VARFUL MUNTELUI
Senzațional, am cucerit o nouă cotă
Spre piscul muntelui înzăpezit
Neliniștită natura se revoltă
Cum, omule de ai îndrăznit?
Dormi uriașule, de ce te agiți?
Te dor încheieturile de stâncă,
Nu lăsa ca ochii în soare să-ți plângă
Căci Primăvara e aproape
Și vei fi întinerit.
Câte inimi ai tu în piept,
De îți aud o vâlvătaie de bătăi?
De ce îți ridici vârful drept
Amenințător peste văi?
Binecuvântează natura-n reînviere
Piaptănă-ți părul de brazi
Lasă-te alinat de a vântului mângâiere
Pentru a-ți vedea îmbujorat,
Milenarul obraz.
Baia de Arieș 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
EVOLUTIE
Zile și nopți, nopți și zile
Au fost cu mine, vor mai fi
Dar clipe mari de fericire
Cine îmi va oferi?
Săptămâni și luni, trec în zbor,
Lasă-le să treacă, plece
Chiar înconjurat de dor
Eu voi rămâne rece
Timpul se va scurge monoton
Sau poate în tempo rapid
Îmi va seca al dragostei izvor
Va dispare ce-i splendid.
Va curge râul liniștit
Șerpuind ferice
Eu voi fi mai necăjit
Nu știu ce voi zice!
Îmi voi împrumuta timid
Masca mulțumirii,
Mă voi încorseta în zid,
Zidul amintirii.
Peste tot ceea ce scriu
Se va lăsa uitarea,
Nu cred că va fi târziu
Să-ți cânte nepăsarea.
Baia de Arieș 11 Februarie 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
FAGUL MONUMENTAL
Trăiești pe malul apei line
Când timpul liniștit domnește
Și totul în natură se odihnește,
Iar zările-s curate și senine.
Te clatini În fața vântului puternic,
Iar fruntea-ți înfrântă parcă plânge,
Dar niciodată trupul nu-ți va frânge,
Vântul ăsta cât e de nemernic.
Alături de tine sălbatice stânci
Te înconjură atât de magistral
Între ele tu ești mai colosal
Trufaș coroana spre cer ți-o ridici.
Priviri spre tine au cătat cu drag
De secole ai stăpânit veșnic pădurea,
Spre tine nu s-a îndreptat securea
Rămânând mereu același tânăr fag
22 octombrie 1964
Baia de Arieș Muncel
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
RASPUNDE-MI !
Să te șterg din inimă de tot,
Nu crezi că e mai bine să rămâi?
Pleacă sau rămâi, sunt de acord
Și aceeași mereu o să fii.
Să te dau uitării vezi, nu pot
Chiar dacă tu vei vrea s-o fac,
Mi-aș aprinde în inimă un foc
Pe pământ nimic nu mi-ar fi drag.
Surâsul blând, sfielnic de unde oare
Să-l mai împrumut atunci?
Rămân încă destule sub soare.
Visările vor fi desigur și mai lungi,
Sentimentele, doar întâmplătoare.
Tu, dacă vrei poți să mă alungi.
6 februarie 1966 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încercând mereu
Eu nu pot și nu am cum
Să-ți schimb ceva-n gândire,
Să te abat din al tău drum
Nu pot, îmi este peste fire,
Ar fi un demers zadarnic
Fără de nici-un succes,
Dar m-am înșelat amarnic
În ceea ce era de înțeles.
Te voi căuta mereu cu gândul
Încercând mereu a te uita,
Ocolind latent, Pământul
În suflet cu icoana ta.
Mă voi ruga din când în când
Pentru a-mi îneca amarul
Și voi trăi, luptând, sperând
Că-mi voi uita curând calvarul.
Baia de Arieș Octombrie 1965
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
OARE VA MAI EXISTA?
În noul an eu am intrat
În suflet cu tine,
Dar iată, azi tu m-ai uitat,
Uitând total de mine.
Inima de-acum îmi bate
În ritmu-i sacadat,
Dar tu ești foarte departe
Oare ce s-a întâmplat?
Nu-ți mai pun noi întrebări
Tu răspunsuri le găsești,
Printre grele încercări
Fără mine tu trăiești.
Iubirii mele dau tribut
Asta este soarta mea,
Aș mai vrea un început
Oare va mai exista?
Am rămas singur pe lume
Fără tine sunt mai trist,
Nu mai am nimic a spune
Iată tac, nu mai insist.
Baia de Arieș Ianuarie 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe cât de mult...
Pe câte zile-am făcut gaj
Cu cunoscuți că-ți sunt o slujbă
Cum lanț la lama de o drujbă
Și elicea la vapor, siaj?
Pe câte săptămâni să jur
Să-ți fac o Lună de argint
Și de-i eclipsă nu te mint
Că pot s-o trag de-o vrei pe-un șnur?
Pe câte luni să-ți dau bărbatul
Ce-l am în mine un gamet;
De nouă nu-ți ajung și-i drept
C-amor nu-i scurtul sărutatul?
Pe câți ani să-ți promit credință
S-ajungă pân' la reînviere
Și zâmbetul să ți-l fac miere...
De dulce nu îți ai cu putință?
Pe câte zeci de ani să-ți fiu
Alături, sprijin să mă ai;
Să îți pui cap pe braț, să stai
Cu mine pân' nu mă mai știu?
Pe câte secole s-alerg
Să îți trec numele pe boltă;
Din sori să-i adun o revoltă
În ceruri... de-ar vrea să te șterg?
Pe câte mii de ani să zbor
Să mă fac trup din piramide
Până când palme-ți vei deschide;
Să pot să stau s-adorm, să mor?
Pe câte clipe adunate
Să le trăiesc în nano timp
De molecule de-anotimp...
Să faci din mine eternitate?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
IPOSTAZĂ
Semeață de îți ridici privirea ta severă
Căutând să-i dai nuanțe cât mai dure
Și te preumbli cu gesturi prea mature
Nu vei putea vreodată să te simți lejeră.
În fața mea îți impui o autoritate
Pe care cauți să ți-o accentuezi
Totuși în puține ipostaze te limitezi
Pierzându-te în întuneric, nu în seninătate.
De aceea nu vei rămâne în posteritate
Nici nu-ți vei crea un nou tablou
Care să aibă o cât de mică claritate.
Eu ? Niciodată nu voi fi erou
De mică sau de mare popularitate
În suflet voi avea eternul nou.
15 octombrie 1965 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
NU VREAU!
Nu vreau să treci sub cerul plin de stele
Cu gândul sfărâmat pentru o plăcere.
Nu-mi scoate din minte iluzia supremă
Că tu ești muritoare, când eu te cred eternă.
Nu mă lăsa să mă înec în vise
Sau în ale gândului inedite abise.
Nu încerca să-mi cânți o melodie
Căci voi aluneca iarăși în reverie.
Nu-mi trebuie nimic din univers
Căci mai am încă de mers.
25 noiembrie 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
INCERCARE
Strig în vasta-mi singurătate
Cuvintele, singur nu le înțeleg,
Încerc din minte să le șterg
Dar ele stăruie pe mai departe.
Caut ca nepăsător să merg,
Să fac lucruri cât mai însemnate
Purtarea-mi să fie în fapte
Numai după real vreau să alerg.
Tac. Supus de forțe importante
Care sunt mici în a lor esență
Și nu pot ocupa locurile vacante.
Dacă sunt trist în aparență
Interiorul mi-e pe culmile înalte
Din care iau doar câte o secvență.
24 noiembrie 1965 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
PREVIZIUNE
Zbuciumul meu sufletesc, interior
Îmi strânge inima ca într-un clește
Durerea mea pe zi ce trece crește
Că gândul tău acum e nepăsător.
Tot idealul meu la tine se sfârșește
Și nu mai sunt același visător
Pentru tine sunt un oarecare trecător
La care privirea nu se mai oprește.
De ce s-ar mai opri asupra unui punct
Cu dimensiuni atât de minuscule
Nu mă asculți, căci tu te-ai rupt.
Mă contrazici? Argumente sunt destule
Însă e veridic că tu mi-ai întrerupt
Mersul meu de idealist, prin lume.
11 octombrie 1965 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Optimism...
Când plânge inima-n durere,
Și o cuprinde o vrajă amară și adâncă
Caută-ți o altă putere,
Și, printre suspine, tu cântă.
Spre piscuri pline de zăpezi
Cu elan te avântă
Natura poți ca s-o sfidezi
Deci optimist, tu cântă.
Când valul spumegă sub braț
Și te aruncă spre stâncă
Învinge-l, respiră cu nesaț
Aer pur și voios, tu cântă.
Obosit după un suprem efort
Odihna este sfântă
Nu te lăsa răpus de tot
Și caută de cântă.
poezie de Mihai Leonte (26 decembrie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
O VESNICA REVOLTA...
Război am declarat, și-ți mai declar
Nu în sensul de a cuceri încă o cotă
Ci pentru a învinge rațiunea ce nu suportă
Ca dragostea să vină dintr-un gest sprințar.
Sufletu-mi e o veșnică revoltă
Voind să definească în spații ce e clar,
Pentru a nu avea nimic în el vulgar
Și a nu cădea în vreo falsă escortă.
Nu mă sperii, sigur n-am să cad
Chiar de mă-nșeli în sentimente
Am să găsesc prin viață vad.
Voi trece cu mișcări indiferente
Sub al sincerității larg stindard
Gândurile-mi vor fi independente.
4 octombrie 1965
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea muntelui
Aș vrea tristețea muntelui să fiu
atunci când frigul iernii îl încarcă
și o povară mare îi încearcă
puterile, sub cerul plumburiu.
Aș vrea să fiu asemenea tristețe
și nu o alta, poate mai intensă,
căci forța lui e-ascunsă, dar imensă,
iar din adânc răzbate frumusețe.
Aș vrea să-i fiu tristețe și s-aștept
ca primăvara mâna să-și întindă,
încrâncenarea-i mută să destindă.
Aș vrea să îi alin durerea-n piept.
să pot să fiu tristețea lui de drept,
și-n bucurie să mă reaprindă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
NU M-ASCUND
Te aștept tare demult
M-am săturat de așteptat,
N-am uitat magicul sărut
Cu care tu m-ai fermecat.
Tot aștept cu-nfrigurare
Ceea ce a fost să retrăiesc,
Iubito ești în depărtare
Tu nici nu știi cât te iubesc!
Sub apăsarea buzelor fierbinți
Se cutremură trupul întreg,
Căci nu am vrut să fim cuminți
Unde ești iubito? Te întreb?
Orice zi ce trece este mare
Având mai multe ore de parcurs,
Îmi pun o veșnică-ntrebare
Te iubesc iubito îndeajuns?
Și deodată singur îmi răspund
Cu siguranță iarăși îndrăznesc,
De nici-o lume nu m-ascund
Vreau să se știe TE IUBESC.
Baia de Arieș Ianuarie 1965
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament
Te voi lăsa, iubire într-o zi
Și mă voi duce căci așa e vrerea,
În urma mea furtuni de vor veni
Să nu le lași să-ți fie mângâierea.
De soare m-am rugat ca-n mersul lui
Să-ți lumineze colțuri de odaie
Și în lumina zilei cea dintâi
Să nu te prindă cu a ei văpaie.
De ploaie m-am rugat încetișor
Să plângă ea adesea pentru tine,
Căci lacrima din cer e mai ușor
Să cadă chiar și-n nopțile senine.
Pe păsări le-am rugat ca-n zborul lor
Să-ți ducă dorul cât pot de departe
E pătimaș și știu că nu-i ușor
Să stau cu el de vorbă-n miez de noapte.
În nopți senine stelelor le-am spus
Povești de-argint să-ți scrie la fereastră,
Așa vei ști că te privesc de sus
Și încă n-a murit iubirea noastră.
Am șchiopătat prin vers de-atâtea ori
Și tot prin ele ți-am croit cărare,
Mi-au fost și rug și paradis cu flori
Și brațe să te chem din depărtare.
Drept mărturie ți le las acum
Că te-am iubit... tu nu ai nici o vină
Și ochii mei te-au înălțat precum
Un înger cu proporție divină.
Te voi lăsa, iubire într-o zi
Nu voluntar, ci fiindc-așa vrea soarta
Ne naștem călători... așa o fi
Și ne petrecem când ne vine moartea.
poezie de Luiza-Adriana Grama din Risipitor de albastru
Adăugat de Luiza-Adriana Grama
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dormi?!
Dormi, femeie adorată?!
Buza mea, de dor uscată,
Vrea pe gura-ți să se-adape;
Vino-aproape, mai aproape!
Dormi, frumoasa mea iubită?!
Carnea mea-i de-a ta lihnită.
Liniștea de piept se frânge.
Întunericul mă strânge.
Dormi, tu, suflet nepereche?!
Eu iți murmur la ureche
Vorbe de alint, dojene,
Înjghebate în catrene.
Dormi, mireasa mea ursită?!
M-a orbit timp de-o clipită
Aurul sclipind în plete,
Cum lucesc pe cer comete.
Dormi, tu, fără de prihană?!
Sufletul mi-e vie rană.
Singur, mi-e urât și-mi plouă,
Cu argint din luna nouă.
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunile Naturii
Oricare răsărit și-orice apus de soare,
Dar mai cu seamă cele mai pline de splendoare,
Sunt rugăciuni pe care Natura, iar și iară,
Le face dimineața și-n amurgiri de seară...
Așa se roagă zilnic, de mii de ani, mereu,
Precum tot Universul - și-s rugi la Dumnezeu!
Spre cer se-nalță raze, brațe de foc divine -
Blagosloviri mărețe, de sanctitate pline.
Privește-le și uită de-a grijilor rugină,
Și-ai să auzi din ele o muzică divină
Care, de-o chemi, coboară cu dulcele-i șuvoi
Și se revarsă-n valuri de pace peste noi...
Putea-vom, drept urmare, ca sufletele noastre
Să soarbă energia din Soare și din astre.
O primăvară nouă devine orice oră,
Căci peste fiecare coboară-o auroră!
Jur-împrejur, Natura, cu ale ei poteci,
E ca o ființă vie - și-așa se roagă-n veci!
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PALETA DE CULORI
Oare ce culoare
Ți se potrivește?
Ești un albastru
Ca cerul nesfârșit?
Ești verde precum
Câmpul în primăvară?
Ești roșie ca merele
În toamnă?
Doar părul
E înzăpezit.
Culori diverse,
Inter pătrunse,
Amestecate palete,
Ca evenimente,
Devenite amintiri.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret
Florile salcâmului,
Înzăpezit de
Balsamul vieții.
Ard tunete
Cu miros ingenuu.
poezie de Mihai Leonte (2004)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se vedea cum urcă
pe exteriorul clădirii cu nerv
folosindu-se de scara
de pe schele și cum privea
peste acoperișurile clădirilor
spre vârful copacilor din parc
apoi în cealaltă direcție
spre turla bisericii catolice
și spre bulevardul bucovina
unde strălucea carosabilul ud
se vedea ca un șoim tânăr
vedea femeia cum ședea pe pat
și sângele circula prin cameră
în căutarea unor artere sau vase
avea fața mutilată de poezie
ochii stăteau la geam deschiși
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!