Doctorului chirurg Alexandru Pesamosca

La diformitatea lor,
Tu le-ai dat aripi de zbor
Şi-ai făcut din copilaşi
Dulci şi suavi îngeraşi;
Şi-ai să fii nemuritor
"Înger al copiilor"!

madrigal de Victor Becheanu (3 septembrie 2011)
Adăugat de Victor Becheanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am...

Nu ai noroc,
aşa ţi-e scris
să fi proscris
la orice joc.

Nu ai un ban
şi-aduni nimic,
câştigi un pic
muncind în van.

Nu ai o casă
şi-ai făcut multe,
printre insulte,
de mâna-ţi roasă.

Nu ai copii
şi i-ai crescut
cum ai putut...
iubit să fii.

Nu ai soţie,
că te-a lăsat,
bărbat ratat...
şi n-o să vie.

Nu ai amici
şi-ai ajutat,
mereu le-ai dat;
se-ascund, calici.

Nu ai putere
- slăbit de timp,
de-un bun răstimp -
să faci avere.

Nu ai nici şarm
să cucereşti
nuri femeieşti,
bătrân jandarm.

Nu ai credinţă,
ce-aveai copil,
de lung exil
în suferinţă.

Nu ai nici somn
visând să iei
din vis idei,
să fii, iar, domn.

Nu ai valoare,
eşti refuzat
şi-ai încercat
viaţa-n reluare.

Nu ai nimic,
te-au uitat toţi!
Repeţi doar sorţi...
Viaţa-i un tic!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă mască

Dacă eşti hain la suflet
Şi ai cugetul pătat,
Dacă fals e al tău zâmbet,
Poartă mască şi-ai scăpat.

Dacă pe al tău amic
Fără milă l-ai trădat,
Dacă ai un suflet mic,
Poartă mască şi-ai scăpat.

Dacă ştii că-n viaţa ta
Ai minţit şi-ai înşelat,
Dacă nu te poţi schimba
Poartă mască şi-ai scăpat.

Dacă cineva într-o zi
Va dori să te cunoască,
Tu deschide-ţi inima...
Însă nu uita de mască.

poezie de Octavian Cocoş (8 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă-n voaluri albe

Mireasă îmbrăcată-n albe voaluri,
Din valul mării ţi-ai făcut altar
Şi-ai pus sub cruce mii de idealuri
Îngenunchind cu fiecare val.

Când ai lăsat nisipul să te-ngroape
Ştiai că în iubire-ai să renaşti
Âi dragostea-ţi va fi mereu aproape
Sub aripi moi de candizi îngeraşi.

Mireasă în argint şi în lumină,
Catapeteasmă de solar poem,
Lipsită eşti de patimă şi vină,
Dar prinsă-n al ninsorilor blestem.

În trena ta de veşnice secunde,
De-acum te naşti femeie, dar şi mamă
Şi doar tăcerea poate să-ţi asculte
A vieţii şi-a iubirii tale dramă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai ieşit...

Ai ieşit din ape ca o răsuflare
Către cer a mării - un oftat de dor;
Şi-ai ales, aşa, privind la-ntâmplare
Sufletu-mi ce malul bătea călător...
Şi-ai ieşit din noapte ca un far pe mare,
Să cuprinzi în ochiul tandru de lumină
Rătăcitu-mi suflet ce îţi întretăie
Calea ta şi-şi face din asta grea vină...
Şi-ai ieşit din moarte ca o apa vie,
Să-mi redai speranţa altui început,
Ca o respirare dinspre veşnicie
Ce închide-n neguri clipa ce-a trecut...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Eminescu

Nimeni n-a ştiut mai bine
Să dea aripi la cuvinte,
Să le-mbrace-n armonie,
Să le facă-n veci să cânte.
Razele din alba lună
Tu le-ai tors ameţitor,
Suspinat-ai împreună
Cu luceferi la izvor.
Într-un cuib de turturele
Ai furat un pui de somn,
Ai zburat până la stele,
Tu ai fost şi prinţ şi domn.
Şi cu lira-nflăcărată,
Într-un cânt sfâşietor,
Ai cuprins în poezie
Plop stingher, tremurător.
Şi iubirea ai slăvit-o,
Ai simţit al ei fior,
Tu ai plâns la braţ cu teiul
Şi cu lacu-ai plâns de dor.
Ai divinizat femeia
Şi i-ai pus în suflet foc,
Preschimbând-o în regină,
Iar tu - rob făr'de noroc.
Şi-ai zvârlit asupra ei
Vălul alb de poezie,
Ai făcut din ea o sfântă
Şi din zâmbet simfonie.
I-ai urzit cununi de raze,
Ai creat dintr-o femeie
Înger blând pierdut în basme,
O "Madonă dumnezee".

poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitorii de câini

Cam asta-i: te-au cumpărat
Şi te-au dus
Într-o casă foarte, foarte bună,
Cu-încălzire centrală,
TV
Şi congelator.
O casă foarte, foarte bună –
Dar nimeni nu te scotea
La una din acele plăcute, lungi plimbări –
Deşi, de-altfel, era
"O casă foarte, foarte bună".
Te hrăneau cu Pal şi cu Chun,
Dar lipseau acele plăcute, lungi plimbări.
Până când, plin de energie şi disperat de plictiseală,
Ai fugit de-acasă – şi-ai alergat şi-ai alergat şi-ai alergat –
Şi-ai nimerit sub o maşină.
Astăzi ei plâng după tine –
Mâine-şi vor cumpăra alt câine.

poezie de Spike Milligan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat intelectualului român

Să aibă timpul tău răbdare
Îţi dau un sfat folositor:
Aşteapt-o pensie mai mare...
Şi-ai să devii nemuritor!

epigramă de Nicolae Petrescu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger din Elveţia

Înger din Elveţia,
Să mă ierţi dacă greşesc,
Nu cunosc discreţia,
Lumii vreau să-mpărtăşesc

Că eşti bună şi frumoasă
Şi-ai mereu grijă de mine,
Nu mă ştii, dar simt că-ţi pasă
De mi-e rău sau de mi-e bine.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne

Ai născocit în ceruri poezia
Şi-ai dat-o de pomană unui orb,
Să i se ierte astfel erezia
Pe care cei cu patimă o sorb.

Ai inventat simbolic poezia
Şi-ai dăruit-o chiar şi pe pământ,
Iar mie mi-ai luat trufia
Şi mi-ai dat doar puterea ca să cânt.

poezie de Iolanda Mirea din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decât în laţul tăcerii...

Când m-am desprins din neantul tău, eram o aripă de înger,
Acum, n-am aripi şi mi-e greu, când lângă cer suspin şi sânger.
Nu-ţi mai încap în galaxii şi ai închis Calea Lactee,
E drum de piatră-n paradis şi ţi-ai sculptat altă femeie,

Ca o cadână din harem, sau o gheişă uncenică,
O Ană-nchisă-ntr-un blestem, o preaiubită mucenică,
Martiră-a tristei dimineţi, supusă chinului tăcerii.
Eu vreau să gust mai multe vieţi, chiar dacă ning pe lună merii.

Aş fi trăit doar o secundă, de mână cu aripa ta-
Eu, anonimă muribundă, ce-n strună, veşnic, îţi cânta.
Dar, eu sunt zbor într-o aripă şi cântec de privighetori
Şi de-aş zbura, m-ai crede zee şi-ai încerca să mă omori.

Mi-ai prinde lanţuri la picioare şi braţele mi le-ai lega,
Mi-ai pune versul sub zăvoare şi muza mi-ai desfiinţa.
Tiran cu jugu-ngenuncherii, rămâi stăpânul nimănui!
Decât în laţul închinării, mai bine-n braţele oricui.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfaturi medicale de (ne)luat în seamă: De Sărbători

Poţi mânca pe săturate
Trei borcane de şerbet,
Fructe dulci şi confiate
Şi-ai să scapi de diabet.

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (decembrie 2011)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

SUNT DOAR UN ZVON DE ÎNGER

Eram un zvon de înger, care-n zbor,
Prin Rai plutea, pe fulgii mari de nor,
Deşi din lut eram, de Cer făcut
Şi nu din Duh, ca înger blând născut.

Şi azi sunt zvon de înger mult visat
De-un glod banal, deci om banal creat,
Dar fără zbor, cu zborul însă-n gând,
Când chiar din Cer m-am tot văzut căzând.

Sunt doar un zvon de înger, încă-n vers,
Ce-ncearcă-a trece-al lui hotar advers,
De dincolo de el şi de pământ,
Spre-a deveni ce nu a fost: un sfânt.

Nicicând în viaţă, sigur n-o să fiu,
Mai mult decât un zvon de înger viu,
Care-a primit, în dar, poemul scris,
Ca aripă de zbor spre Paradis!

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odihna

cea mai plăcută odihnă vine calm când
ai făcut mut amor şi-ai mâncat ciocolată
când te ştii încheiat
cu mediile copiilor la desene pe primul
semestru din anul de iarnă atroce în curs
când te ţii înjurat (?!) în
toate colţurile pe unde-ai ascunde puţin
din răutatea pe care-o cultivi cu emfază
când te ştii încordat
pentru poezia unei zile ce încă rimează
cu materia predată-ntr-un viitor fără pată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesor doctor Alexandru Pasamosca (îngerul copiilor) – în memoria acestui mare om

Un strălucit chirurg şi om de omenie,
Îngerul copiilor din pitoreasca Românie,
A salvat de la deces, precum se ştie,
Copilaşi bolnavi, peste o mie.

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faunul

Un faun - ars pământ hain -
În miez de pajişti, stă şi râde,
Desigur, presimţind cum vin,
După dulci clipe, - urmări mai hâde.

Chemat am fost şi-ai fost chemată,
Doi pelerini cam visători,
Pân' la această oră beată
De zarva tamburinelor.

poezie clasică de Paul Verlaine din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urez copiilor, adică tineretului nostru, copiilor si copilului meu, si celorlalţi copii din această ţară şi din toată lumea de fapt, un zîmbet mai cald pe buze. Să fie linişte si pace pe această planetă superbă, cum au lăsat-o toti, veselă, care se cheamă Terra, să rămînă întotdeauna aşa cum a lăsat-o galaxia, cum a lăsat-o natura, cum au lăsat-o toţi, veselă, bogată şi fără războaie, şi fără oameni răi şi fără bogaţi şi săraci, cu oameni ai dreptăţii şi-ai cinstei.

citat celebru din Nicu Constantin (1984)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulci infinituri

În ziua in care te-aşteaptă
Atâţia nouri călători
Ai mai urcat o altă treaptă
Şi te-au curtat alte culori.

Ai vrut s-atingi alte zenituri
Şi te-a-nţeles steaua Canopus
Şi-ai spiralat dulci infinituri
Plutind pe floarea cea de lotus.

Nu uiţi, dar totuşi ţi se pare
Că-nrămuratele abise
Au un parfum de-nsprâncenare
Cu-nfiorarea de la vise.

Şi ştii că trebuie să vină
Fata din zări hiperboree
Ca o lumină blândă lină
S-o rup din coasta mea-femeie!

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 78

Pentru că des ca Muză te-am chemat
Şi-a ta splendoare-n vers m-a sprijinit
Alte condeie locul mi-au luat
Şi-al lor poem tu l-ai oblăduit.
Cu ochii-l pui să cânte pe cel mut,
Pe ignorant în zbor l-ai ridicat
Celui şcolit tu aripi i-ai făcut
Şi celor nobili şarmul le-ai dublat.
Dar să fii mândru de al meu condei,
Căci tot ce scriu, din tine e născut
Altor poeţi le dai numai idei
Şi cu-al tău farmec versul le-ai umplut.

Dar tu eşti arta mea şi-al meu garant
Că mă faci cult, deşi sunt ignorant.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ăla mic

Ăla mic, nu te da mare
Că se sperie tramvaiul
Şi-ai să vezi tu halimaiul
La ieşirea din parcare!
Că sunt bune sau sunt rele
Slovele, ştie doar timpul
Dacă nimeresc olimpul
Că vin ploi ca să le spele:
Ori coclesc, ori strălucesc
Fiecare după un firesc.
Dacă nu-ţi aduci obol
Jertfa ta la o statuie
Te-nvârteşti, îi dai ocol
Şi-apoi pleci, laşi locul gol
Şi-ai scăpat fără cu-cuie;
Nu-ţi mai scărpina buricul
Că devii şi mai ridicul!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celui ce n-a făcut rău decât în ziua în care s-a născut

Părinţii ţi-au sădit un pom
Şi-ai devenit, pe loc, odorul
Dar, dând în oameni, cu piciorul,
Tu doar atunci ai fost un om.

epigramă de Pavel Găgeanu din ziarul "Viaţa Buzăului" (23 iulie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!