Mă rog să te naști
Purtată de lanțuri în gând
Târâtă de nori pe pământ
Mințită-nșelată mereu
Mă rog să te naști Dumnezeu
Târâtă din lavre prin scrum
Departe pe săbii acum
Te scoală ridică-te-n glod
De carne de fiare de tot
Și dacă-ntr-o zi voi pleca
Departe de inima ta
De oase de lacrimi în scrum
Pe veci blestemat să-ți rămân
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.