Simfoniile lui Beethoven într-o interpretare prea personală
De câte ori privesc elanul
Cu care își începe zborul,
Îmi vine-a crede că "Titanul"
Nu-i Beethoven ci dirijorul.
epigramă de Victor Macarevici din ziarul "Viața Buzăului" (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

De astăzi sufletul mi-e trist
De astăzi sufletul mi-e trist
Și răzvrătit de câte vede,
Că face neamu-mi de bipede,
Ce nu-i ca mine, altruist.
Îl văd și nu îmi vine-a crede,
Pe funcții mari, un arivist.
Rămân de parcă-s la dentist,
Când își dă aer de erede.
Și mă gândesc cum de norodul
Mai pune geană peste geană,
Alegând jugul, ori exodul,
În timp ce clica cea vicleană,
Adună-n curtea ei tot rodul
Cu-nșelăciunea-i de satană.
sonet de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Termometrul dragostei
Deși o spun pe-un ton glumeț,
Când farmecul tandreței scade,
Chiar dacă nu sunt zero grade
Începe starea de îngheț.
epigramă de Victor Macarevici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mondenă
Cu soața mea, când ies, insistă
Să mă îmbrac ca din revistă...
În schimb, când nu-s cu ea, nu-i pasă
Nici dacă plec, în blugi, de-acasă.
epigramă de Victor Macarevici din ziarul "Viața Buzăului" (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
În groapa asta foarte-adâncă
E soața mea. Vorbiți șoptit,
Să n-o treziți, că mie încă
Nu-mi vine-a crede c-a murit...
epitaf epigramatic de A.P. Benitțki din Râsul lumii la români (2010), traducere de Efim Tarlapan
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Este greșit a crede că doi oameni care privesc același ceva din același loc vor vedea mereu același lucru.
Victor Rechițian
Adăugat de Victor Rechițian

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu stârnește mai mult curiozitatea oamenilor decât treburile care nu-i privesc.
citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Titanul (aș fi putut salva Titanicul)
Te cred c-ai fi salvat Titanicul, bădie,
(alții din ce spui nu cred o iotă)
Când am văzut cu câtă măiestrie
Ai scufundat... o flotă.
epigramă de Vasile Iușan (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradox
Un calcul, care nu încape
În normele vânătorești:
Cu cât mistrețu-i mai aproape,
Cu-atât mai greu îl nimerești.
paradox epigramatic de Victor Macarevici din ziarul "Viața Buzăului" (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou de romanță
Într-un târziu s-au întâlnit
Pe-aceeași bancă-n Cișmigiu
Și toamna parcă le-a șoptit:
Nu-i niciodată prea târziu
epigramă de Victor Macarevici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Operativitate
I-a cerut, din prima seară,
Broșa care i-a plăcut
Și i-a spus - așa-ntr-o doară -:
- Asta-i pentru început!
epigramă de Victor Macarevici din ziarul "Viața Buzăului" (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet de pandemie
Cum aș putea să cred c-o cârpă mică
Ce stă la gură, oarecum banală,
Mă protejează care va să zică
Să nu mă pricopsesc cu vreo răceală?
Și cum s-accept că-ntreaga mea ființă
E apărată de-orice neplăcere
Când mă sufoc, căci nu e cu putință
Să-mi intre oxigenul în artere?
Dar când n-am mască fac ca tot românul
Când ies pe stradă sunt cu luare-aminte
Că vine polițistul ca nebunul
Și-mi dă amendă, să mă-nvețe minte.
Dar sunt viclean cum nu vă vine-a crede
Așa că statul banii mei nu-i vede.
poezie de Octavian Cocoș (14 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dirijorul fără noroc
Viața lui e melodia,
Visul Apassionata;
La servici, cu simfonia,
Iar acasă cu sonata.
epigramă de Ștefan Marinescu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Ce repede trecu și vara asta,
Ca o scurtă ploaie de vară
Între două zile-nsorite
Cu arșiță barbară.
Ne vine-a umbla fără veșminte,
Fără trup ne vine-a umbla.
Ani grei au trecut peste noi
De când am pierdut dragostea ta.
Tu gândești mereu la ce-a fost.
Iarba arsă nu mai învie.
Luna uneori răsare devreme.
Alteori, când noaptea-i târzie.
Ce repede trecu și viața,
Ca o ploaie de vară trecu.
Eu n-am uitat nici un cuvânt
Din toate câte le-ai spus tu.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de El

Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor ce contestă actualitatea lui Eminescu
E steaua care n-a apus
Și-n ciuda minților șirete
Luceafărul rămâne sus
În timp ce plouă cu comete!
epigramă de Victor Macarevici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Hotelul
Cum veșnic e bruscat apelul
Atâtor mii de pasageri,
Îmi vine-a crede că hotelul
E-o casă fără încăperi!
epigramă de Mircea Trifu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Privesc
privesc la
zborul tau lin
peste haurile vietii
te astept mereu
intre clipe care
se arunca spre noi
strivindu-ne
mi-e dor sa gust din
surasul tau
sa te cuprind cu
inima as vrea.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă aș știi de câte ori ți-am greșit, femeie, poate nu aș mai avea curajul să te privesc în ochi. Dar nu știu. Dreptul de a fi bărbat începe și se termină cu tine!
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Mircea Trifu care a lansat ideea acestui volum de epitafuri
Când tomu-acesta curios
Va fi odată judecat,
El, cel mai mare păcătos,
Va trece drept nevinovat!
epitaf epigramatic de Victor Macarevici din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde începe începutul
De unde începe începutul?
unde fuge Dunărea în grabă
de ce magnoliile înfloresc de două ori pe an
iar fluturii trăiesc doar o zi de pământean,
de ce sunt brazii verzi tot anul
iar florile de mac își pierd elanul
în miez de vară când își scutură magia
petale muribunde sublim sărută iar câmpia,
vântul amorezat dansează cu ele
mă ia și pe mine să zbor spre stele;
De unde începe dragostea și cât va ține?
de unde știu că mă iubești tu doar pe mine
de unde știu că sufletu-ți mă cheamă?
mi-e frică să clipesc să nu te pierd de teamă
că nu se va-mplini ce e deja acolo scris
că nu-i nimic real ce simt, e doar un vis,
de unde știu că tu exiști, că nu ești doar o-nchipuire
un dans al minții, chinuit de-o dulce plăsmuire
un joc retoric copleșit de prea mult dor,
de întrebări și nențelesuri, de strigăte de ajutor,
De unde începe începutul?
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântăreții de manele îi privesc de sus pe Mozart și Beethoven.
aforism de George Budoi din Muzica și muzicienii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (26 iunie 2016)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!