Dom' Ubu: Nu şi nu! Nu vreau, şi gata! Vreţi să mă ruinez pentru gorobeţii ăştia?
Căpitanul Bordură: Totuşi, dom'le Ubu, nu vedeţi că poporul aşteaptă darul cu prilejul fericitei înscăunări?
Madam Ubu: Dacă nu le dai carne şi galbeni, în două ceasuri te răstoarnă.
Dom' Ubu: Carne, da! Aur, nu! Tăiaţi trei gloabe vetuste, şi-aşa-s prea bune pentru maimuţoii ăştia.
Madam Ubu: Maimuţoi eşti tu! Cine dracu m-a potcovit cu un dobitoc de teapa ta?
Dom' Ubu: Vă mai spun o dată, vreau să mă-mbogăţesc şi n-am să dau un sfanţ.
Madam Ubu: Când ţi-au încăput pe mână toate averile Poloniei!

replici din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dom' Ubu: Căpitane Bordură, sunt hotărât să te fac duce de Lituania.
Căpitanul Bordură: Cum, dom'le Ubu, eu vă credeam tare pârâit.
Dom' Ubu: Dacă vrei, în câteva zile sunt stăpân în Polonia.
Căpitanul Bordură: O să-l omorâţi pe Venceslav?
Dom' Ubu: Nu-i prost, pezevenghiul, a ghicit.
Căpitanul Bordură: Dacă-i vorba să-l omorâm pe Venceslav, mă bag. Sunt duşmanul lui de moarte şi răspund de oamenii mei.
Dom' Ubu (năpustindu-se la el ca să-l îmbrăţişeze): Ah, Bordură, tare-mi eşti drag!
Căpitanul Bordură: Pff! Puţiţi rău, dom'le Ubu! Nu vă spălaţi niciodată?
Dom' Ubu: Rar.
Madam Ubu: Niciodată!
Dom' Ubu: Te calc în picioare!
Madam Ubu: Mare rahart!

replici din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dom' Ubu: Lumânaşterea mea verde, iacătă-mă-s rege-n ţara asta, m-am şi căptuşit cu-o indigestie şi-o să mi se-aducă gluga a mare.
Madam Ubu: Din ce-i făcută, dom'le Ubu? Pentru că om fi noi regi, dar trebui' să fim economi.
Dom' Ubu: Madam nevastă, e din blană de oaie cu agrafă şi cheotori din piele de câine.
Madam Ubu: Asta-i frumos, dar şi mai frumos e să fim regi.
Dom' Ubu: Da, madam Ubu, ai avut dreptate!

replici din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Madam Pisica

Madam Pisica, strămătuşa
Motanului de la fereastră
Încearcă de trei veacuri uşa.
Dar n-o primim în casa noastră.

Madam Pisica are vicii
şi a scandalizat vecinii.
Se scapă-n florile grădinii
şi toarce: veni, vidi, vici...

Trufie, lăcomie, rut.
Încolo, nu face nimica.
Latina ei e de-mprumut.
Aceasta e Madam Pisica.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştii, madam...

Sunt suflet trist şi părăsit
Sunt robul care trag la ham
Sunt ca un cal nepotcovit
Sunt tot ce vrei să fiu, madam...

Sunt lefter şi neisprăvit
Sunt ca un mugure pe ram
Sunt vreasc uscat de ocolit
Sunt tot ce vrei să fiu, madam...

Sunt plâns de lume contenit
Sunt ca muşcata de la geam
Sunt vechiul tău nesocotit
Sunt tot ce vrei să fiu, madam...

Sunt dur şi-n veci de neclintit
Sunt rece ca şi ursul Fram
Sunt lepră de nesuferit
Dar nu sunt nimenea, madam!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul de-a nemurirea...

Dă-mi drumul la uşă madam
Să pot ca să intru la tine
Am multe, prea multe să-ţi spun
De rele, de bine
Şi încă destule mai am
Şi alte a-ţi zice
Dă-mi drmul la uşă madam
Stă cerul să pice

Am veşti şi ştiri de la care
Tu poţi la timp să înveţi
Ce, lumea, vezi bine nu ştie
Şi-s scrise în cărţi de poeţi
Sunt jos, pe scări la intrare
Aştept să-mi descui
Am veşti şi ştiri despre care
N-am spus nimănui...

Grăbeşte şi fă ce îţi spun
Mă lasă să intru la tine
Aprinde lumina şi vezi
De cum, de când şi de cine
Îţi pasă ori poate-s nebun
Cum crede-omenirea
Grăbeşte şi fă ce îţi spun
Sunt eu, nemurirea...

Dă-mi drumul la uşă sau geam
Dă-mi drumul, madam!...

poezie de Gheorghe Gurău (noiembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

madam

Madam

Clona lui Adam.

monostih de George Budoi din Monostihuri (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Madam Ubu: Atâta pagubă!
Dom' Ubu: A, dar până când, ia fă-te-ncoa', cutră! Pune-te-n genunchi în faţa stăpânului tău! (O-nhaţă şi-o sileşte să îngenuncheze.) Să suporţi supliciul suprem.
Madam Ubu: Aha-ha, domnule Ubu!
Dom' Ubu: Phî-hî-hî, ai isprăvit? Eu încep: torsiunea nârtiţei, smulgerea perilor, împlântarea căpeţelului de lemn în urechi, extracţia creierului prin călcâie, belirea posteriorului, rezecţia parţială sau chiar totală a măduvei spinale (măcar de s-ar putea rezolva problema spinoasă a caracterului ei ţepos), fără să uităm incizia băşicii plutitoare şi, finalmente, marea descăpăţânare modernizată a sfântului Ioan Botezătorul, program selectat din Sfintele Scripturi, atât Vechiul cât şi Noul Testament, îngrijit, compilat, revăzut şi iarăşi adăogit de magistrul Finanţelor, aici de faţă, prezent! Îţi place, neghioabo?
Madam Ubu: Îndurare, domnule Ubu!

replici din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mauvaise Humeur

Madam Beer casieriţa
La cantor stă supărată...
Căţeluşa-i favorită,
Mufi, e cam constipată.

Un client îi spune nu ştiu
Ce cuvânt galant, ce moft;
Madam Beer răspunde tristă:
"Las-mi-n baş-! agu n-am boft!"

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul condiţionat de aspectul fizic, să nu se mai smiorcăie atâta de singurătate, că ăla nu caută nici o jumătate, ci o "bucată", că aşa consideră ăştia mai nou femeia, dar unele femei sunt prea smiorcăite şi ele după galbeni, ca să fie jumătaţi, deci rămân multe dintre ele, simple bucăţi, de carne, şi atât. Şi aşa fac ei din dragoste, o simplă smiorcăială, fiecare, după cum are nevoie, de carne şi de galbeni.

Alexandru-Daniel Cenuşă
Adăugat de Alexandru-Daniel Cenuşă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescuind stelele de altădată

Ce dur e îngerul madam
nici milă de la el nu am
că toată noaptea te păzeşte
şi eu mă zbat ca şi un peşte

De cine naiba te păzeşte
iubirea parcă-i fără margini
dar sigur fără de nădejde
am mâzgâlit a-nopţii pagini

Iubirea cică-i fără margini
că toată noapea te păzeşte
ajuns-a cerul în paragini
când mă zbat ca şi un peşte

Ce dur e îngerul madam
aduce zorii iar la geam

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (16 iunie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Corneliu Berbente

Acuma să vă spun un lucru
Nu mai e ca în trecutul roş
Munca rămâne-n ţară pentru,
Să-ndestuleze pe madam Cocoş

epigramă de Nicu Petria (februarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transparenţă

Drăguţă, cum să-ţi spun?, eşti cam
Nurlie şi mâncate-ar moşu,
Degeaba te îmbraci madam;
Văd infraroşu!

epigramă de Arcadie Chirşbaum din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dom' Ubu: Având în vedere că suntem în Franţa, ţara-n care libertatea e egală cu fraternitatea, care nu-i comparabilă decât cu egalitatea pe care-o are legalitatea, luând în consideraţie că nu-s în stare să fac şi eu ce face toată lumea, ţinând seama că mi-e totuna şi egal că sunt egal cu toată lumea, fiindcă pân' la urmă tot eu o să omor toată lumea, am să mă fac sclav, madam Ubu.

replică din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei femei rele (prietenii ştiu la cine mă refer)

M-a chinuit cândva avan;
I-am spus aşa: "Să ştii, madam,
Nu eşti din coasta lui Adam,
Ci eşti din cea a lui Satan!"

epigramă de George Budoi din În Ţara lui Invers, capitolul "Recunoaşteţi personajul?" (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un prieten ORL-ist

Vreau să-ţi precizez atât
Că bărbatul tău, în gât,
Are mărul lui Adam,
Dar şi părul lui... madam.

epigramă de Ştefan Marinescu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia, eterna poveste

Chiar dacă ştiu că şanse n-am
S-o cuceresc pe o madam,
Pe-o elegantă domnişoară,
Sau pe-o distinsă văduvioară,
Să o privesc, eu nu zic ba,
Când are mult pe vino-ncoa.

poezie de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (28 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Als: Ce eşti? Pari cam micuţ pentru un dinozaur! Probabil că eşti pui, nu-i aşa?! Ce ştii tu oare? Ce mă priveşti aşa? N-ai mai văzut asemenea fiinţe ca mine, nu?! Nici n-o să mai ai vreodată ocazia! Ţine minte: Eu sunt Als! Un om... Pricepi?! Mai mult de-o groază... Ce să pricepi?! Eşti tare prost, greu de cap, încet la minte! Şi al dracului de urât, pe deasupra! Nu-i de mirare că aţi dispărut toţi de pe suprafaţa Terrei. Şi-o să dispăreţi din nou, în curând. Nu mai e mult până vine meteoritul, face "Bum!" şi gata! Asta a fost! S-a zis cu voi! Sunteţi istorie; de domeniul trecutului. Te uiţi la mine... Vezi, eu reprezint viitorul, nu cei ca tine, de teapa ta. Hm; eşti prost. Teribil de prost! Nu pricepi nimic, nici o iotă... Hai, cară-te, dacă n-ai treabă pe aici! Lasă-mă naiba în pace! Du-te unde oi vrea, să nu te mai văd pe aici... Ce dracu' de nu cade meteoritu' ăla stupid odată, să termine cu toate creaturile astea idioate, oribile şi uriaşe?! Eu şi Rena ne-am descurca, am supravieţui, am avea unde să ne adăpostim. Cât despre proştii ăştia... Cui îi pasă ce păţesc? Probabil, doar Renei! Paleontologie; hm, ce porcărie inutilă! Oricum, extincţia îi aşteaptă pe toţi fraierii ăştia şi ei habar n-au; se plimbă nepăsători pe aici, de parcă ar fi stăpânii lumii... Tot aici eşti? Pleacă, n-auzi?! N-ai dispărut? Ce mai aştepţi? Hai, du-te! Cară-te! Marş...

replici din romanul "Speranţa"... dinozaurilor! de Cornelia Georgescu (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O bătrâna creştină foarte elevată

Poezia este suprema ficţiune, madam.
Foloseşti legea morala şi faci din ea o biserică,
Iar din biserică înalţi un paradis plin de nelinişti. Astfel
Conştiinţa este transformată în ornament,
Ca o ceteră goală tânjind după imnuri.
În principal, suntem de acord. Asta-i clar. Dar luaţi
Legea opusă şi faceţi din ea un peristil,
Iar din peristil proiectaţi o operetă
Dincolo de sistemul planetar. Astfel, trivialitatea noastră
Nepurificată de epitaf, indulgentă peste poate,
Este, de asemenea, convertită în ornamente
Răsucite ca nişte saxofoane. Şi ornament pentru ornament,
Madam, noi suntem de unde începem. De aceea,
Permiteţi, vă rog, ca pe scena planetară
Flagelaţii dumneavoastră alienaţi, bine hrăniţi,
Lovindu-şi în timpul paradei burţile pufoase,
Mândri de aceste noi experimentări ale sublimului,
De aceste na şi ia, şi plici ici plici,
Să fie capabili, madam, să fie capabili a lansa din ei
O jovială hărmălaie printre sfere.
La aşa ceva, văduvele ar face cu ochiul. Numai că lucrurile fictive
Fac cu ochiul când vor ele – dar, mai ales, când văduvele fac cu ochiul.

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două pisici

O pisică de rasă,
Prin verighetă trasă,
Călca într-o noapte pe lună,
Care se-mprăştiase pe dună!
- Să mai zică motanul Trăilă
Că sunt o săracă copilă!...
Eu, care calc mereu pe argint,
Să n-am parte de el, dacă mint...
Că eu l-am luat de bărbat într-o seară,
Când am pus laba pe el şi o ghiară!
Era înstărit şi avea în bordei,
O şoricioaică cu mulţi şoricei!
Că de-aia... Madam Agadul,
Era ţanţoş motanul şi foarte fudul!
- Sfâr, sfâr...(se băgă ca vecină)
Cu blana matale atâta de fină,
Nici n-aş sta la taclale, madam...
L-aş sfâşia, nu alta pe mitocan.
Însă chiar atunci, din pură-ntmplare,
Motanul Trăilă, voind să repare,
O cursă de şoarici, o lăsă pe hol
Şi-o uşă deschisă, la dormitor!
Vecina grăbită, plecând către casă,
Dând ca să iasă, îi cade în plasă!
Aşa încât stăpâna,(cea cu mieunatul),
În vreo două zile şi-a pierdut bărbatul!...

Morala;
Când te destăinui să fi atent la gură,
Căci... câte nu se întâmplă într-o şură!?

fabulă de Constantin Păun din Rime cu tâlc (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ăştia dacă vor să zboare

moto: Acestea fiind zise, închei
Convorbirea de nouă minute
Mă duc la cantină şi nu te,
Mai sun până mâine la trei
-------

Nu mai vreau să-mi pun papucii
Că mi i-a udat Bosforul
Şi-au săvină mamelucii
Cu şerbet şi cu Li, Chioru'

Bate vântul peste case
Şi prin tigve când sunt goale
Iar în urma mea, rămase,
Multe, multe, sparte oale

Dacă-l vezi şi el se duce
Nu-i acelaşi când se-ntoarce
Că se-opreşte şi seduce,
Cele mai frumoase parce

Nu sufla în lumânare
Când ai licurici în cap:
Ăştia dacă vor să zboare,
Taie dunga la ciorap.

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!