Sonetistul

Taci, nu striga, Revolta mea. Pe liră
Nu vreau stidența gemetelor tale.
Îți strânge-n frâu nemărginita jale,
Răbdând arsura ei ca o martiră.

Din orice frământări te zguduiră,
Să-ți împletești covoare de petale
Și să le-așterni pe-ntunecata cale
Pe care Parcele ți-o hărăziră.

Precum David din ropot de suspine
Și-a făurit cântările senine,
Tu fă din plânsul tău literatură...

Tu pune peste rana ta adâncă
Olimpica sonetului măsură, -
Și de mai poți zâmbi... zâmbește încă.

sonet de din Din armoniile durerii
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Citate similare

Zâmbește

Zâmbește azi, zâmbește mâine
Fă ca pe față zâmbetul mereu să fie

Zâmbește mie, zâmbește celora din jur
Și noi îți vom zâmbi ție la fel

Zâmbește tu, la fiecare om
Chiar dacă este doar un trecător

Zâmbește chiar daca tu ești trist
Adu-ți aminte de ceva frumos

Zâmbește și fă lumea din jur mai bună
Că mulți de zâmbetul tău au nevoie

Zâmbește sincer, fii cu sufletul deschis
Lasă ca inima să-ți dea la tot răspuns

Zâmbește și atunci când ești jîgnit
Toți uneori greșim fară să ne gândim

Zâmbește de ești tu cel care a greșit
Cere-ți iertare fii mereu deschis

Zâmbește tuturor ce sfat îți dau
Că nimeni la rău nu te va îndruma

Zâmbește la părinți, zâmbește la nepoți
Să fii mereu aproape când au ceva de spus

Zâmbește la copil ce ajutor îți cere
Învață-l cum în lume să facă numai bine

Zâmbește că trăiești și fii tu fericit
Că-n fiecare zi, zâmbete poți dărui

Zâmbește chiar dacă nu știi a zâmbi
Căci dacă ai un zâmbet, tristețea te va ocoli.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Daniel Vișan-Dimitriu

Vreau

Vreau flăcări în ochi, nu vreau jale,
vreau zâmbete, viață și râs,
tristețea, de-apare în cale,
o vreau transformată-n surâs.

Vreau dans, voie bună și cântec
în casă, pe stradă, în cer,
să râdem cu mâna pe pântec
la bancuri, chiar vechi, ce nu pier.

Vreau neamul să-mi fie de fală,
frumos, muncitor și vestit,
lipsit de orice amăreală,
să fie, în lume, iubit.

Vreau oameni cu fețe senine,
frumoși, cu un zâmbet plăcut...
Ce mai, vreau să fie ca mine,
modești (!!!) Asta e! M-ați crezut?

poezie satirică de din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Silvana Andrada Tcacenco

Vindecarea ce ucide

Poartă-ți mâna peste trupul meu
Ca un Adam rănit la coastă,
Cel făurit de Dumnezeu
Și care zbate să trăiască,

Rană îți sunt, adâncă plagă
Și numai timpul va decide
Dacă-ți sunt rana cea întreagă
Sau vindecarea ce ucide

Ca o iubire fără soartă,
Intr-un regat al unui zeu,
Stăpân peste o lume moartă,
În care mai trăiesc doar eu

Și mângâie-mă precum judec
Dezastrul din durerea-n sine
Și mângâie-mă să mă vindec
De ruperea mea dintru tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poticnire...

Mi-am scos gândurile la aerisit,
Când muza poetică s-a poticnit,
Precum calul priponit
Și a sărăcit în cugetări de noapte,
Când brațele iubirii mi-au fost amputate.

O iubire, rucsac greu!
Cărat în spate zi și noapte,
Cu capricii nedorite sau prea adorate,
Mă înalți la cer în zile senine,
Ca trilul ciocârliei peste dealuri înalte,
Dar mă d-ai și de pământ,
Ca trâznetul în plină noapte,
Atunci când mă simt bine
Precum peștele în cristaline ape.

Iubire, cine să-ți înțeleagă caracterul sucit?
Ce gânduri ai cu mine? Încă n-am pierit....
Am nevoie de tine, ca de aer, de cer și pământ.
Toamna vieții îmi zâmbește la orizont
Și eu mai am atâtea lucruri de împlinit,
Dar n-am imunitate fără tine iubire.
Dă-mi valorile tale la timp!
Căci în lipsa ta, orfană sunt de toți și de toate,
Nu vreau ger sufletesc,
Ascuns în cununi fals înflorate,
Nici muze poticnite de timp.

poezie de (26 noiembrie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Este lucru foarte greu să te poți stăpâni și să poți pune frâu poftelor tale când ai puterea la îndemână.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Să nu taci!

nu vreau să taci suflete care bați aripi, sus acolo
lumina ta adună în nimbul ei suspine, în cruci prin cimitire
nu-i loc și bate timpul
trupurile noastre în vid, iubindu-se se zbat
un fir de mare suspină noaptea, în deșertul însetat din noi
chipul tău prividu-mă prin el, tu să nu taci
asasinând ce-a mai rămas din drumuri de răscruce
alungi albul din mine, pe care l-ai uitat
scriu cu fulgi de iarnă-n felinare de anotimpuri, privirea ta
când taci
să nu cazi și pe genuchiul vieții tale, tu nu scrie
piatră nu te lovi în colțul tocit al vieții mele!
cărarea nu se oprește în crucea drumurilor, fântâna setei nu s-a dărâmat
nu te îndoi te rog, scrie prin arderea din tine începuturi pentru toate
să nu taci, renaște cu încă-o primavară
nu așteapta să fiu un singur drum prin pașii care ne despart
nu fi departe
nu pune soarele în răsărit cu apusul să ne despartă
aveam o altă viață
întorsul poate fi în noi, iar, răsucirea vremurilor neterminată
să nu taci, căci avem aceași soartă

poezie de (iulie 2010)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton serios

Distribuie
David Boia

Nu poți pune frâu la râu, nici oprire la menire.

aforism de (1 august 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Vreau să culeg lumină din durere

eu ador îndemânarea de-a te urca sus pe creste
unde-s norii care poartă ploile peste câmpie
cu lumini și cu priveliști ce te poartă în poveste
cu tot dorul ce așează toate într-o feerie

te alint cu zbor de fluturi ce se-așează pe petale
și văd valurile care spală zarea ce de sus se strânge
au ieșit din mare zorii care-ncep să mă îngâne
și cu ropote de izvoare ce-n culori încep a curge

te iubesc cu toată energia și cu freamătul de frunze
în inima mea tristă sub mersul căprioarelor fricoase
vreau să simt pe deplin arsura din ale tale buze
surâsul tău e versul ce cuprinde zările stâncoase.

poezie de (19 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

VISURI

Micuțule care te joci în pace
Pe aleile înverzite ale parcului,
Bomboana ce ți-o dă mămica,
Îți place precum plantelor
Ploaia și soarele.

Dar visurile tale imprecise
Aleargă libere, în voie
Spre tărâmuri încă ne concise
Doar sunt și ele numai vise.

1963

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

PRIVESC

Privesc spre cer neîncetat,
Cu mâinile pe al meu piept,
Vreau să am sufletul curat,
În orice judecată să fiu drept.

Doamne dă să fie bine
La toți din lumea asta,
Să aibă zile senine,
Ocolească-ne năpastă.

De ce să condamn tinerețea,
Cea care m-a purtat cu elan,
Astfel am atins bătrânețea,
Mergând înainte, an după an.

Nu! N-am să plâng vreodată,
Voi zâmbi chiar când e greu,
Urcând treaptă cu treaptă,
Până ajung la apogeu.

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te vreau Isus pe Tine

Îmi vreau viața doar cu Tine
O Isus pe acest pământ
Prinț al slăvilor Divine
Ce-ai murit și pentru mine
Să ajung în cerul sfânt

Eu mă vreau pe-a Tale brațe
O Isus în veșnicie
Duhul Tău să mă înalțe
Și-a Ta mână să mă-nhațe
Să-ți cânt Ființa Ta cea vie

Căci pe Tine eu te vreau
Fiu născut ca nimeni altul
A mea ființă să ți-o dau
Căci eu Domn pe veci te iau
Pentru veci din tot înaltul

Nu vreau Doamne răsplătire
Nu vreau daruri nici comori
Ci eu vreau a Ta iubire
Și a Ta neprihănire
Pe Tine — te vreau din zori

Nu vreau cerul și nici Raiul
Ci te vreau Isus pe Tine
Tu să-mi umpli de-acum duhul
Să nu am pe nimeni altul
Prinț al slăvilor Divine

Eu Ființa Ta o vreau
Ochii Tăi Isus de foc
A mea ființă să ți-o dau
Ca în veci cu Tin" să stau
Mai aproape să-mi faci loc

Ia-mă Tu pe-a Tale mâini
Să îți văd Isus privirea
Ținta dragostei dintâi
Și cu mine să rămâi
Să îmi înnoiești iubirea
13-11-2021 M.

poezie de
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vreau să-ți spun

Vreau să-ți spun să nu arunci timpul prețios
petrecut alături de mine și să admiri din nou peisajul
ce-l lași în urmă.
Vreau să-ți spun că totul e real și nu ai nevoie de nimic,
pentru a scoate în evidență o fotografie în mișcare cu noi.
Vreau să-ți spun că visul tău încă nu s-a spulberat,
ci continuă ca și cum ai face un puzzle cu florile cele mai frumoase.
Vreau să-ți spun să uiți totul din trecutul dureros
și să te gândești la motivul pentru care m-ai ales pe mine.
Vreau să-ți spun că nu merită să te comporți la fel ca în trecut
și să fii tu, fără remușcări, ca să poți schimba destinul.

poezie de (28 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Tot ce vreau

Aș putea să-ți fiu enigma timpului strivit în struguri,
Sub picioare de femeie, într-o vie, în amurguri,
Pot să-ți fiu și alb și roșu, nici prea mult, nici prea puțin,
Să mă simți cum curg prin tine, aromat precum un vin

Sau de vrei, pot fi oceanul, o furtună trecătoare
Pot fi vântul verii tale, pot fi cald, pot fi răcoare
Pot să-ți fiu oftatul tandru odihnit pe a ta piele,
Printre șoapte coborâte, lângă tine, dinspre stele

Îmi doresc să-ți fiu sărutul veșniciei pe obraz,
Un apus pictat pe coapse c-un fior magic, turcoaz
Tu zâmbește, mă acceptă, n-am nevoie de mai mult,
Vreau să-ți fiu adolescentul în al dragostei tumult

Pot să-ți fiu o mângâiere, sau sălbaticul nebun,
O tăcere ce-ți vorbește când la pieptu-mi te adun,
Iar de vrei, pot fi devreme, îți pot fi mereu târziu
Tot ce vreau de fapt, femeie, este să mă lași să-ți fiu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Prioteasa

Ninge

Ninge peste noi cu fluturi,
Albi și puri, să fim uimiți,
De ninsori să nu te scuturi,
Doar așa să fim, uniți!

Ninge peste noi cu muguri,
Rod și spor din purități,
Arderile vii din ruguri
Aripi dau castei dreptăți!

Mai ning peste noi petale,
Aromă de chiparos,
Mi-ieși în cale, ți-ies în cale,
Drumul vieții-anevoios!

Doar ninsori de altădată,
Spornice ca ploi de mai,
Ne-or veghea iubirea toată,
Eu ți-o dărui, tu mi-o dai?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Anton

Orice poezie e un zbor în care se revarsă toată ființă: petale de îngeri- rugăciune, petale de lumină- miez de iubire, petale de lacrimi- strop din viitoare trăire, petale de ardere lăuntrice- sentimente "nedescifrate" încă!

aforism de din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Da-mi viata

Dă-mi stelele pentru ați face o cunună
să ți le așez frumos la poalele tale
și să-ți arăt cât de frumos este
să iubești
Dă-mi luna și ți-o voi pune la capătul patului
ca în fiecare noapte să-ți lumineze visele
ce le ai, alături de mine.
Dă-mi viața, iar în schimb,
ți-o voi da pe a mea,
căci singur, nu vei putea trăi
niciodată.

poezie de
Adăugat de Daria DumitrasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Să fii a mea...

Eu te iubesc cu lume și cu stele,
Cu versu'-n care astăzi te zidesc,
Să fii a mea... cu bune și cu rele,
Un dor pe bolta gândului ceresc.

Să fii a mea cu primăveri și verde,
Cu toamnele-nrobite peste noi,
Cu timpu'-n care lacrima se pierde,
Să fii a mea... cu cântecul din ploi.

Să fii a mea peste tăcerea nopții,
Să te alint... cu zorii ei târzii.
Rătăcitori, pierduți în voia sorții,
Să fii a mea, mereu a mea, să fii.

Să fii a mea cu prunci și curcubeie,
Cu zâmbetul cuprins de vindecări,
Cu plânsul și surâsul de femeie,
Să fi a mea cu tot cu desmierdări.

Să fii a mea cu nopțile din păr,
Pământul de sub pași, bătută cale,
Albastrul prins, în ochii tăi de cer,
Să fii a mea cu gândurile tale.

Să fii a mea și dincolo de toate...
Și peste teamă, dragoste să-mi pui,
Iubind și veșnicia de se poate,
Să fii a mea... a mea și-a nimănui.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Răsărit

Zori de zi, zori de zi, în lumină reînvii
Visul adormit în seară, ridicând o pânză iară,
Picurând arsura razei peste începutul frazei!
Zori de zi, zori de zi, roua-ntinselor câmpii,
Luminiș scăldat în rouă, cale veche, cale nouă...
Pe pământul-labirint, fericirile mă mint
Și mă-ntorc orice ar fi, tot la tine, zori de zi!

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Baletul Luminii...

Mai caut intrarea, mai caut o cheie
Și cât sunt afară înfloresc orhidee
S-aduc înspre tine, vreau trup de femeie
Baletul Luminii, din calea Lactee.

Mă-ntreabă o șoaptă dinspre cer strecurată
"Dar Raiul, tu, floare, l-ai vazut vreodată?!"
Îmi fac peste câmpuri privirea o roată
Și-n mine m-afund să-ți dansez, fermecată.

Desfac spiralat albe-roze petale
În frunze-amintirea îmi curge la vale
Și-n boabe de rouă mai caut o cale,
Nectar de-orhidee să-ți torn în pocale!

Mă vrei ori te vreau?! Noi gândim separat...
Eu sunt o grădină, tu trăiești în palat
În care să intru mai cer și îți bat
Cu tandre reflexii din geamuri, pe pat.

Dar dormi! Ahhh cum dormi, îmi tresare mult firea
Dac-am văzut Raiul?! Dacă știu nemurirea?!
Mă uit cum respiri și mă rog ca menirea
Să-mi fie schimbată, să cunosc iar, Iubirea

Cum briza m-adie, de-argint să mă scuturi
Arunc înspre tine Lac de Lebede, nuduri
În covoare de ierburi visate te vântur
Și plec! Iau cu mine aripi albe, de flutur...

poezie de din Din trup de Femeie
Adăugat de Adrian MoldovanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie
Mihai Savin

Dă-ți rochia albă jos

ți-am auzit pasul gol călcându-mi atenția...
ți-am priceput temerea ce te-a însăilat
de înserarea prea prelinsă-n roz
și libertatea buzelor ajunsă de zor
în desăvârșirea sărutului.

dă-ți rochia albă jos să văd dacă miroși
a magmă spirituală sau a vuit de crin...
tu prescurtează cerul acum
lăsat un răsărit de sărbătoare
în adâncu-ți captiv
de mine încă netulburat.

îmi vreau ritmul gustului ascuns
în exigențele tale rotund mângâietoare
altfel în icoana efemerului am să apar
puțin mai în pantă ușoară,
cu uimirea legănată de gât;

dă-ți rochia albă jos
peste umărul tău dezgolit
materialitatea-mi neasemuit să-ți treacă
precum și densa foame stârnită
de dorinței târziu.

fură-mă cu gesturi neatente
din probabilitatea-mi premieră de stele...
și privilegiat azvârle-mă
în corsetul tău
de al meu gol unilateral încălzit.

eu, pe o iluzie înclinat, voi ascunde gândul
sub nedreapta frunte
și voi striga la o șlefuită monadă
neplonjată și întreagă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook