despre sărut
- poezii despre noroc
- poezii despre flori
- poezii despre cadouri
- citate de Virginia Radu Gavrilă despre cadouri
- poezii despre aripi
- citate de Virginia Radu Gavrilă despre aripi
Întâmpinare
Am mers spre tine cu florile-n mâini,
Cum se duc copiii la prima înmormântare;
Ochii mei erau lumânarile ce le-aprind în altare
Cuvintele mele spre tine
Au fost asemenea rugăciune
Pe care în genunchi doar copii știu s-o îngâne...
Și merg spre tine
Cu visul alăturea
Ca spre singurul țărm
Ce m-ar putea păstra.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1980)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre ochi, poezii despre mâini, poezii despre moarte, poezii despre cuvinte sau poezii despre copilărie
Refluxul memoriei
Adevăr...
Sau poate sub fruntea trează
Îndoiala s-a iscat,
Iubire...
Sau poate tot ce-a fost
Doar am visat,
Uitare...
Dar nici nu-mi pare rău
Că ai uitat!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre adevăr sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Complicitate inutilă
Demult,
Am înflorit în tine
Orhidee,
Sunt ofilită acum,
Dar...
Nu-ți măsura prea grabnic
Amara biruință ;
Dincolo de tine,
Am prins rădăcină
Copac!
...
Pentru unii dintre noi s-a făcut târziu.
Uitați-vă adânc în mine
Dar,
Nu zâmbiți complice.
Eu nu știu să măsluiesc cărțile
Vieții...
De-aceea poate,
Merg
În șir indian,
Singură!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre orhidee, poezii despre cărți, poezii despre copaci sau poezii despre India
Colind
Cuvintele sunt drumul
Pe care zăbovesc,
Socotesc...
Pentru câte iubiri
V-ați născut,
Buze de lut?
Singură îmi așez urechea
Pe pragul tău
Între ispită și Dumnezeu,
Crucea vieții grea
De singurătate
O voi purta eu în spate,
Sculptându-ți privirea
În tot ce cuprinde,
Fără preț mă voi vinde
Găsindu-ți zâmbetul
Crestat în obraz
Tu știi că e doar un răgaz,
Colorând ninsorile
Prăvălindu-le avalanșă
Eu știu că e ultima șansă!
Ca să calci pe curat
Pe pietrele albe,
Inima mea îngână sfios
Florile Dalbe...
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre urechi, poezii despre singurătate, poezii despre ninsoare sau poezii despre naștere
Legitimă apărare
Sentimentele...
Containere cu mărfuri perisabile
Abandonate pe cheu,
Cuvintele...
Traseul pe care rachete cu îngeri
Migrează spre Dumnezeu
Când iubirea străpunsa potrivnic,
Mă leapădă
Amintirea, statornică victimă,
Mă apără!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apărare, poezii despre îngeri, poezii despre amintiri sau poezii despre Dumnezeu
Studiu
Sentimente ce se nasc pironite la țărm
Statornicii inutile, valențe obscene,
Pacea ciuruind porumbei măslinii
Cer liber doar în cărți și desene,
Ironia nebunului zăvorât în ospiciu
Adevăr hrănit de fixații,
Singurătatea în care speranța dezertează
Semnul biciuirii între constelații.
Lumina-n declin ordonează haotic
Universul de care mă lepăd într-una,
Din unele cuvinte am uitat să mai plec,
Din altele... am plecat. Pentru totdeuna
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre porumbei, poezii despre pace, poezii despre nebunie, poezii despre măslini sau poezii despre desen
Împovărare
Când nu aștepți nimic
Renasc umbrele...
Cât prinos de hrană
Pentru congelatorul sufletului.
...
Am adâncit prea multe trepte
Pentru un singur cavou,
...
Spintecă!
Nu... e încă devreme,
Mai e atâta albastru în cer
Pentru voronețul sufletului.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet sau poezii despre albastru
Poem unic
Nu s-a schimbat nimic,
Doar... eu!
Anii din urmă
Au biruit,
Aș vrea să pot mulțumi
Pentru frumusețe
Te-ai născut prea devreme
Tristețe...
Doar, eu!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre schimbare, poezii despre poezie, poezii despre mulțumire sau poezii despre frumusețe
Solo
Nu a sosit clipa în care
Aș putea deschide porțile
Prea albe sunt zăpezile
Care sub zero absolut
Mă țin prezonieră!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă
Praxis
Am deschis ușa și l-am zărit pe tata
Încuindu-mi dimineața,
Bunicul îi da o mână de ajutor
Legănându-mă,
Mama îmi număra visele
Iar apoi le ștergea
Cu guma.
...
La început e ca și cum ai juca șotron pe valuri,
Ca și cum cuvintele ar căpăta dimensiune,
Ca și cum ai exista fiindcă-ți place...
Apoi,
Decupezi aripile
Și te arunci!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șotron, poezii despre tată, poezii despre mamă, poezii despre jocuri, poezii despre existență sau poezii despre dimineață
Detaliu
Nimic de uitat
Din graiul șenilei
Din lumea întoarsă cu fața spre sânge
Din buruiana semeață ce-acoperă ruina...
Nimic de uitat
Din trecut
Și din cealaltă față,
A libertății!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre libertate
Nedumerire
Cinică sunt
Când nu mai pot să sufăr.
Teamă mi-e
Că de va veni primăvara
Mă va invada prea multă iarbă,
Prea multe aripi
Îmi vor devasta amiaza
Și prea puțin
Și mult prea rar
Voi reuși să cobor între
Anotimpurile triste!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre miezul zilei, poezii despre frică sau poezii despre anotimpuri
Cine ridică?
Cine ridică povara din mine
Când cuvintele sunt îngeri de lumina,
Cu rădăcină...
Cum se poate înălța întreagă memoria
Spărgând zidurile frunții cu toată furia?
Cine-mi poate lua dreptul de-a nu uita,
Când inima se frânge ca liniștea,
Când mâinile ce-mi întind ciocanul și cuiele
Sunt aceleași ce mi-or dăinui numele?
Cine desprinde de flacari risipa...
Cine-mi ridică aripa?!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre inimă sau poezii despre furie
Climate
Dezarmam cu libertatea,
Umileam prin sinceritate,
Uram din instinct,
Dar, mai ales...
Buzunăream viața.
...
Am dat buzna-n viață
Ca-n lanul cu grâu,
Frângerea nu o percepeam
Decât în joacă,
Asediată-s acum
De pâinile lipsă.
...
Prea târziu
Când îmi ridic privirea!
E deja toamnă
În sufletul ce-l mai doresc
Analfabet...
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre sinceritate, poezii despre pâine, poezii despre instinct sau poezii despre dorințe
Biruință
Din inima mării am ridicat valul
Să-mi rodească pustiul,
Din pulsul memoriei, înțelepciunea amurgului
Să-mi zidească zădărnicia,
După trecerea ta, am strigat Viața
Pe numele-i mic...
...
Cu aripa mea vei cuteza spre larg,
Oricum, de prisos te-aș păstra!
E dreptul meu să-ți aștept naufragiul...
Voi rămâne cu bucuria de-a fi țărmul
Ce nu te poate primi.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre puls sau poezii despre bucurie
Intimă
Voi alăpta doar copii din flori,
Doar ei îmi vor purta numele,
Zidind
Peste cenușă
Orașul,
Îi voi învăța să păstreze curățenie
Aruncându-te
La coșul cu gunoi.
...
Dimineața,
Gunoier anonim,
Adună prin cartier
Amăgirile...
N-am riscat să-i cer
Niciodată
Să te ia!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre oraș, poezii despre curățenie sau poezii despre cenușă
Rost
Ca să te pot iubi
Trebuie
Să te fac să mă lași
Să te mângâi doar eu,
Tu să stai numai
Și
Să mă simți...
poezie de Virginia Radu Gavrilă
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Virginia Radu Gavrilă despre iubire
Elegie
Nu vreau
Să mă-nconvoaie cuvintele,
Urmele
Rămân atât de slabe
Și
Apoi,
Cine-și va mai aduce aminte
Că noi doi
Deși o singură floare
Ne-am născut din două
Rădăcini?!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1977)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc cuvintele
Iubesc cuvintele...
Cuvintele frumoase
Ce se îmbracă-n haine de mătase
În fiecare zi, nu doar în sărbătoare,
Cuvinte moi și blânde-n ascultare.
Cele ce curg în clipocit de ape
La care vin și cerbii să se-adape,
Acelea care, nici nu-ți vine-a crede,
Miros a crud, numai a iarbă verde...
Iubesc cuvintele care mai au un sens,
Căci singure se duc în univers...
Nu au nevoie de mici floricele,
Să le-nțelegi, să te strecori prin ele...
Iubesc cuvintele ce au un început
Și-un drum al lor către necunoscut,
Un drum ce nu sfârșește niciodată
Căci e sublim și dăltuit în piatră.
Iubesc cuvintele...
Nu știu dacă și ele
Pun prea mult preț pe gândurile mele,
Dar știu că am și eu momente-n care
Le-aud cum susură lângă izvoare...
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre verde, poezii despre sărbători sau poezii despre gânduri