Jocul de-a nemurirea...
Dă-mi drumul la ușă madam
Să pot ca să intru la tine
Am multe, prea multe să-ți spun
De rele, de bine
Și încă destule mai am
Și alte a-ți zice
Dă-mi drmul la ușă madam
Stă cerul să pice
Am vești și știri de la care
Tu poți la timp să înveți
Ce, lumea, vezi bine nu știe
Și-s scrise în cărți de poeți
Sunt jos, pe scări la intrare
Aștept să-mi descui
Am vești și știri despre care
N-am spus nimănui...
Grăbește și fă ce îți spun
Mă lasă să intru la tine
Aprinde lumina și vezi
De cum, de când și de cine
Îți pasă ori poate-s nebun
Cum crede-omenirea
Grăbește și fă ce îți spun
Sunt eu, nemurirea...
Dă-mi drumul la ușă sau geam
Dă-mi drumul, madam!...
poezie de Gheorghe Gurău (noiembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.