Mireasă-n voaluri albe
Mireasă îmbrăcată-n albe voaluri,
Din valul mării ți-ai făcut altar
Și-ai pus sub cruce mii de idealuri
Îngenunchind cu fiecare val.
Când ai lăsat nisipul să te-ngroape
Știai că în iubire-ai să renaști
Âi dragostea-ți va fi mereu aproape
Sub aripi moi de candizi îngerași.
Mireasă în argint și în lumină,
Catapeteasmă de solar poem,
Lipsită ești de patimă și vină,
Dar prinsă-n al ninsorilor blestem.
În trena ta de veșnice secunde,
De-acum te naști femeie, dar și mamă
Și doar tăcerea poate să-ți asculte
A vieții și-a iubirii tale dramă.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.