A fluierat vaporul...

A fluierat vaporul şi focul l-a-nteţit,
Brusc, ancora se-nalţă, împinsă ca de-o vrajă,
Talazul spune - "adio" vaporului grăbit
Când vine-ncet din larguri, ori pleacă de pe plajă.

Vor naşte trandafirii şi-apoi ca-n ţintirim
Vor putrezi-n grădină, sau poate în tot locul.
Adio! când ne naştem, adio! când murim,
Şi când, ca fericirea, se duce nenorocul.

poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ioan I. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio tu, adio soare,
Adio, dulce îmbrăţişare,
Adio dorul meu cel sfânt,
Adio, crudule Pământ,
Adio, suflet necurmat,
Adio, plâns nemângâiat ;
Adio, viaţă cum te ştiu,
Adio, suflul cel mai viu,

Astăzi te las, nefericit,
Rămân să stau unde-am venit
Ca să răspund la ce-ai cerut
Când n-ai ştiut ce ai avut
Şi ai întors ce-i cuvenit
Să-ţi stea în suflet, fericit,
Doar pentru că în calea ta
Aşteptai flori spre Golgota.

Adio, sărutare grea,
Adio, alinarea mea,
Adio, vânt de neîntors,
Adio, sentiment nestors,
Adio, bucurie dulce,
Adio, gând ce nu se smulge ;
Adio, timp ce stai pe loc,
Adio tu, adio foc.

Ce fericit te-am căutat
Şi cum pe răni mi-ai apăsat
Să vindeci locul unde-ai vrut
Să-ţi laşi veninul ce-a durut,
Ca mai apoi, aici, pe loc
S-aşezi cuţitul nu în toc,
Ci în torace să-l înfingi
Cercând ca inima s-atingi.

Adio, suflul cel mai viu,
Adio, viaţă cum te ştiu,
Adio, plâns nemângâiat,
Adio, suflet necurmat,
Adio, crudule Pământ,
Adio, dorul meu cel sfânt,
Adio, dulce îmbrăţişare,
Adio tu, adio soare...

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

De ce să dislocăm iluzii
Când noaptea-şi cântă insomnia
Şi când tăcerea-i mână-mână
Cu răzbunarea şi beţia?

De ce sa mai cream din stele
Noi lumi, din praf de ploi
De ce să ne mai ardă gândul
Că încă mai există "noi"?

De ce să nu îţi număr paşii
Şi tu pe-ai mei când voi pleca
Adio spus din buza nopţii,
Adio, eu te voi uita.

poezie de Andrada Ianosi
Adăugat de Mira Donescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

,, Adio, râsete, şi adio, jigniri. Nu am să vă mai văd, nici voi n-o să mă mai vedeţi. Şi adio înflăcărare, adio, amintiri."

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, adică rămâi

Nu înseamnă da, iubire,
Când zic da, înseamnă nu,
Când zic tu, lovesc în mine,
Când zic eu, înseamnă tu.

Se-ntâmplă, în fiece clipă,
Mereu, întâmplarea dintâi,
Iubire, ascultă-mă bine,
Adio, adică rămâi.

Cuvintele toate-şi pierd sensul,
Spun tâmplă şi cred că-i călcâi,
Iubire, ascultă-mă bine,
Adio, adică rămâi.

Pe sobă sunt blocuri de gheaţă,
La Cercul Polar cresc lămâi,
Eu nici nu mai ştiu adevărul,
Adio, adică rămâi.

Iubindu-te, parcă-ţi port ură,
Reproşuri, când fac, te mângâi,
Spun viaţă şi tu auzi moarte,
Adio, adică rămâi.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Îmi spui adio,
Este uşor să te joci cu cuvintele,
Când plouă.
E uşor a spune adio,
Cuvântul de ploaie,
Cuvântul de plumb,
Cuvântul nenorocit
Care risipeşte culorile,
Care transformă curcubeul în ceaţă,
Într-o negură a sufletelor pierdute,
Care transformă iubirea în ură.
Este uşor a spune adio,
" Adio", este legitimaţia de călătorie
Spre infern,
Este biletul de tren către nicăieri,
Pe care mi-l pui noaptea în poştă,
Biletul ieftin de autobuz către niciunde,
Este biletul doar dus,
Pe care,
Mi l-ai cumpărat cu banii tăi...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, domnişoară!

Înşeală-mă când încă-s foarte viu
Fă-o să ştiu, sau fără să o ştiu
Trădează-mă la timp cât se mai poate

Când mor de tot să nu-ţi mai faci păcate
Iar când auzi că-n fine, am murit,
Tu să nu-i crezi, oricum, m-ai părăsit
De-aceea-n ăst voios poem, spre seară,
Dă-te cui vrei. Adio, domnişoară!

poezie de Eugen Evu (1978)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

adio crângului copilăriei,
se face ziuă
şi îmi iau rămas bun
de la această lume mică,
învelit în mantaua lui
somnul îşi ia adio
de la vise,
lăsând sufletul
ca o paiaţă părăsită.
îmi iau adio
şi de la oglinda
în care mi-am lăsat masca.
adio zorilor,
te sărut, râule,
că tu m-ai învăţat ce e curgerea,
adio, fetiţa mea dragă,
tu mi-ai spus prima dată
că delirul dragostei noastre
e un zbor de fluturi
spre oaza de vis.
spinări de întuneric
alunecă peste noi,
urmărindu-ne
ochiul păsării de noapte
în care vom pieri.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio suflet părăsit de trup,
Adio ochi scăldaţi în lacrimi,
Să mă scuzaţi că n-am putut
Să vă şoptesc din nou dulce şoapte.

E întuneric şi e frig
Şi sufletul mă doare,
Aş vrea să strig,
Dar cine mă aude oare?

Nopţi de-a rândul voi stătea
La geam privind cum luna pe cer răsare
De tine îmi voi aminti cu drag,
Adio, iubrea mea ce mare.

poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2011)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi spune adio...

Nu-mi spune acum adio,
În prag de iarnă plină,
Când florile îngheaţă
Şi fulgii se aşează!

Mai lasă-mă un timp
Să vină primăvara
Când ciocârlia zboară
Şi greierii valsează!

Când înălţimi de munte
Te caută printre stele,
Răspunde-le din aştri
Chiar dacå plâng şi ele!

Trezeşte-mă, din iarnă
Şi strânge-mă în braţe,
Cad frunze încă crude
Peste iubirea noastră!

Nu o lăsa pierdută
Chiar dacă vrea să plece,
Şopteşte-i la ureche
Că iarna asta-i rece!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, tată

Adio, tatâ!
Azi ţi-am luat cravată
cu un model din cercurile mele.
Adio tată!
Azi ţi-am luat cămaşă
mai albă decât negrul gurii mele
Adio tată!
Azi ţi- am luat pantofi
cu o talpă ochiul tău
cu o talpă ochiul meu...
Adio tată!
De azi nu o să mă mai vezi niciodată
De azi ne vom vedea mereu!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio frumoase bucle, adio amor fierbinte
Eu mă despart de tine
Cu sufletul zdrobit,
Cu mai puţin amor, dar cu mai multă minte
Un altul decât mine
Va fi mai fericit!

poezie celebră de Iacob Negruzzi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recapitularea unei răni gingaşe

Adio-ţi spune iar copilăria
şi viitoru-ţi spune tot adio
aceasta-i Doamne România
o rană ce n-ai părăsi-o

Când viitoru-ţi spune iar adio
şi stau mormintele la rând
în ţara ta nu se mai face ziuă
şi-i noaptea-ntruna pe pământ

Iar stau mormintele la rând
aceasta-i Doamne oare România
gură de rai pe-o gură de mormânt
adio-ţi spune-n veci copilăria

Şi viitoru-ţi spune tot adio
cu tot cu moartea ce n-ai părăsi-o

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio sincer, Europa!

Îţi spun adio, Europa,
Adio, Timmermans şi Weber,
Sună în Ierihon trompeta,
Adio, crenvurşti şi cu lebăr.

Din goticele abatoare,
Nici un şoric mai cumsecade
Şi asta tare mă mai doare,
Că-n gurile de nătăfleaţă
Nici mălăiaţa nu mai cade.

Te înjunghiară mişeleşte,
Exodurile de fanatici,
Cu ordine sunând nemţeşte,
Extremele prefabricate,
În agenţii cu inşi plasmatici.

Perfidul Albion prin brexit,
A şters-o celtic, englezeşte,
Gaulaiteri cu magister dixit,
Din Indiile Olandeze,
Mă fac să spun, Doamne fereşte!

Îţi spun adio, Europa,
Adio, să-ţi fie de bine!
Eu sunt demult, tot Europă,
În plaiurile carpatine.

Fă, tu să-mi scrii, să nu fii proastă,
Că telefon nu am la munte,
Dar avem poştă sub o coastă,
Cu post-restant şi geamuri multe.

O vreme oi mai sta prin preajmă,
Că sincer, n-am unde mă duce
Şi-oi bea în cinstea ta agheazmă,
Cu zaibăr negru demi-dulce.

Adio sincer Europa,
Adio sincer, Notre Dame,
Un haida-de, şi-un tropa-tropa,
Îţi spun de-acum, bonsoir madame!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ADIO SINCER, EUROPA!

Îţi spun adio, Europa,
Adio Timermans şi Weber,
Sună în Ierihon trompeta,
Adio cremvurşti şi cu lebăr.

Din goticele abatoare,
Nici un şoric mai cumsecade
Şi asta tare mă mai doare,
Că-n gurile de nătăfleaţă
Nici mălăiaţa nu mai cade.

Te înjunghiară mişeleşte,
Exodurile de fanatici,
Cu ordine sunând nemţeşte,
Extremele prefabricate,
În agenţii cu inşi plasmatici.

Perfidul Albion prin brexit,
A şters-o celtic, englezeşte,
Gaulaiteri cu magister dixit,
Din Indiile Olandeze,
Mă fac să spun, Doamne fereşte!

Îţi spun adio, Europa,
Adio, să-ţi fie de bine!
Eu sunt demult, tot Europă,
În plaiurile carpatine.

Fă, tu să-mi scrii, să nu fii proastă,
Că telefon nu am la munte,
Dar avem poştă sub o coastă,
Cu post-restant şi geamuri multe.

O vreme oi mai sta prin preajmă,
Că sincer, n-am unde mă duce
Şi-oi bea în cinstea ta agheazmă,
Cu zaibăr negru demi-dulce.

Adio sincer Europa,
Adio sincer, Notre Dame,
Un haida-de, şi-un tropa-tropa,
Îţi spun de-acum, bonsoir madame!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, ratat

nici bine nu a părăsit-o
şi ea
spune că încă ar mai putea! şi atunci
el o iubeşte-n continuarea
unui adio ratat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio se răspunde-n zare,
Adio este şi pe loc...
Pătruns cu raza cea de foc
După ultima mişcare.

Nimic nu poate fi puternic
Prin existenţă să ditrugă,
Cuvântul trebuit să fugă
Dispărând din vorbă veşnic.

Sacra libertate-ntr-însul
Oprită e, adevărat,
Izgonind din suflet plânsul
Pe care el l-a provocat.

Emană doar în jur tristeţea,
Lacrimi doar în jur emană,
De tot te depărtează-n goană
Şi-ţi distruge tinereţea.

Vorba existentă-n ploi
Pe care nimeni nu ar şti-o –
Cuvântul trist... Ce trist? Adio!
Se include între noi.

poezie de Diana Enachii (1 mai 2008)
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Livada cu vişini

Mi-amintesc eşarfa ca de-un pâlc de fluturi
Ce-i ţineai în palmă, volatil exil,
Când, fecunda iarbă, despletită toată,
Ne foşnea sub talpa mersului fragil.

Când, fecunda iarbă, despletită toată,
Ne foşnea sub talpa mersului fragil.

Vişinii extatici pâlpâind de febre
Ce-aprindeau nostalgici pătimaşe guri,
Inefabil, astăzi şi-au pierdut parfumul,
Amurgind conturul vechilor făpturi.

Inefabil, astăzi şi-au pierdut parfumul,
Amurgind conturul vechilor făpturi.

Pe sub pomii palizi, săturaţi de vânturi,
Paşii noştri singuri au rămas ecou,
Aşteptând zadarnic să visăm aievea
Livada de vişini, înflorind din nou.

Aşteptând zadarnic să visăm aievea
Livada de vişini, înflorind din nou.

Timpul ne frământă nemilos şi rece,
Viscolind frunzare prin decorul mov,
Aşadar, adio, livadă de vişini,
Aşadar, adio, domnule Cehov.

Aşadar, adio, livadă de vişini,
Aşadar, adio, domnule Cehov.

Aşadar, adio...
Aşadar, adio...
Aşadar, adio, domnule Cehov.

cântec interpretat de Ionuţ Buliga, muzica de Ionuţ Buliga, versuri de Constantin Georgescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când...

când poezia e taină
şi când taina poezie
tu dezbrăca-te haină
savurând gelozie

când privirea-i tristeţe
şi când zâmbetul plânge
tu îmbracă tandreţe
clocotindă în sânge

iar când vinete buze
spun adio iubire
tu deschide ecluze
şi închide-te-n fire...

poezie de Iurie Osoianu (11 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La adio

Se află litere şi farduri
Şi nişte munţi sunt între noi
Dosare-nchise, triste garduri
Şi nici n-o să mai vină apoi.
În pragul iernii absolute
Sărută-mi tâmpla albă, hai
Şi-apoi scufundă-te şi du-te
În orizontul altui grai.

Nici nu pot nimic să-ţi spun
Pe curând sau rămas bun
Apăru, numai nu, la adio tu.

De ce să-ţi spun la revedere
N-aş mai avea nici un motiv
"Adio" drepturile-şi cere
Că te-am pierdut definitiv.
Şi de la mine până la tine
Cuvântul însuşi va-ngheţa
Nici să te strig nu ştiu prea bine
Iubita mea, pierduta mea.

Când te-am văzut ultima oară
Ştiai şi tu, plângeai şi tu
Şi-ai plecat cu tot cu gară
Nici tren nu mai există, nu.
Eu m-am întors încă o dată
Voiam să vin pe urma ta
Dar unde-i linia ferată
Parcă a luat-o cineva.

Eu ţi-aş mai spune amănunte
Destinul de-aş putea să-l schimb
Iubita mea de peste munte
Iubita mea de peste timp.
Pe cea de-atunci n-o voi găsi-o
Şi eu acela am murit
Sub cinic nuclear adio
Noi bietul cuplu pârjolit.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Adio, dar rămân cu tine" (Emil Boc)

Drag guvern pe jumătate,
La moţiune ai căzut cu bine.
Te duc pe mai departe-n spate
"Adio, dar rămân cu tine".

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!