Lângă noi zace un recrut cu părul câmpeniu. Și-a ascuns fața în palme. Casca i-a căzut. O pescuiesc spre mine și vreau să i-o pun pe cap. El ridică privirea spre mine, dă casca deoparte și, ca un copil, își vâră capul sub brațul meu, aproape de piept. Umerii înguști îi tremură. Umeri ca ai lui Kemmerich.
Erich Maria Remarque în Nimic nou pe frontul de vest (1929)
Adăugat de Mariana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Vintage Classics All Quiet Western Front" de Erich Maria Remarque este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Citate similare
Necuvintele
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinți.
El a întins spre mine o ramură ca un braț.
Eu am întins spre el brațul ca o ramură.
El și-a înclinat spre mine trunchiul
ca un măr.
Eu am înclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-ntețește seva lui bătând
ca sângele.
Auzea cum se încetinește sângele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Necuvintele
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinți.
El a întins spre mine o ramură ca un braț.
Eu am întins spre el brațul ca o ramură.
El și-a înclinat spre mine trunchiul
ca un umăr.
Eu mi-am înclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-ntețește seva lui bătând
ca sângele.
Auzeam cum se încetinește sângele meu
suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Alicya
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Dacă sufletul se trage spre cineva, nu te împotrivi. El este singurul care știe de ce ai nevoie cu adevărat.
citat celebru din Erich Maria Remarque
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea mea
Așchie din trunchiul meu
Ești acuma lângă mine.
Lângă tine sunt și eu
Cât pământul mă va ține.
Boboc de floare între spini,
Un ghem de miresme petale
Te țin pe pat de palme fin,
Sub gingașe raze de soare.
Nu-mi închipui fără tine
Viața eu ca s-o închei,
Aș vrea boboc, să fii cu mine!
Însoțindu-mă pe orice alei.
Pe palme te întind spre cerul mare
Spre Bunul Dumnezeu
Să-i mulțumesc pentru așa o floare
Promit: te voi iubi mereu!
poezie de Camelia Natalia Ignat (iunie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu și Te laud
Știu și Te laud, tremură vântul
Știu și Te caut, străbat pământul
Știu că Tu, Doamne, ești lângă mine
Știu doar atât că mi-e bine.
Mă prinzi de mână, mă ții aproape
Ochi de lumină mi-aprinzi sub pleoape
Nu vreau nimica, ești lângă mine,
Știu doar atât: că mi-e bine.
Știu și Te laud, tremură marea
Nu este vântul, doar depărtarea
Vino Tu, Doamne, stai lângă mine
Vreau doar să știi că mi-e bine.
La umbra Ta stau Dumnezeu
La umbra Ta mă odihnesc
Și veacuri de-acuma mereu
Ți-oi spune ce mult Te iubesc...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic e mai mult decât puțin. Este aproape totul.
Erich Maria Remarque în Iubește pe aproapele tău
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te simt aproape
Te simt aproape, Domnul meu,
În orice împrejurare,
În bucurii și când mi-e greu,
Tu ești cu mine tot mereu,
Laud și slăvesc Numele Tău,
Ce n-are asemănare.
Te simt aproape-n orice ceas,
În fiecare clipă,
Înalț spre Tine al meu glas,
Și merg cu Tine pas cu pas,
Înaintez și nu mă las,
Spre culmi, Tu mă ridică.
Te simt aproape, drag Isus,
Și îți simt ajutorul,
Mă las de brațul Tău condus,
Din zori de zi până-n apus,
Te laud și-Ți mulțumesc nespus,
Tu-mi ești Mântuitorul.
Te simt aproape, mulțumesc,
Mă-nchin, îți dau onoare,
Spre cerul Tău cu drag privesc,
La toți din jur mărturisesc,
Și spun sincer căci: Te iubesc,
O, Doamne, Tu ești mare.
Amin!
poezie de Ica Drăgoi (12 martie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ipocrizie: militarul și-a acoperit casca de oțel cu ramuri de măslin.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Brațul tău e atât de alb
că aș putea să cad în cea mai adâncă visare
undeva noaptea s-a agățat de mine
ca buzele cărnoase de părul răvășit
și crede-mă
mi-aș da jos haina conștiinței primindu-te
brațul tău alb e atât de aproape
că pot să visez o altă ordine a lumii
undeva cuvintele se agață de mine
ca buzele cărnoase de palmele moi
și crede-mă
conștiința se plimbă prin fața ta
ca un câine răsfățat de stăpân
brațul tău alb e o altă măsură a credinței mele
că aș putea să mă închin dimineților
în care știu cum te plimbi prin cameră
cu hainele foșnind
ca frunzele albastre
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Stăteam lângă ea, o ascultam, râdeam și mă gândeam: cât de groaznic este să iubești o femeie și să fii sărac!
citat celebru din Erich Maria Remarque
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem răsăritului
Când spre mine
Întoarce... ea privirea
Se răstoarnă lumea
Din noapte
Cu fața spre soare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este foarte obositor să stai lângă cineva care își etalează inteligența, mai ales atunci când nu o are.
citat celebru din Erich Maria Remarque
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recrut
în cele nevăzute în care privesc
caut brațul Tău
iar Tu începi lucrarea Ta în mine
cu ascuțite îndemnuri de înaintare
mărșăluiește stâng drept stâng drept
până umbrele dispar înalță-te
pasăre
într-un moment de supremă atenție
și fără rezerve
recrut bine echipat nu te vei mai teme
de imposibil
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai vreau
Nu mai vreau să te văd
Te văd in fiecare picătură de ploaie
Nu mai vreau să-mi fi in sânge
Fiecare celulă poartă ADN-ul tău
Nu mai vreau să te aud
Te aud in fiecare pasăre și adiere de vânt
Numai vreau să te imbrătișez
Te simt in tot ce țin in palme
Nu mai vreau să-ți ating părul
Doar pe el in flori-l zăresc
Nu mai vreau să fie in mine
Vreun fir de praf fără iubirea ta
Nu mai vreau in mine
Să fie vreun colț fără vocea ta
Nu mai vreau să te iubesc o secundă de viață
Vreau tot timpul din univers
Și tot nu mi-ar ajunge să-ți spun cât te iubesc
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casca: Un rob de rând,îl știi chiar din vedere
Își ridică sus mâna stângă, care
Se înflăcăra ca treizeci de făclii.
Și totuși mâna-i, fără să simtă para,
Rămase nepârlită.
replică celebră din piesa de teatru Iulius Caesar, Actul I, Scena 3, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Adolf Stern
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil originalul în limba engleză.Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Am căzut dar mă voi ridica
Ce-aveți cu mine toți, de mă priviți așa?!
Da, am căzut,... dar mă voi ridica!
Încă mai port în mine harul și divinul
Deși m-a îngenunchiat atât de rău destinul...
Nu plângeți păsări și îngeri azurii!
Știu, am căzut, dar îmi voi reveni.
Prin glezne, din strămoși, cresc rădăcini
Și-îmbobocesc iar trandafirii printre spini...
E undeva o geană de-albastru început?
Altă speranță naște în sufletu-mi tăcut...
Sfărâm în palme țărâna creatoare
Să știe că exist deși încă mă doare
Și mă avânt cu fruntea încrezător spre cer.
Știu, am căzut,... Ce-i inimă? Da, sper...!
Amurgul îmbracă totul în haină violet;
În mine, soarele răsare încet, încet,...
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri în penumbră
mă chinuie foamea unei iubiri neîmplinite
ce așteaptă-n penumbră de lume ascunsă
apare uneori în ochii tăi
e o licărire verzuie mai aprinsă
o scânteie ce tălpile-mi aprinde
as vrea să fug spre tine
e ca o chemare in brațele ispitei
e ca o mângâiere ce parcă o simt
dar luna-și plimbă stelele și te duce iar în umbră,
mă chinuie foamea unei vieți netrăite
ce zace în mine și tot crește acum
mai mult ca oricând te vreau lângă mine
să-mi cunoști lumea ce nu mai pot s-o ascund
ajunge o șoaptă, un pas mai aproape
doar atât ca la tine s-ajung.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine-ar putea trăi fără să uite? Dar cine poate să uite îndeajuns? Cenușa amintirii zace în adâncul inimii fiecăruia. Numai atunci când nu mai ai pentru ce trăi, poți fi liber!
Erich Maria Remarque în Arcul de Triumf
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visez ca un copil
Să dormi ca un copilaș înfrigurat după ce a colindat iubirea
Cu capul în palmele mele, vei putea?
Să te dezmierd cu mângâieri peste ochii limpezi cu care mă privești?
Să te cuprind cu brațele peste inima ce bate tare, parcă ar dori să zboare?
În ochii tăi mă văd copilul de-altădată cu flori în mână,
Cu zâmbetul larg, primitor,
Cu brațele întinse te aștept, cu visele în palme
Mă desprind de cei din jurul meu,
Și răsăritului îi spun, că am visat la nesfârșit
Să zbor spre necunoscut, în drum spre DUMNEZEU.
Spre taine ce pot deschide orizontul închis,
Spre misterele dezlegate de spicul de grâu,
Spre limitele conștiinței albastre, spre visul imaginației de copil,
Spre tainele noastre,
Spre cerul de dragoste plin.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață în melancolie
Sete de ascuns, pribeag și rătăcit
Simțeam de nepătruns totul spre sfârșit...
Priveam în apele de viitor,
Ce pasiune și ce dor!
Vino iubire lângă mine...
Eu, mai tăcut ca niciodat'
Îți cer să nu te-ascunzi de tine
Scopul îți e nevinovat!
Chemasem al meu duh să-mi vorbească mut
Să-mi fie iar alături; e iar inima lut.
Din închistate mofturi
Un duh a renăscut
Spre încâlcite rosturi;
Pe mine așa mult mă doboară
O sete de ascuns!...
Taine sidefate de timp de-odinioară
Tot nu le-am ajuns...
Așa poate mereu, o lume de mistere
Un chin și o plăcere,
Ce-aș fi înțeles-o eu!...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (noiembrie 2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Textul original este scris în limba română.