FANTEZIE?

Din îndepărtate ţinuturi siderale
Ba nu, reale peisaje pământeşti
Spre mine cu gânduri ireale
Mi se pare tu pluteşti.

Şi nu ştiu care din amândoi
Dorinţa vrea să-şi scoată la iveală
În prezent sau mai apoi
Să nu fie cuprins de îndoială.

Spre mine te poţi îndrepta
Dar calea-i plină de hârtoape
În inimă când ai vreun dor
Oricând eu îţi voi fi aproape.

N-aş vrea să-mi pierd temperamentul
Să cad în mlaştini să mă scufund
Vreau să merg în pas cu prezentul
La infinit, ba chiar mai mult.

1964

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine

Cu tine aş vrea să mă avânt
Spre înălţimi ameţitoare,
Spre abisuri!
Din inimă să-mi zboare un cânt,
Inegalabil de frumos
Şi plin de visuri . . .

Cu tine aş vrea să mă avânt
În rotirea lentă a unui vals,
Să-mi înflorească-n inimă un gând,
Iubirii mele să-i dau glas.

Cu tine aproape lângă mine
Mă simt atât de fericit,
Văd toate lucrurile sublime.
Când nu eşti tu,
Mă simt tot necăjit.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mult aş vrea

Aş vrea să fiu o stea
Pe care s-o priveşti,
Întreaga viaţa ta
Aş vrea să mă iubeşti.

Aş vrea să fiu o apă
Pe care tu o bei,
Aş vrea să-mi fii aproape
Mereu în ochii mei.

Aş vrea să fiu cocorul
Ce-n toamnă îl petreci,
Să-mi continui zborul
În iarna lumii reci.

Aş vrea să fiu albina
Pe care o admiri,
Aş vrea să fiu grădina
Plină cu trandafiri.

Aş vrea să fiu o stea
Să ies de după nori...
Ce mult, mult aş vrea,
O viaţă în culori.

Aş vrea să fiu un soare
Să ştiu pe unde eşti,
Aş vrea să fiu o floare,
Care mereu înfloreşti.

Aş vrea să fiu răşina
Pe care o miroşi,
Aş vrea să fiu lumina
În ochii tăi frumoşi.

Aş vrea să fiu un sfeşnic
Mereu să te veghez,
Să fii cu mine veşnic...
Aşa vreau eu să visez.

poezie de Eugenia Calancea (7 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare mă scufund?

Mă scufund în visuri ireale,
Încât am devenit complet abstract,
Hotărârile mele atât de magistrale
Au rupt ale realului vast contact.
Inspirându-mă din spaţii siderale
Lunec cu visul în marele neant.

Limpezimea cerului cândva senin
Este pentru mine o culoare sumbră
Oricând mi-e sufletul de viaţă plin
Nu mă sperie de pesimism vreo umbră,
Toate schimbările ce mai survin
Esenţele gândirii uneori le surpă.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cat de mult?

Cât de mult mă caut?
Oare tu ştii?
Oare eu ştiu?
Mă caut în mine,
Mă caut în lume,
Vreau să-mi ştiu existenţa.
Vreau să-mi simţi prezenţa,
Oare greşesc?
Fiindcă IUBESC?
Chiar de am răspuns,
Îl mai ţin ascuns,
Căci ştiu că e bine,
Să-l ţin pentru mine.
Voi fi fericit,
Cât sunt pe PĂMÂNT!
Chiar de mă condamni,
Nimic n-o să sfarmi.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

NU MAI VREAU

Nu mai vreau să ştiu de tine
Oare-mi este de ajuns?
Câte-n suflet mi-am ascuns,
Amintiri curate şi visări senine.

Dintre multe clipe ce s-au scurs
Oare mă mai pot reţine?
Gândurile care sunt la tine
Inima aproape mi-a distrus.

Nu, n-aş vrea ca fericirea
Să mi-o pierd aşa curând
Poate-mi voi găsi menirea.

Undeva pe acest Pământ
Încât într-o zi să-mi spună
Ah! Ce fericită sunt.

1963

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, să uit!

Sărută-mă, să-mi amintesc de tine!
Sărută-mă! Să plec aş vrea, spre mine!...
Sărută-mi ochii-a despărţiri de-alint!
Eşti prea curat, nu pot să te mai mint!

El e în mine şi mă înspăimântă!
Nu pot să-l uit, cu gânduri mă frământă!...
E depărtare, vis şi-apropieri...
Caut uitare, dar găsesc dureri..

E şarpele ce-mi dă nefericire,
Pe care i-o plătesc cu prea-IUBIRE..
N-am să îţi scriu, pe el doar îl iubesc,
Dar nu mă vrea, ştiu că mă amăgesc!

M-a otrăvit, vândută-i sunt pe viaţă!...
Sărută-mă! Plec mâine dimineaţă!
Chiar de-oi muri de dor neîmplinit,
Mă-ntorc la el, nu vreau să-mi fii iubit!

Sărută-mă, să uit de el, de tine,
Să uit de el... de tine... şi de mine!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să mă uit

Oh, a murit Primăvara, de mine să uit aş vrea,
Să mă uit aş vrea în braţele unei fericite coline,
Acolo unde nici vântul puternic nu se mai vrea,
Decât fugarnică umbră travestită în nai.

Mi-am promis un măr ionatan să-mi bată în inimă,
Cu marea aproape şi ea, popor fumegând a oglinzi,
Scoici adunate cu perle-n visare-i, prin sânge-i,
Ah, de mine aş vrea să mă pierd, a murit Primăvara!

Ah, a murit Primăvara, aş vrea să mă uit roşu teribil,
Vers bine scris, verbe zburânde, lacrime leneşe,
Boare de suspin tandru de fină, de mine să uit aş vrea,
Să mă uit întunericului tău de pe buze, verde aş vrea!

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

IARNA...

În noapte luna de pe cer
Ne priveşte cu răceală,
E frig, zăpadă şi mult ger
Dar sunt cuprins de o căldură,
Cum să spun? Aproape ireală.

Dar fiindcă sângele în vene
A prins un puls, accelerat,
Îmi bag capul între perne
Şi mă las de somn furat.

Viselor veniţi la mine
Să mă-nconjuraţi când dorm,
Chipul ce mi-e drag cu mine
Vreau să-mi fie tovarăş de somn

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare

Trec lunile mamă şi tare mi-e dor
De zâmbetul tău adumbrit şi sfios
Când mă simţeam al luminii fior
Prin tine eram cu mult mai frumos

Eu nu ştiu din stele pe cine trimiţi
Dar vreau mângâierea din zâna grădinii
Când se-aplecau spre mine mălinii
Ca niste dulci şi apoşi eremiţi.

Aş vrea sărutarea femeii cea ruptă
Din coasta mea – tandru şi tainic cuvânt
Un cer care vine spre vechiul pământ
Şi care mă-ndeamnă spre veşnica luptă.

Trec lunile, mamă, şi verzi anotimpuri
Mai roagă-l pe Domnul să-mi dea bucurie
Femeia din mine învaţ-o să fie
Mai dalbă ca zborul din mitice timpuri.

Să-mi fie de bine, să-mi fie de dor
Să vină spre mine candoarea iubirii
Sclipească sprânceana pe lacrima firii
Să vină din noapte al stelei fior.

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care ne cheamă

Ne dă parcă mai rar o veste bună
Începe-ncet, încet, să ne rărească
Apelu-n cer când are să-l citească
Ar vrea ca toţi ce-am fost "prezent" să spună

Pe cei rămaşi, acum o să-i rănească
Dar mâine El întreabă: -Cine
Mai vrea să vină-n inimă la mine
De l-au iubit pe toţi o să-i primească

Noi ştim că lumea asta-i trecătoare
Şi nu ne mai minţim de mult cu visuri
Când sufletul se-ndreaptă spre abisuri

Materia în veşnica-i schimbare
Ne duce spre o lume sclipitoare
Şi vom plutii în alte paradisuri

poezie de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patimă nescrisă

Uneori aş vrea să te cunosc
Sau poate e mai bine să rămâi necunoscut,
Căci doar aşa pot eu să te iubesc
Fără să ştiu de-al tău prezent şi nici trecut,

Uneori aş vrea să-mi cânţi doar mie
Şi ochii tăi căprui să-i tot privesc,
Iar dragostea ce-o simt acum în mine
C-o bucurie nelumească s-o trăiesc,

Uneori aş vrea să nu te fi-ntâlnit
Să pot să-mi văd de vieţile trăite,
Cu zile scurte şi mai lungi
Cu nopţile senine mai dormite,

Uneori aş vrea să nu mă întristez,
Când ştiu că al tău trudit suflet
Pe mine nu m-a regăsit,
Iar visul meu s-a velnicit în plânset.

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-a trebuit să caut iubirea...

N-a trebuit să caut iubirea
Venit-a la mine din Plaiul ceresc
Şi-azi mi-amintesc, cu drag, întâlnirea
Când înţeles-am ce vrea Nemurirea
Cu fiinţa-mi cuprinsă de zel omenesc.

N-a fost nevoie să merg pe-o cărare
Ce duce-n terenul de taine cuprins
Să pot să-i spun tot ce mă doare
(Orice necaz şi orice-ncercare)
Ci Ea a-nviat ce-n mine s-a stins.

Voiam s-o cunosc, să ştiu unde este
Distanţă enormă voiam să parcurg
Să trec prin cetăţi, să trec peste creste
Să văd că-i reală şi nu o poveste
Dar Ea mi-a şoptit într-un ceas de amurg:

"Sosit-am din Slava nemuritoare
Cereasca Lumină în fiinţe s-o pun
Cuprinse să fie de sfânta suflare,
Să simtă puterea ce dă vindecare
Şi cât le iubeşte Păstorul cel Bun...

Sosit-am să-ţi fiu sprijin pe cale
Să-ţi dau ce-ţi lipseşte, sens de-a trăi
S-accepţi, zilnic, stări ideale
Şi-acele cadouri sublime, reale
Şi tot ce Cuvântul poate grăi."

N-a trebuit să-i spun suferinţa
Atingerea Ei mi-a dat nou elan
În bucurie s-a transformat neputinţa,
Gliei nu i-a mai fost roabă dorinţa,
Am vrut să-mplinesc divinul ei plan.

Îmi ştie o boală, îmi ştie oftatul
Nicicând nu mă lasă pradă să fiu
Celor ce vor să domnească păcatul.
Mi-a spus ce vrea să facă-Mpăratul
Şi-n zorii zilei şi-n ceasul târziu.

Anii se duc; Ea rămâne cu mine
Mă-nalţă când cad în praful lumesc
Plânge cu mine când m-apasă suspine
Prezenţa ei prin văi, pe coline
M-ajută, mai mult, spre Cer să privesc.

Nicicând n-a fugit în ore de criză
Ci-a fost cu mine uşurare să-mi dea
Apoi, a venit o altă surpriză:
Pătruns-a în viaţă o tainică briză
S-aducă splendoare în inima me.

N-a trebuit să caut iubirea
În alte ţinuturi cuprinse-n mister
Era aici, mi-amintesc întâlnirea
Când am aflat ce-nseamnă jertfirea
Şi cum ne păzeşte preasfântul Vier.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (25 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie

Din îndepărtate bolţi astrale
Lumina ta la mine a ajuns,
Imense gânduri personale
Atracţiei tale le-am supus.

Orbita mea îşi schimbă sensul
Într-o direcţie încă imprecisă,
Dar calea încă mi-e deschisă
Prin constelaţii cât ţine Universul.

Tu radiezi lumini necunoscute mie
Făcându-mi inima ca să tresalte,
Mai expansivă şi plină de bucurie
Spre ţeluri noi, tot mai înalte.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridens moriar

Chiar de va trebui să plâng
Nu cred ca voi putea s-o fac
Mă va stăpâni un tainic gând
Şi cred, va trebui să tac.

Mormântul rece, nicidecum
Nu mă va face să mă sperii
Aş vrea să merg pe acelaşi drum,
Prin Infern cu Dante Alighieri.

Nu. Nu-mi trebuie mie paradis
Tărâm incert de false plăsmuiri
În care mă voi pierde, am zis,
Să-mi fac tot felul de închipuiri.

Când va trebui să cobor în criptă
Tu, să-mi stai aproape lângă sicriu
Să nu te laşi de durere înfrântă
Căci vreau optimistă să te ştiu.

Să fii atentă la a feţei mimă,
Vei observa că zâmbetul înfloreşte
Iar când vor cădea bulgării de ţărână
Sufletu-mi în juru-ţi trăieşte.

Pe mormânt drept epitaf,
Vreau versuri amestecate, volume
Învechite, roase de vreme şi praf
Să simt mereu că sunt pe lume.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte nespuse

Nu mai vreau să mă pierd în umbra Ta,
Nici în urma, nici în faţa Ta.
Aş vrea să mă regăsesc de partea Ta,
Să fi parte din fiinţa mea.

Nu mai vreau să mă tot pierd în privirea Ta,
Să mă tot pătrunzi doar cu ochii tăi.
Doar scântei, foc şi văpăi
Întâlniri nevinovate în treacăt fără de noi.

Nu mai vreau doar tăceri si fiori,
Priviri răzleţe şi neînţelese.
Nici în mine să sădeşti un dor, să mă dori
În freamăt şi-n cuvinte nespuse.

Nu mai vreau doar sa te vreau
Şi-n gând să mă întreb cum să te am.
Cum să-ţi fiu trunchi şi tu parte din mine,
Cum să-mi fi ramura ce înfloreşte din mine.

Nu mai vreau să-mi pari doar minune,
Să mă însoţeşti doar prin vise.
Prin nopţi şi prin clipe fără de tine,
Nici ruptă de mine, ruptă de lume.

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magia apei

Departe de lumina din care m-am născut,
Străbat o lume nouă, mă scurg spre neştiut,
Mai lin sau mai năvalnic, privind spre locuri noi
Ce ştiu că vor rămâne departe, înapoi.

Sunt locuri ce mă-mbie şi-atunci încerc să stau
Cât pot de mult în ele, să hotărăsc ce vreau,
În limpezimi să caut sfârşituri de poteci
Şi-apoi, c-o nouă forţă şi simţurile reci,

Să îmi urmez făgaşul, săpându-mi maluri noi
Spre văile cu soare în luturile moi,
Rostogolind în cale şi stânci şi pietre tari,
Ducând cu mine viaţa şi-ai undei băjenari.

Spre ce şi către cine? – nu ştiu, şi chiar de-aş şti,
Ar fi doar pentru mine, căci n-aş putea vorbi,
Iar legile naturii nu sunt un amănunt:
Sunt magice şi-mi pare că eu... doar apă sunt.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa

Aş vrea să fii acum cu mine,
Să te simt lângă mine.
Să simt mirosul pielii tale.
Aş vrea să-ţi sărut ochii, pleoapele, Mâinile şi buzele fierbinţi...
Aş vrea să fim o singură fiinţă.
Un singur suflet,
O singură respiraţie.
Aş vrea să fii acum cu mine!

poezie de Alexandra Mihai
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor şi doare

Neştiutoare sunt, nu ştiu ce e iubirea
Atâta dor ascund, şi să te am aş vrea,
Să îţi sărut buzele, şi să te alint
Cât dor ascund în mine, şi cât te vreau de mult.

Şi te chem în şoaptă, îţi mai pătrund-n gând
A ta iubire vreau, în cântec să o ascult,
Mă cheamă de-auzi ale mele şoapte
Am să-ţi hoinăresc prin vise, în fiecare noapte.

Cât dor ascund în mine, şi cât îţi vreau iubirea
Obstacole o mie, în calea noastră sunt,
Arată-mi când poţi tu ce este fericirea
Să ştiu dacă din cer un înger a coborât

Privim spre zări albastre, cu dor ne căutăm
Şi ce este iubire la soartă aşteptăm,
Cuvintele sunt puţine, iubirea să-mi exprim
Dar dragostea e blestem din lacrimă si chin.

autor. Georgescu Elena

poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi fie viaţa...

Să-mi fie viaţa o cântare
Cu vorbe dulci şi sunet blând
Să fac din rană sărbătoare,
Să nu nutresc vreun negru gând.

Să-mi fie viaţa nu reclamă
Ci dor spre Patria de Sus
Să merg spre ţintă fără teamă,
S-adăpostesc pe cel exclus.

Să-mi fie viaţa desfătare
În Legea sfântă din Sion
C-aşa va fi îndepărtare
De tot ce e în Babilon.

Să-mi fie viaţa bucurie
Că mi-e model un Împărat,
Că-n lunga mea călătorie
În harul Lui El m-a păstrat.

Să-mi fie viaţa far, lumină
Să vadă mulţi Oraşul sfânt
Să vrea să strângă din Grădină
Rostiri cuprinse-n Legământ.

Spre Tron înalţ acum dorinţa
Ştiind că nu e în zadar,
Că EL transformă neputinţa
Şi-o face un mărgăritar.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (15 februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

TORTE IMPLETITE

Ardeam în jarul de trandafiri
Ca două torţe împletite,
Pierzând ca nişte năluciri
În spaţiul viselor nesfârşite.

Descopeream în tine noi comori
În ziua de vară prea fierbinte,
Şi te lăsam, spre mine să cobori,
Mângâindu-mă, aşa cuminte!

Venea spre mine o dulce alinare
Trimiţându-mă departe-n Paradis,
Unde vedeam numai izvoare
Ale iubirii în care ne-am cuprins.

Sfioasă apoi, cu buze fierbinţi
Mă sărutai cu o nouă ardoare,
Nu ne numărăm printre sfinţi
Îmi spuneai tu cu candoare.

Turda Băi Iulie 1965

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!