SPERANTA
Nori de gânduri zbuciumate
Te caută în veșnică furtună,
Degetele-n șuvițele roșcate
Obosite se adună.
Trupurile se strâng încorsetate
Simțindu-se așa de bine împreună,
Rămânând așa, plutind departe
În ceruri senine fără lună.
Tu ai uitat iubita mea
Că am murit de mii de ori?
Dar mi-ai produs reînvierea
Prin ai iubirii dulci fiori.
Acum toate sunt așa departe
Dar revin mereu în amintire,
Vor deveni din nou realitate
Sub așa de blânda ta privire?
Fălticeni August 1964
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Vigoare
Cu vârful spânzurat de nori
Înfruntând nori de furtună
Privind galeș nopțile cu lună
Din inimă-i se nasc vâltori.
În noapte tulnicul voios răsună
Săpând în inimă adânci fiori
În sat și fete și feciori
Sunt cuprinși de voie bună
Rămânând în mijlocul naturii
Un enorm terestru uriaș
Îl atacă valurile furtunii,
Dar el nu se retrage laș
Și din adâncurile Genunii
El o întâmpină trufaș.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
AMINTIRE
Din macadamul dur, împrăștiat
Mi-am adunat gândirea,
Uitându-mă la tine-nfiorat
Mi-am regăsit iubirea.
Dar oare cât te-am căutat
În lumea asta infinită,
Poate că nici nu am visat
Că te voi găsi iubită!
Cuvintele frumoase se adună
Iar buzele se caută-nsetate,
În suflet e veșnică furtună
Și trupurile sfârșesc îmbrățișate.
Tu ești icoana minunată
Pe care o privesc pios,
De frumusețe aureolată
Te înconjoară gândul meu sfios.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
ASTEPTARE
Căutând prin vechile emoții
Nu mai regăsesc primul sărut,
Mă întrebi care sunt sorții
Prin care noi ne-am cunoscut.
Acum nici nu pot să plâng
Lacrimi n-am, am ochii triști,
De durere pumnii strâng
Și mă-ntreb de mai exiști.
Astfel zilele se scurg încet
Cu mersul lor înspre final,
Iubito eu te mai aștept
Până la sfârșitul meu fatal.
Dacă auzi că nu mai exist
Nu veni să vezi un trup inert,
Chiar dacă-ți va fi chipul trist
Am murit cu tine-n piept.
Fălticeni 8 noiembrie 1963
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept
Aștept să vină zorile,
Să văd cerul limpede senin,
Să-ți ofer toate florile,
Să știm mereu că ne iubim.
Mă voi pierde în amurg,
Să revăd cerul înstelat,
Să aud buciumul prelung,
Să stau cu tine îmbrațișat.
Te înconjur toata în privire,
Îți trimit gânduri curate,
Îți dăruiesc a mea iubire,
Dar tu ești așa departe!
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrepătrundere
Mi-ai pătruns în suflet,
Iubita mea, plăcut fior
Te înconjor
Tu ești ceva înălțător
Un nou impuls de viață poate,
De departe gândurile-mi
Mai mult. Un vis stăruitor.
poezie de Mihai Leonte (9 noiembrie 1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
AM DALTUIT...
Am dăltuit în versul meu,
Imaginea frumos creată,
Rămasă în suflet mereu,
Pe care n-o uit niciodată.
Nu voi uita acele mângâieri
Primite de la tine-n dar
Le aștept și azi, ca ieri
Depuse pe al dragostei altar.
Cum să uit calda-ți privire,
Care sincer m-a uimit?
Aducând imensa fericire
Pe care tu mi-ai dăruit.
Însetat de a ta ființă,
Buzele mi s-au uscat,
Dar cu veșnică credință,
Ochii tăi nu i-am uitat.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăind din amintiri
Cu miros de orhidee
Și cu ochii tăi căprui,
M-ai înnebunit femeie
Nu se poate! O să-mi spui.
Nu știu cine a-nceput
Să privească-n viitor?
În ochii tăi eu m-am pierdut
Și asta nu întâmplător.
Cu o singură privire
Care nicicând nu pot s-o uit,
Mi-a trecut tot prin gândire
Și prezent dar și trecut.
Acum când ești departe
Stau trăind din amintiri,
Citind scrisorile pictate
Având miros de trandafiri.
Aștept clipa revederii
Sunt încorsetat de gânduri,
La venirea primăverii
M-am înconjurat de gânduri.
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 2002)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât de aproape și totuși departe
Privesc uluită spre tine,
În fiecare noapte
creștem, ne înălțăm,
Tot mai mult,
tot mai aproape,
tot mai departe...
Până la Cer,
Dincolo de albastrul cerului,
dincolo de albastrul cerului străbatem visul,
Din taina urzită în noapte
mă întorc în visul meu risipit,
Intru în inima ta
cu rodiile coapte de lumina soarelui -
simfonii de culori, miresme și gânduri!
Doar luna, rotunda lună,
se ivește printre norii răsfirați de vânt,
Doar luna, rotunda lună,
ne luminează visul plutitor,
pe râul ce ne tulbură elegia peste măsură,
Doar luna, rotunda lună, ne-ngână șoaptele
prin ramurile bătrânului rodiu înflorit.
Totul e soartă, totu-i suspin, clipă,
Totul e un început nesfârșit,
Totul e căutarea îndelungatului ecou,
Tot mai aproape de tine, de mine, de noi,
Tot ce-a trecut se continuă-n vis,
Atât de aproape și totuși departe,
Mă cauți, te caut
prin adânca privire oglindită în apa din noi...
La capătul timpului
suntem noi -
Departe de zile,
Departe de luni,
Departe de ani,
Pe drumul înspre Lumina Veșnică.
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de Irina Lucia Mihalca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revelație profesională
În liniștea eternă și sublimă
Din frontul cu pereții aburiți
Ies încet minerii la lumină
Cu fețele voioase, nu par obosiți.
Râd, glumesc fără răgaz,
Nu sunt triști, ci veseli mereu,
Au sclipiri în ochi și-n glas,
Ca în lumină, bucăți de minereu.
Din adâncuri, de departe,
Pe galeriile pustii acum,
Se strecoară prin a minei noapte,
Praful de la pușcături și fum.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori
uneori cobor pe trepte de mine
săpate în trunchiul sufletului meu
uneori caut cu greu cuvinte
ca să pot pansa ce răni am eu
uneori mă simt o carte veche
cu file galbene încruntate
mă dor cuvintele ce le duc mereu
căci nu sunt nici atunci
nici acum... departe
uneori poate sunt lumină... sunet... învățare
cu clipe de suflet ce trec pe lângă ale mele amintiri
văzduhul pomul cerul aripa de soare
trec toate încolonate și eu aștept mereu
străin cu mine prin tine am ajuns uneori
și acum cobor cu capul în sus spre mine
iar treptele nu se mai termină-n jos
în spate rămânând doar o vagă amintire
poezie de Viorel Muha (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
UN PAHAR
Toarnă-mi un pocal de iubire!
Din plinul buzelor fierbinți,
Să-mi rămână-n amintire
Nopțile când nu eram cuminți.
Dragoste, toarnă-mi în pahar!
Să-mi otrăvesc inima nebună,
Cu al sărutului tău dar
Oferit când eram împreună.
În suflet adu-mi fericirea!
Cu îmbrățișarea ta caldă,
Căci tu mi-ai adus iubirea
Ce astăzi puternic mă scaldă.
Nimic nu e mai frumos
Decât ale tale mângâieri!
Și zâmbetul tău curios
Ca seninul acelei primăveri.
Câmpia Turzii 8 noiembrie 1964
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
GANDURI, GANDURI...
Gânduri, gânduri inocente,
Aleargă-n pâlcuri, dispersate,
Și nu sunt indiferente,
Când spre tine-s îndreptate.
Doamne, cum mă mai gândesc
La tine, zeiță pământească,
Nu știu cum să îndrăznesc,
Gândurile să te găsească.
Va veni și ziua-n care
Vom fi iarăși împreună
Nu cred că voi fi în stare,
Să te strâng puțin de mână.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un vis
Trecutul și prezentul, împreună,
pe margine de timp nedespărțite,
pe zi ce trece-n cuget îmi adună
păreri de rău în haine de ispite.
Aud cum vin pe bocet de sibile
și mă cuprind îndată ca o teacă,
încerc să le alung dar sunt ostile,
cu amăgiri prezentul mi-l îneacă.
Îmi amintesc de viața mea trecută,
de toate-n urmă câte au-mai rămas,
pe margini de legendă nevăzută,
ascunsă-adânc în gânduri fără glas.
Iar chipurile voastre neuitate,
cândva iubite doar întâmplător,
în spațiul meu, avid de libertate,
revin mereu pe-o aripă de dor.
Dar nu mai sunt cum mă știați odată,
nu mă priviți cu ochi dojenitori!
sunt mai bătrân, dar inima-mi curată
și-acum tresaltă, prinsă de fiori.
Aștept sărutul vostru, cel din urmă,
veniți pe rând în brațe să vă strâng!...
Dar, vai! - cum aș putea să vă ajung?
că-i doar un vis care în zori se curmă.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă rog să te naști
Purtată de lanțuri în gând
Târâtă de nori pe pământ
Mințită-nșelată mereu
Mă rog să te naști Dumnezeu
Târâtă din lavre prin scrum
Departe pe săbii acum
Te scoală ridică-te-n glod
De carne de fiare de tot
Și dacă-ntr-o zi voi pleca
Departe de inima ta
De oase de lacrimi în scrum
Pe veci blestemat să-ți rămân
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăgostit voi fi mereu de tine
Îndrăgostit voi fi mereu de tine,
Când orizontul cerul îl desparte
De mare într-o continuă amăgire,
Te voi iubi chiar de vei fi departe.
Acum că ești aproape, te dezmierd,
Cuvintele îți sorb, gingașa privire,
În ochii tăi albaștri eu mă pierd,
Hipnotizat sunt de-a lor strălucire.
Poate o lună, un an, poate o viață,
Să te am alături, ar fi ca un vis,
Mi-ai însenina fieșce dimineață.
Într-o zi, demult, noi ne-am promis.
poezie de Alex Dospian (martie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Vacarmul egretelor
Atâtea gânduri vin și se adună
De parcă le e teamă de un zbor
Din tremurul de buze, în furtună...
Și, Doamne, ce vacarm asurzitor!
În toate ești același înger care,
Purtat de aripi în destinul meu,
Îmi e lumină călăuzitoare
Pe marea-n care călător sunt eu.
E-o ceață stranie prin orizonturi
De judecăți și valuri ce se zbat
În marea zbuciumată între fronturi
Cu lupte pentru calea de urmat.
Se-adună gânduri stoluri de egrete
De-un alb desăvârșit în zborul lor
Pe-un cer lipsit de nori și de regrete
Din visuri ce revin, amăgitor.
Se-adună, fac o larmă-asurzitoare,
Dar, dintr-odată, liniște. Ciudat!
Prin ceața ridicată-n depărtare,
Se vede o lumină. Au plecat.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
GANDURI...
Gânduri volatile,
Care merg departe,
Gânduri comprimate,
În viață și moarte.
Gândul efemer,
Ne elucidat,
Devenind concis,
Pe tine,
Te-a chemat.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbare printre stele
Ne-am spus povești despre stele
În nopțile scurte, până-n zori,
Noi alergam visând printre ele
Văzându-ne viața-n dulci culori.
Acum, visez tăcut despre tine
Călcând cu sfială pe pământ
Ochii te văd aproape, lângă mine.
Într-un trandafiriu veșmânt.
Simt urma mâinilor tale lin,
Buzele ard, cratere nestinse,
De ce ești crud strașnic destin
Nu-mi spui secretul iubirii ascunse?
Mai așteptăm trandafiri să-nflorească
Mai dă-ne Doamne timp să trăim,
Ca-n viața asta omenească
Să fim fericiți, să ne iubim.
Buzele-mi sunt mai însetate
De dorul tainicului sărut,
De trupurile îmbrățișate
Iar noi privindu-ne tăcut.
Mă simt cuprins de o divină amețeală
De aceea te caut și nu te regăsesc,
Vino de departe, fără nici-o sfială!
Să-ți mai spun încă o dată "Te iubesc!"
poezie de Mihai Leonte (8 noiembrie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiului meu drag...
Gândindu-mă la visul ciudat
Cum fiul meu de-acasă a plecat,
Mi-am dat seama că nu e vis, e realitate
Că știu că e acum departe.
Departe, dar eu am al meu dor
Și uneori nopțile nu dorm
Că mă gândesc cum aș putea să fac,
Să fiu aproape de fiul meu cel drag.
Aș vrea să fiu o pasăre-n zbor,
S-ajung la fiul meu cât mai ușor,
Să-l strâng în brațe, să-l sărut,
Să-i spun căt il iubesc de mult.
Chiar dacă acum e mare
Inima mea încă mă doare,
Că nu mai este lângă mine
Nu știu dacă-i e rău sau bine.
Gândesc că nu trebuie să uităm,
Dragostea noastră să le-arătăm,
Copiii sunt tot ce-i mai sfânt
Ce-avem noi pe-acest pământ.
Chiar dacă acum și-au găsit locul,
Vrem pentru ei tot norocul,
Iar de greșeșc, sau de fac bine,
Tu-i porți în suflet mereu la tine.
poezie de Eugenia Calancea (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
FAGUL MONUMENTAL
Trăiești pe malul apei line
Când timpul liniștit domnește
Și totul în natură se odihnește,
Iar zările-s curate și senine.
Te clatini În fața vântului puternic,
Iar fruntea-ți înfrântă parcă plânge,
Dar niciodată trupul nu-ți va frânge,
Vântul ăsta cât e de nemernic.
Alături de tine sălbatice stânci
Te înconjură atât de magistral
Între ele tu ești mai colosal
Trufaș coroana spre cer ți-o ridici.
Priviri spre tine au cătat cu drag
De secole ai stăpânit veșnic pădurea,
Spre tine nu s-a îndreptat securea
Rămânând mereu același tânăr fag
22 octombrie 1964
Baia de Arieș Muncel
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!