Alb. De jur împrejur, un alb orbitor rănește retina. Dacă nu ar exista buzele tale roșii, la câțiva milimetri de gura mea, tot acest decor fantomatic mi-ar strânge privirea în pumn de gheață, condamnându-mă să închid ochii până la venirea primăverii.
Cristian Lisandru în Alb (2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Alb. Buzele sângerii sparg monotonia imaculată, eu mă apropii de ele și le sorb toată setea de dragoste. De sub paltonul lung până la glezne, inima ta bate furibundă, iar buzele înroșesc noaptea albă în timp ce devenim, tăcând, un singur om de zăpadă.
Cristian Lisandru în Alb (2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Adorație
Ți-a spus vreodată cineva
Că ochii tăi
Îngenunchează demoni
Și buzele tale
Îi transformă în îngeri?
Obișnuiam
Să te devorez privindu-te,
Până când ochii tăi
M-au descoperit
Și au pus stăpânire
Pe sufletul meu...
Acum, gura ta
Se hrănește cu mine,
Iar eu sunt
Servitorul dorințelor tale,
Un înaripat demonic
Care ți se închină
Zvârcolindu-și iubirea
Pe buzele tale
Ca un animal încolțit
De propria-i pasiune carnală...
Aștept să mă ucizi
Cu plăcere!
poezie de Florin Răileanu (10 noiembrie 2018)
Adăugat de Mihaela Alina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerile închid în ele plăsmuiri.
Cristian Lisandru (2 februarie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Roșii, dulci, două petale
Roșii, dulci, două petale
Așa văd buzele tale,
Ori de câte ori, de mână
Ne plimbăm sub clar de lună.
Vezi iubito, ce-ți spuneam
Când de mână ne țineam?
Străbăteam alei înguste
Gura mea, gura-ți să guste.
Îți spuneam vrute, nevrute
Gura ta să mă sărute...
Dintr-o simplă joacă, atunci,
Azi în brațele-mi te arunci.
Și o faci cu nonșalanța,
Eu scorpion, tu ești balanță,
Amândoi romantici, sinceri
În iubire flori de nuferi.
Cine-ar fi crezut vreodată
Că va fii adevărată,
Dragostea-ncepută-n glumă
Azi n-i tată, dar și mumă.
S-a-ntâmplat fără să vrem,
Unul pe-altul ne avem,
Dragostea pe noi ne leagă,
Îți sunt drag și îmi ești dragă.
S-a-ntâmplat în acea seară
Când eu pentru prima oară,
Am gustat buzele tale,
Roșii, dulci, două petale.
poezie de Razvan Isac (14 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea când am avut cerul la picioare
însera fantomatic
stelele alunecau printre nori
una câte una
ca într-o joacă
de parcă dumnezeu ar fi vrut
să ne pună cerul la picioare
înainte de sosirea întunericului
stelele acelea păreau vii
se prindeau de ramurile copacilor
de genele tale
străluceau
abia atunci am înțeles
cum se nasc licuricii
iar tu zâmbeai
cu mâinile sub ceafă
întinsă peste universul redefinit
poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletită, neliniștea... (4 mai 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Exista ceva în ea care o făcea să pară mai matură, ceva dintr-un om care trăise multe. Nu părul, și nimic altceva din aceste semne naturale, ci un lucru nedefinit, sufletesc. Poate privirea. Dar pînă unde privirea omului este ceva fizic? Sau poate era felul în care își strângea buzele, căci, cu toate că gura și buzele sunt elemente fizice, felul de a le închide și cutele din jur aparțin sufletului. Sau poate era chiar felul ei de a visa.
citat clasic din Ernesto Sabato
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Impresii - lui Leo Butnaru
Alb de cântec
Poetul a alunecat
În privirea lui,
Făcuse neobosit
Transplant de sânge
Pe-a noastră limbă.
Până și
Privirea lui Dumnezeu
Mirată
Plutea
Peste nu știu care mal
Al Prutului.
Mi-a făcut impresia
Că-și găsise sensul,
Dumnezeu își găsise sensul,
Punând poetului
În suflet semn:
Un pumn de întrebări,
Un pumn de răspunsuri,
Într-un pumn de lumină.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima noapte a ultimei ierni
întorsesem fila
tocmai citeam un alt paragraf
din viața mea
căutam un capitol
în care personajul principal
avea să înțeleagă
sensul criptic al propriei naivități
râdeai ca o primăvară
(buze întredeschise
dinți strălucitori
poftă de sărut)
se hârjoneau gândurile prin iarbă
iar ochii tăi adunau verde crud
iubito
(buzele noastre se căutau disperate)
mă voi reciti
în ultima noapte a ultimei ierni
la lumina amintirilor mele
până atunci
răsfoiește-mă tu
poezie de Cristian Lisandru din Atunci când vara se reinventa (15 martie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi trebuit să aflați până acum, iluziile arată cu totul altfel la lumina zilei.
Cristian Lisandru în Un sărut cât o ploaie nesfârșită (29 ianuarie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Valuri rosii
nu mai visez de mult valuri roșii
dacă o să adorm o să-ncep iar să-mi caut culorile sau să le pierd
nici nu mai vreau să visez începe să devină obositor
dacă o să închid ochii n-o să mai văd nici că e atât de târziu
o să uit că mi-e somn și uite că o să termin de scris
toate mările sunt mai blânde cu ochii închiși
toate valurile se joacă de-a prinselea cu norii să vezi
azi chiar am auzit cum râdeau și-și spuneau pe nume
își legau la ochi cuvinte-ncrucișate și scoici
și dădeau fuga de-a-notul printre stele
până și soarele stătea cu capul în nori și privea
absent și el cam de mult din peisaj
ce-o să fac
o să visez la nesfârșit valuri roșii
poezie de Camelia Silea
Adăugat de Cătălina Melinte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Văd familia ca pe o împlinire. E drept că, uneori, trebuie să treci prin mai multe "împliniri" până să descoperi esențialul.
citat din Cristian Lisandru (10 noiembrie 2016)
Adăugat de crislis

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
dacă
nu mi-ar fi îngropat mâinile
sub pragul neîntâmplării,
ele,
cuminți ca niște țărănci albe,
i-ar fi țesut din sângele meu drumul,
să-l aducă de inimă acasă.
dacă
mi-ar fi treierat dragostea
cât încă nu se dărâma vara,
mâinile i-ar fi făcut pâine.
albastră,
să i se încerească gura de drag.
dacă
mi-ar fi păstrat somnul pe umărul lui,
mâinile mele ar fi săpat adânc
până ar fi ajuns la izvoarele visului
să-i dea lui apele.
dar mâinile,
ca două lumânări aprinse,
mor curate
sub prag.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
dacă nu mi-ar fi îngropat mâinile
sub pragul neîntâmplării,
ele, cuminți ca niște țărănci albe,
i-ar fi țesut din sângele meu drumul,
să-l aducă de inimă acasă.
dacă mi-ar fi treierat dragostea
cât încă nu se dărâma vara,
mâinile i-ar fi făcut pâine.
albastră,
să i se încerească gura de drag.
dacă mi-ar fi păstrat somnul pe umărul lui,
mâinile mele ar fi săpat adânc
până ar fi ajuns la izvoarele visului
să-i dea lui apele.
dar mâinile,
ca două lumânări aprinse,
mor curate
sub prag.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarta nu te întreabă niciodată dacă ți-ai băgat cămașa-n pantaloni.
Cristian Lisandru în povestirea "Ultimul tablou" (februarie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adierea primăverii
Ninge și tu ai ațipit în brațele mele.
Aseară, un fulg s-a coborât în șoapta ta.
Cât de frumos mi-ai zâmbit!
În colțurile gurii tale au crescut flori de mac
Văzduhul în privirea-ți s-a topit.
Ți-ai așezat mâinile pe trupul meu ca un balsam
Ochii tăi s-au deschis mai mult ca zările,
Închizând rănile,
Ți-am închis ochii tăi, cu ochii mei
Care s-au întâlnit în sferele de lumină, topindu-se-n cântec
Am strigat amândoi, unii la alții,
Până ce dimineața, către cer au zburat porumbei
Ți-am sărutat ochii cu tihna mea,
Așa cum bate vântul în adierea primăverii.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adierea primăverii
Ninge și tu ai ațipit în brațele mele.
Aseară, un fulg s-a coborât în șoapta ta.
Cât de frumos mi-ai zâmbit!
În colțurile gurii tale au crescut flori de mac
Văzduhul în privirea-ți s-a topit.
Ți-ai așezat mâinile pe trupul meu ca un balsam
Ochii tăi s-au deschis mai mult ca zările,
Închizând rănile,
Ți-am închis ochii tăi, cu ochii mei care s-au întâlnit în sferele de lumină, topindu-se-n cântec
Am strigat amândoi, unii la alții,
Până ce dimineața, către cer au zburat porumbei
Ți-am sărutat ochii cu tihna mea,
Așa cum bate vântul în adierea primăverii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Personal, aș fi încântat dacă ar exista viață după moarte, mai ales dacă mi-ar permite să învăț în continuare despre lumea aceasta și despre altele, dacă mi-ar da șansa să descopăr cum se va sfârși istoria.
citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Elena Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele tale
doi stropi de ploaie
și câțiva fulgi
tăcerea degetelor
ascunse-n pumn
gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele tale
doi stropi de ploaie
și câțiva fulgi
tăcerea degetelor
ascunse-n pumn
gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Poezia este fratele tău
și sora ta
și tatăl tău și mama ta
și toți cei ce te conduc pe ultimul drum
să te boteze
cu gura ta
cu urechile tale
cu palmele tale de palmele tale
în care
te-ai strâns într-un pumn...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!