Sonetistul
Taci, nu striga, Revolta mea. Pe liră
Nu vreau stidența gemetelor tale.
Îți strânge-n frâu nemărginita jale,
Răbdând arsura ei ca o martiră.
Din orice frământări te zguduiră,
Să-ți împletești covoare de petale
Și să le-așterni pe-ntunecata cale
Pe care Parcele ți-o hărăziră.
Precum David din ropot de suspine
Și-a făurit cântările senine,
Tu fă din plânsul tău literatură...
Tu pune peste rana ta adâncă
Olimpica sonetului măsură, -
Și de mai poți zâmbi... zâmbește încă.
sonet de Mihai Codreanu din Din armoniile durerii
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.