
Zborul absolut
colindam adese
zilele propice
când cădeau popice
nucile culese
serile inapt
tizul anti-izul
inundau parbrizul
neștiut în fapt
toamnele din burg
vasele din radă
se opreau să vadă
pata din amurg
stanța un popas
pasărea divină
ne umplea de vină
fiecare ceas
tandră o busolă
scotea dintre ace
zilele cu pace
plânsul de violă
zborul absolut
ruga în tăcere
singura avere
teama de rebut
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
Citate similare

Pata din amurg
îl vedeam adese
zilele propice
când cădeau popice
nucile culese
toamnele din burg
rar câte-o cireadă
se oprea să vadă
pata din amurg
stanța un popas
pasărea străină
ne umplea de vină
fiecare ceas
tandră o busolă
scotea dintre ace
clipele vorace
ultima consolă
zborul absolut
ruga în tăcere
singura avere
teama de rebut
când sosea inapt
se uscase izul
clătinând parbrizul
fiecărui rapt
a trecut o brișcă
vadul în amont
cu un aer tont
împărțind la frișcă
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trecut sau poezii despre frică

A trecut o brișcă
unul câte una
gândurile vraf
până mâine luna
plânge un seraf
stâlpul bătătura
paza la avut
omului limbut
nu-i mai tace gura
a trecut o brișcă
vadul în amont
fiecare tont
vrea alt fel de frișcă
stanța un popas
pasărea divină
ne umplea de vină
fiecare ceas
toamnele din burg
vasele din radă
se opreau să vadă
apele cum curg
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vorbire sau poezii despre viitor

Petele amurgul
îmi vedeam adese
zilele propice
cum cădeau popice
nucile culese
orele inapte
aminteau de-un iz
șterse pe parbriz
ultimele șoapte
toamnele și burgul
rar dintr-o butadă
apucau să vadă
petele amurgul
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore

Zilele pe cai mărunți
zilele pe cai mărunți
bat în târguri cu potcoave
și brăzdează fața lumii
pe când sclavii strigă: Ave!
herghelii nenumărate
vin în zgomot de trăsuri
și convoi după convoi
trec prin noi fără măsuri
șiruri lungi de deținuți
spală zarea pe retină
și se duc să moară unde
nu mai află nici o vină
zilele pe caii mici
trec cu timpul în spinare
și la fiecare poartă
lasă câte-o întrebare
nu mai cercetați oglinda,
trăsăturile din carte
că nu ne mai recunoaștem
în atâtea cioburi sparte!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sclavie, poezii despre cai, poezii despre moarte, poezii despre cărți sau poezii despre cercetare
Rondel în burg
Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle,
Măsoară zilele ce curg
În sacul vremii ce se umple.
Din foișoare, cu vechi surle
Oștenii la vestiri recurg;
Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle.
În zorii zilei și-n amurg
Sfințenie este și în gherle,
Căci a venit un demiurg,
Ca să prefacă piatra-n perle,
Se lasă seara peste burg.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre perle sau poezii despre dimineață
Bucurați-vă, prieteni
Eu mă grăbesc, tu te grăbești, el se grăbește,
Îmbătrânesc, îmbătrânești, îmbătrânește.
Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca în poveste
simplă de tot,
scurtă de tot
viața ne este.
Uite-o din nou trece pe drum fata zglobie.
Uite-un băiat floare și-a pus la pălărie.
Uite un prunc, râde în prag, ai, nazdrăvanul!
Uite-un moșneag, tace-n toiag, alb ca troianul.
Muntele ieri ne-ademenea, astăzi ne doare.
S-a împlinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?
Cine sunt eu, cine ești tu, cine e dânsul?
Noi am știut zborul înalt, dorul și plânsul...
Zilele trec, zilele vin... Ce va rămâne?
Suflet de lut, necunoscut, suflet de pâine?
Toamnele cresc, grijile cresc, viața descrește.
Eu mă grăbesc,
tu te grăbești,
el se grăbește.
Bucurați-vă, prieteni, de prieteni și de frați,
Bucurați-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtați.
Bucurați-vă de-un cântec,
de-un amurg cu flori de tei,
bucurați-vă o viață
de lumina dragostei...
poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Iulia Mirancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre râs
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre înălțime
- poezii despre visare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Gând în vânt
În ziua-n care salcia a plâns
Cu frunze așternute pe cărare,
M-am întrebat: "Sunt eu de vină, oare?"
Și aripile-n jurul ei mi-am strâns.
Când păsările, toate, au plecat,
Iar frunzele cădeau, îngălbenite
În zilele ploioase și cernite,
M-am întrebat: "Sunt, tot eu, vinovat?"
În iarna ce-a venit c-un alb pustiu,
Mă întrebam, continuându-mi zborul:
"De cruntul ger, de vină, eu să fiu?"
Sunt gând în vânt, pot fi furtună, știu,
Dar și o briză ce alină dorul
Cu bucuria de a ști că-i viu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre vânt sau poezii despre iarnă

Podul Mirabeau
Sub podul Mirabeau Sena curge lin
Și dragostea noastră...
Eu știu prea bine: bucuriile vin
După dureri, senin.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
Mână în mână, că ne-am iubit,
Sub brațele noastre
Ca un pod trecea infinit
Râul, de priviri obosit.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
Iubirea ca râul curge ușor
Și se petrece.
Înceată-i viața - val călător,
Nesecat e-al Speranței zbor.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
Zilele au trecut - toate una ca una.
Ceea ce-a fost, s-a dus
Și dragostea noastră s-a dus de-acuma.
Sub podul Mirabeau Sena curge întruna.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
poezie celebră de Guillaume Apollinaire, traducere de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre poduri sau poezii despre noapte

Poarta înspre mama
câteodată mi-e dor de
zilele în care
bâjbâiam prin pădure cu tata
cineva scrijelise pe un copac numele Ana
scoarța lăcrima cu precizia unui ceas
tata mă ținea strâns de mână și parcă
vorbea cu Dumnezeu
când m-a atins
în inima mea
s-a cârcit o durere,-
singura poartă înspre mama
fără să ne atingem
trecem unul prin celălalt apoi
ne hrănim din zilele rămase
poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre religie, poezii despre păduri, poezii despre mamă, poezii despre inimă, poezii despre durere sau poezii despre copaci

Toate zilele erau la fel, și când toate zilele sunt egale înseamnă că oamenii au încetat să vadă lucrurile bune care apar în viața lor de câte ori soarele traversează bolta.
Paulo Coelho în Alchimistul
Adăugat de IvanovCecilia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zile, citate de Paulo Coelho despre zile, citate despre viață, citate de Paulo Coelho despre viață, citate despre timp, citate de Paulo Coelho despre timp, citate despre Soare sau citate de Paulo Coelho despre Soare

În largu-i pustia să treacă-l așteaptă,
E dreaptă, tot dreaptă și zilele curg
Și foc e în aer, în zori și-n amurg
Și el-naintează, și zilele curg...
catren de Alexandru Macedonski
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori am impresia că timpul e doar în închipuirea noastră, numărăm săptămânile și anii crezând că astfel suntem stăpâni pe viața noastră. Dar dacă totul e doar o simplă iluzie, dacă zilele de ieri nu s-au încheiat de fapt, iar zilele noastre de mâine sunt deja de mult zilele de ieri ale altuia?
citat din Asko Sahlberg
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viitor, citate despre trecut sau citate despre săptămâni

Zilele
ah, zilele noastre zilele lor
lovite de nulitate în urma îmbrățișării
norului răpitor - de
materie neagră (?!) - așa cum ne place din
totdeauna să iubim uni-versul...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nulități, poezii despre nori sau poezii despre negru

După amiezile acestea
după amiezile acestea tihnite
mi te aduc mereu în față
și după ce te caut ca un somnambul
numai eșecurile se răsfață
nedisimulată o bucurie
pusese stăpânire pe amândoi
când am descoperit câtă avere
se află nu în lume, ci în noi!
curcubeul unește destinele
după o lege neștiută de fiecare
deși ni se părea curios
muntele înfrățit cu o mare
am plătit și încă mai plătim
pentru generațiile viitoare
tributul greu al evadării
dintr-o singură eroare
și drumul urcă în spirală
o cotă, apoi alta, fără popas
și ceea ce ni se pare o veșnicie,
nu durează mai mult de un ceas
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre răsfăț, poezii despre munți, poezii despre miezul zilei, poezii despre legi, poezii despre greșeli, poezii despre eșec, poezii despre curcubeu sau poezii despre ceas

În zilele luminii
Mă regăsesc în fiecare dintre oameni
și caut răspunsuri la întrebările lor,
cel ce uită să se apropie de rădăcini
nevrednic își pierde credința
și e zbate răpus de îndoieli.
În zilele luminii mă dezleg de întuneric
mai hotărât decât înfometații de cuvinte,
mă rup de teama care surpă voința
și-mi rămâne în urmă ecoul.
Trăiesc în umbra răcorii de seară
dau la o parte nepăsarea,
odată cu puterea care se ridică pe zid
de zidul pe scară îl urc
în vreme ce orizontul se îmbracă în purpură.
De la mine scapă idei ce scapără,
lupt cu întâmplări care înghit scântei,
tu-mi dai iubirea ce-mi înfășoară trupul,
eu nu știu ce să-ți dau
nu vrei nimic.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre idei

Poarta înspre mama...
Poarta înspre mama
câteodată mi-e dor de
zilele în care
bâjbâiam prin pădure cu tata
cineva scrijelise pe un copac numele Ana
scoarța lăcrima cu precizia unui ceas
tata mă ținea strâns de mână și parcă
vorbea cu Dumnezeu
când m-a atins
în inima mea
s-a cârcit o durere -
singura poartă înspre mama
fără să ne atingem
trecem unul prin celălalt apoi
ne hrănim din zilele rămase
***
(Premiul revistei FEREASTRA la concursul organizat de LITERATURITATE, (2015) text 21 Poarta înspre mama de Teodor Dume,)
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre premii
Unui inept
I-am spus cuiva că e inapt,
El a-nțeles că-i spun inept.
Cum eu prostia n-o accept,
Am înțeles că el, de fapt,
E și inapt, dar și inept.
epigramă de George Budoi din Dicționarul prostiei (15 martie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prostie

Vara ta fără sfârșit...
Am strivit fără să vreau, frunză galbenă-n cădere
Cu un vers de toamnă trist,( mi-este singura avere).
Cioburi ruginii scâncesc, pe sub talpa poeziei
Într-un ritual caduc, de teama melancoliei.
Și neliniști îmi pătrund, până-n oase și retină-
De-aș putea să le ascund de tăcere și de vină!
Și țip eu în locul lor, vara-și strânge trena-n grabă,
Eu vând ploi și vânt și nori, pe nimic, la o tarabă.
N-am cumpărători în jur, piața-i plină de culoare,
Tuberozele cuminți strigă alb în gura mare,
Busuiocul spre altar se grăbește să ajungă,
Eu așez pe un cântar lacrima din mâna stângă.
Și cu dreapta mă închin, la copaci orfani de verde,
Să m-aștepte până vin, lângă ei, să mă dezmierde.
Desfrunzită de iubiri și de nopțile cu tine,
Gust amar din amintiri, în alcovuri clandestine.
Tu ai veri fără sfârșit, nu-ți cad frunze la picioare,
Lacrima ți s-a oprit undeva-ntre noi și mare;
Nu ai așteptări, inert, ca o stâncă-abandonată,
Ai doar un prezent obtuz, într-o clipă resemnată.
Eu țin toamnele la piept, iarna-mi geruiește teama,
Primăverile le-aștept cu flori roșii pentru mama.
Doar când vine vara-mi scot amintirile din minte
Și le-așez în poezii, să citești printre cuvinte...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre amintiri, poezii despre versuri sau poezii despre verde
Pasărea Paradis
mai ții minte ceva,
din anii aceia cuminți,
când răsfoiam zilele
ca paginile unei cărți
împrumutate,
când concretizam prezentul
ca pe o amintire?
mai știi drumul lung
al unor zile fierbinți
când noaptea părea tot mai îndepărtată
și noi alergam după ea să o cuprindem
făcând ocolul Pământului?
mai ții minte cum se împleticea
un apus șovăielnic
în furoul tău cu zorzoane,
ții minte vremea
care nu ne mai lăsa să întinerim,
iar clipa o trimiteai în trecut
cu fiecare clipire a genelor tale lungi
cât pasărea Paradis?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre prezent sau poezii despre ocolul lumii
Zborul...
Să-și desăvârșească zborul,
pasărea are nevoie de cer,
căci zborul a fost dat visului
și păsărilor deopotrivă
de către îngeri;
visul e sortit uneori eșuării
când iluziile se risipesc,
pe când zborul
reprezintă împlinirea păsării:
Pasărea să se numească păsăre,
omul să se numească om cu rădăcină.
Bunăstarea lui nu ține de o fericire anume:
fericirile vin și trec.
Apar alte iluzii din speranțe
care să-l facă fericit
preț de o clipă.
poezie de Camelia Oprița din revista Boema, numărul 152 (octombrie 2021)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Camelia Oprița despre păsări, poezii despre fericire, citate de Camelia Oprița despre fericire, citate de Camelia Oprița despre visare, poezii despre îngeri, citate de Camelia Oprița despre îngeri, citate de Camelia Oprița despre zbor, poezii despre perfecțiune sau citate de Camelia Oprița despre perfecțiune