Epilog lucid
Schiță în timp,
Zonă muzicală,
Curcubeu în plină secetă...
Am trădat din nou
Cuvântul!
Și iar noi, făcând anticameră
Aceleiași iubiri,
Evlavios îndoind genunchiul...
Ușa,
Nu ni se va mai deschide
Niciodată!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trădare, poezii despre timp, poezii despre muzică, poezii despre iubire, poezii despre cuvinte, poezii despre curcubeu sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Solo
Nu a sosit clipa în care
Aș putea deschide porțile
Prea albe sunt zăpezile
Care sub zero absolut
Mă țin prezonieră!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă sau poezii despre alb
Rost
Ca să te pot iubi
Trebuie
Să te fac să mă lași
Să te mângâi doar eu,
Tu să stai numai
Și
Să mă simți...
poezie de Virginia Radu Gavrilă
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Virginia Radu Gavrilă despre iubire
Voci din ecou
De ce să căutăm
În afara noastră
Și de ce să găsim
Ceea ce nu există
Decât
În noi?...
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre existență sau citate de Virginia Radu Gavrilă despre existență
Destin
Primăvara
Sunt,
Uneori
Exist...
Crede-mă!
Eu nu pot să iubesc un copac
Fără inimă.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre inimă sau poezii despre copaci
Fatalitate
Teama de-a fi înc-o dată înfrântă
Când cuplola cuvintelor tremură-nalt,
Până unde s-a rostit jurământul,
Până unde ne-a îngropat?
Celui ce în păcat îi e cuvenit să trăiască
Va trăi din păcat,
Cel ce a văzut,
Cel ce s-a temut,
Va ridica funerarul Amin
Crezut o clipă pierdut,
Iar eu voi pleca,
Voi pleca atât de departe...
Pentru ca măcar uneori,
Când genunchiul se frânge,
Să tremure fruntea
Ce-a adăpat cu blestem
Inima!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre frică, poezii despre înfrângere sau poezii despre promisiuni
Intimă
Voi alăpta doar copii din flori,
Doar ei îmi vor purta numele,
Zidind
Peste cenușă
Orașul,
Îi voi învăța să păstreze curățenie
Aruncându-te
La coșul cu gunoi.
...
Dimineața,
Gunoier anonim,
Adună prin cartier
Amăgirile...
N-am riscat să-i cer
Niciodată
Să te ia!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre oraș, poezii despre dimineață, poezii despre curățenie sau poezii despre cenușă
Gest de susținere
Ca să nu mai dezamăgesc niciodată
Voi ocoli răscrucile,
Îmi voi dărui prinosul valurilor
Mă voi netezi înaintea altarelor,
Neputința o voi urla doar în stal
Voi rupe picioarele vieții
Batjocorindu-i infirmitatea.
Străpunsă de așchiile cuvintelor
Mâinile vor susține deodată cortina
Ca și cum aș arăta copilului de lângă mine
Bolta cerului!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1983)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate de Virginia Radu Gavrilă despre viață
- poezii despre picioare
- poezii despre mâini
- citate de Virginia Radu Gavrilă despre mâini
- citate de Virginia Radu Gavrilă despre cuvinte
- poezii despre copilărie
- poezii despre cadouri
- citate de Virginia Radu Gavrilă despre cadouri
Supunere
Mă dezbrac până la rădăcină,
Fără riposte mă las condusă
De vrerea ta.
De-aș atinge,
Știu,
Aș destrăma.
Ochii tăi
Dincolo,
Ca un ecou...
Îmi împodobesc gâtul
Cu frânghia!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi
Recurs
Pe plajă,
Un singur castel.
În cerc,
Pași împletind infinit.
Inima
Costumată în pușcăriaș,
Amintirile
Zdrobite în cariere...
Fără delict condamnată
La viață!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plajă, poezii despre infinit, poezii despre castele sau poezii despre amintiri
Elegie
Nu vreau
Să mă-nconvoaie cuvintele,
Urmele
Rămân atât de slabe
Și
Apoi,
Cine-și va mai aduce aminte
Că noi doi
Deși o singură floare
Ne-am născut din două
Rădăcini?!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1977)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere sau poezii despre flori
Al nouălea val
Douăzeci de ani și încă puțin
De ardere și risipă,
Ca umbră mă-nalț
Dintre luminile care am fost...
Cu ochii în pământ,
În cearcăne prelungiți,
Aștept
Descoperită,
Ultimul val!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Virginia Radu Gavrilă despre ochi sau poezii despre lumină
Șansă
Nu mă poți porni
Și nu mă poți opri
Din nimic...
Oferă-mi
Ultimul dram de noroc,
Ca unui copil desculț și flămând
O bucată de pâine!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine sau poezii despre noroc
Poem unic
Nu s-a schimbat nimic,
Doar... eu!
Anii din urmă
Au biruit,
Aș vrea să pot mulțumi
Pentru frumusețe
Te-ai născut prea devreme
Tristețe...
Doar, eu!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre schimbare, poezii despre poezie, poezii despre mulțumire sau poezii despre frumusețe
Refluxul memoriei
Adevăr...
Sau poate sub fruntea trează
Îndoiala s-a iscat,
Iubire...
Sau poate tot ce-a fost
Doar am visat,
Uitare...
Dar nici nu-mi pare rău
Că ai uitat!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare sau poezii despre adevăr
Reclădire târzie
Cine se mai încumetă
Să-mi caute copilăria,
După ce am învățat
Să mă dăruiesc,
Cine se mai încumetă
Să m-adune,
Când am și-nceput
Să mă risipesc...?
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stigmat
M-a tatuat Dumnezeu cu îndoială,
Cu păcate sublime m-a tatuat Dumnezeu,
De parc-ar fi trebuit să mă nasc Evă
De parc-ar fi trebuit să mă nasc, eu.
M-a limpezit în iubire, după zilele facerii,
Mi-a dăruit anotimpuri, binele și răul;
Atâta suflet... să nu-l pot niciodată umple,
Atâtea gânduri... să nu mă plictisesc niciodată.
Mi-a dat Dumnezeu mistere și lanțuri,
Aripi, hohote, lacrimi sunt ale mele,
Cuvintele desculțe, tăcerile ;
Înălțimi zac în mine, căderile toate...
De parcă de la plus la minus infinit
N-aș exista decât eu,
Ca o secundă rotundă și ascuțită
A aceluiași timp.
M-a tatuat Dumnezeu cu dimineți și amurguri,
Cu răscruci și cu sensuri m-a tatuat Dumnezeu,
De parc-ar fi trebuit să mă nasc ne
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1981)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre suflet, poezii despre secunde sau poezii despre religie
Colind
Cuvintele sunt drumul
Pe care zăbovesc,
Socotesc...
Pentru câte iubiri
V-ați născut,
Buze de lut?
Singură îmi așez urechea
Pe pragul tău
Între ispită și Dumnezeu,
Crucea vieții grea
De singurătate
O voi purta eu în spate,
Sculptându-ți privirea
În tot ce cuprinde,
Fără preț mă voi vinde
Găsindu-ți zâmbetul
Crestat în obraz
Tu știi că e doar un răgaz,
Colorând ninsorile
Prăvălindu-le avalanșă
Eu știu că e ultima șansă!
Ca să calci pe curat
Pe pietrele albe,
Inima mea îngână sfios
Florile Dalbe...
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre urechi, poezii despre singurătate sau poezii despre ninsoare
Stigmat
M-a tatuat Dumnezeu cu îndoială,
Cu păcate sublime m-a tatuat Dumnezeu,
De parc-ar fi trebuit să mă nasc Evă
De parc-ar fi trebuit să mă nasc, eu.
M-a limpezit în iubire, după zilele facerii,
Mi-a dăruit anotimpuri, binele și răul;
Atâta suflet... să nu-l pot niciodată umple,
Atâtea gânduri... să nu mă plictisesc niciodată.
Mi-a dat Dumnezeu mistere și lanțuri,
Aripi, hohote, lacrimi sunt ale mele,
Cuvintele desculțe, tăcerile ;
Înălțimi zac în mine, căderile toate...
De parcă de la plus la minus infinit
N-aș exista decât eu,
Ca o secundă rotundă și ascuțită
A aceluiași timp.
M-a tatuat Dumnezeu cu dimineți și amurguri,
Cu răscruci și cu sensuri m-a tatuat Dumnezeu,
De parc-ar fi trebuit să mă nasc neapărat bucurie,
Negreșit... EU!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1981)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Legitimă apărare
Sentimentele...
Containere cu mărfuri perisabile
Abandonate pe cheu,
Cuvintele...
Traseul pe care rachete cu îngeri
Migrează spre Dumnezeu
Când iubirea străpunsa potrivnic,
Mă leapădă
Amintirea, statornică victimă,
Mă apără!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apărare, poezii despre îngeri sau poezii despre Dumnezeu
Povară statornică
Condamnată sunt să repet
Drumul privirilor,
Freamătul buzelor,
Pașii,
Destinul de-o viață, larg locuit
De început...
Dar ușor,
Cu evlavie,
Mă retrag pietrificat
În adânc,
Dureros de simplu,
Ca tot ceea ce fac
Când mă tem!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre durere