Clopoţelul

Am venit grăbit la şcoală
Ameţit ca după boală,
Nu mă odihnesc de fel
Fără domnul Clopoţel.

Clinc, clinc, clinc mă strigă-afară
De cu zori şi până-n seară;
Îi răspund:,, Vin, nu te teme!''
El insistă să mă cheme.

Şi-atunci pun la tălpi viteză
Că m-aşteaptă cu o teză,
O compunere sau două
Despre-a noastră şcoală nouă,

Care este--după mine--
Stupul cu elevi-albine,
Unde micul Clopoţel
Simte că e şef şi el.

Am să-l iau eu aşadar
Să îl vâr în buzunar,
Să stea cât o vrea acolo
Şi să cânte domnul Solo.

Cum, nu renunţaţi la el,
La vestitul clopoţel?
E drept, glumele nu-ncap
Fără el parcă n-ai cap.

Ore, teme, recreaţii
Ar fi bâlci, ar fi distracţii;
Să-l cinstim cum se cuvine
Cu el toate merg mai bine!

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau iarăşi teme

Toamna-i anotimpu-n care
Sunt în floare crizanteme
Când s-a dus vacanţa mare
Şi vreau iarăşi să am teme.

Fără mine şcoala oare
N-a fost totuşi plictisită,
După cum şi tabla pare
C-a fost neagră, necăjită?

Clopoţelu-ntreaga vară
A stat într-un colţ cuminte,
Bucuros el scoate iară
Clinchete ca mai -nainte.

Am intrat iar în viteză
Ore lungi şi recreaţii,
Tare dor îmi e de-o teză
Ce sătul sunt de distracţii!...

Toamna asta-i minunată,
Înflorită crizantemă,
Cartea-i nouă şi curată
Vreau urgent măcar o temă!

Dar aştept cu nerăbdare
De pe-acuma, chiar, vă spun
O vacanţă - nu prea mare -
De la bunul Moş Crăciun!...

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna şcolăriţă

Toamna e o şcolăriţă
Care poartă coroniţă,
Are-n mână un penar
Şi carnetul de şcolar.

Toamna este vremea-n care
Sunt în floare crizanteme,
Când s-a dus vacanţa mare
Şi vreau iarăşi să am teme.

Fără mine şcoala mare
N-a fost totuşi plictisită?
După cum şi tabla pare
C-a fost neagră, necăjită...

Clopoţelu-ntreaga vară
A stat într-un colţ cuminte,
Bucuros el scoate iară
Clinchete ca mai-nainte.

Am intrat iar în viteză,
Ore lungi... şi recreaţii,
Tare dor îmi e de-o teză
Ce sătul sunt de distracţii!...

Toamna asta-i minunată
-Înflorită crizantemă-
Cartea-i nouă şi curată,
Vreau urgent măcar o temă!

Dar aştept cu nerăbdare
De pe-acuma chiar, vă spun:
O vacanţă-nu prea mare-
De la bunul Moş Crăciun.

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisică la geam-
în casa părintească
spirit de Crăciun-
colinde strămoşeşti
în sunet de clopoţel

tanka de Gabriela Genţiana Groza (13 decembrie 2020)
Adăugat de Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful dascălului

S-a mutat aici şi el
Şi-a scăpat de clopoţel,
A dat peste-un clopot mare
... Las' să sune, habar n-are!

epitaf epigramatic de Gabriela Genţiana Groza (1995)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

ploaie de toamnă –
elevi din nou la şcoală
clopoţel sunând

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un clopoţel nu este clopoţel până nu sună, un cântec nu este cântec până nu îl cântă cineva şi iubirea din inima ta nu a fost pusă acolo doar ca să o păstrezi pentru tine. Iubirea devine iubire abia când o dăruieşti.

Oscar Hammerstein II în Sunetul muzicii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vacanţă

Este vară călduroasă
Şi pe cer e mult senin
În vacanţa luminoasă
Fără teme, fără chin.

Când plecăm în graba mare
Sus pe munţi sau la bunici
Ori pe litoral, la soare,
Ca să creştem mai voinici.

Vezi în cuiburi cum mai cască
Puii berzelor, cuminţi,
Ciocul larg ca să-i hrănească
Grijuliii lor părinţi.

Ici şi colo rândunele,
Turturele, piţigoi,
Zboară printre rămurele
Şi nu au habar de noi.

Ah, ce bine-i câteodată
Ca la râu să alergăm
Să-i cuprindem apa toată,
Bucuroşi să ne scăldăm!...

Avem chef de zbenguială
Că-n vacanţă nu-i orar,
Nu se-aude zvon de şcoală,
Să fim veseli, aşadar!

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Fântâna cu sori (2010)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salvaţi de clopoţel

Sunt miniştri în palate,
Ce visează că-s la şcoală,
Când din ora-n oră bate
Ceasul de la catedrală!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopoţelul

În fiecare noapte un clopoţel
Aud, de cum lumina se stinge,
În vis mă iau după el
Fie că plouă, fie că ninge...

Şi merg şi merg... Clopoţelul
S-aude la capătul lumii.
La capătul lumii mă uit ca viţelul
La poarta nouă a mumii.

O stea străbate cerul, ursuzul,
O scânteie, printre mii de scântei.
Făcut numai pentru auzul
Visului meu este clinchetul ei.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă de la şcoală, sunetul de clopoţel era un prilej de bucurie, însă, cu trecerea timpului, prietenii m-au făcut să urăsc acest sunet.

Vlad Milon (7 iulie 2021)
Adăugat de Vlad Milon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet 99

Se lamentează iarăşi, în poeme,
Poetul – locatarul de la nouă,
Gălăgios şi aiurit, că-l plouă
Cu armonii lacustre şi se teme

Că face igrasie de la rouă;
Propun solemn ca cineva să-l cheme
Din cer, să-l dojenim cu anateme,
Chiar mâine în sedinţa de la două.”

“De-acord! Să-l izgonim, c-avem probleme:
Noapte de noapte, ars de insomnie,
Aruncă din balcon cu crizanteme

Ca să-ncălzească piatra arămie
A norilor, se scoală-n vis devreme,
Şi-n Rai sta clandestin, fără chirie!...”

sonet de Cristian Vasiliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Y nutrea o dragoste neîmpărtăşită pentru o doamnă care a sfârşit prin a se căsători cu domnul X. Cu toate că domnul Y îl cunoştea foarte bine pe domnul X, de multă vreme şi avea cu el chiar şi relaţii de afaceri, el îi uită mereu numele, în aşa fel încât se vede silit să întrebe alte persoane ori de câte ori trebuie să-i scrie. Este evident că domnul Y nu mai vrea să ştie nimic despre fericitul său rival: "Nicht gedacht soll seiner werden!" ("Să-l ştergem din memoria noastră!")

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

clopoţel sfios –
vestind iar primăvara
micul ghiocel

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elevi la barul de lângă şcoală

Obosiţi de-atâta carte,
Pe când orele-s în toi,
Merg şi ei, că nu-i departe,
La o pipă, la un ţoi...

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (4 ianuarie 2015)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Explicaţie

În autobuz, tramvai,
Aş sta jos, ca după boală,
Dar un loc, cum să-l mai ai,
Când elevii merg la şcoală?

epigramă de Gheorghe Enăchescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (11 iunie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complimente

După multă vreme, fără să se vadă,
Două, cam trecute, se-ntâlnesc pe stradă:
"Câte-ar vrea să pară tinere ca tine!"
"Mulţumescu-ţi, dragă, nici tu n-arăţi bine!"

epigramă de Gabriela Genţiana Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A Cuvântului Sfânt şcoală

Ref. 2. Împ. 4,8-41

A Cuvântului Sfânt şcoală
Ne învaţă ce-i de făcut
Când ajunge "moartea-n oală"
Şi amaru-i neplăcut
Tot sufletul ni-l răscoală.

Poate că-un neştiutor,
Zvârle-n "oala" vieţii tale
Un "bostan" otrăvitor,
"Ciorbele"-ţi devin mortale...
Ce faci, le dai tuturor?!

O, nu face asta frate,
Pune-ţi un capac pe "oală"
Şi ridică mâini curate,
Cum ai învăţat la "Şcoală"
Către Cel ce totul poate...

Nu privi cu ciudă omul
Ce-a adus tot ce-a cules...
Ştii cine-A făcut atomul?
Du-te drept la cel ales
Şi împuternicit de Domnul,

Spune-i ce-i în "oala" ta
Căci o binecuvântare
Va veni când s-a ruga
Şi-orice otrăvi vătămătoare
Domnul le va alunga...

Şi-atunci "oala" ta devine
Obiectul saturării
Cu bucatele divine
Pentru toţi membrii-adunării
Şi-a străinului ce vine...

Mulţi nu fac deosebire
Între ce-i rău şi ce-i bine,
Astfel nu-i nici o uimire
Că-s atâtea inimi pline
De otravă şi murire...

Dar noi, haide-ţi să veghem
Unii-asupra altora
Şi cu drag să ne îndemnăm
În Hristos a ne ancora,
Fără să ne condamnăm...

Să nu "dăm cu pumnii în vânt"
Ci-n evlavie, cu iubire,
Să cinstim pe orice sfânt
Pus să-aducă o izbăvire
În oala noastră de pământ!

De ce-i luptă nesfârşită,
Întristări, necazuri, boală
Şi-o viaţă nefericită?
Pentru că mai este în "oală"
Şi "verdeaţă" otrăvită!

Să veghem asupra "oalei"
Fiecare-n dreptul lui,
Să nu dăm vreun prilej boalei
Nici speranţă somnului,
Ci să dăm glas osanalei

Toţi, în cinstea Domnului,
Toţi în cinstea Domnului!

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Adelina Lazaroiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Bennet: Mama ta insistă ca tu să te măriţi cu domnul Collins...
Doamna Bennet: Aşa e! Sau nu mai vreau să o văd niciodată!
Domnul Bennet: Aşadar, draga mea, se pare că de azi înainte va trebui să te înstrăinezi de unul dintre părinţii tăi...
Doamna Bennet: Cine va avea grijă de tine după ce tatăl tău nu va mai fi?
Domnul Bennet: Mama ta nu vrea să te mai vadă dacă nu te căsătoreşti cu domnul Collins... iar eu nu mai vreau să te mai văd niciodată dacă accepţi acest lucru.
Doamna Bennt: Domnule Bennet!
Elizabeth Bennet: Îţi mulţumesc, tată.

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghiocelul - clopoţel

Vremea s-a încălzit afară.
Ca oricare prichindel
aştept şi eu să răsară,
ghiocelul-clopoţel.
De sub stratul de zăpadă
frunzele încep să apară.
Între ele, o floare albă,
gingaşă pălărioară.
Floarea, ca un clopoţel,
trimite veste în ţară
că nu mai e iarnă de fel.
De-acuma e primăvară.
Copacii vor înfrunzi,
florile vor înflori,
Cucul va cânta în luncă,
copiii vor alerga,
cu fluturii se vor juca.
Oameni vor ieşi la muncă,
Şi, pentru-a nu ştiu câta oară,
va fi iarăşi primăvară.

poezie de Dumitru Delcă (20 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azorel

Cine este Azorel?
După nume, e căţel,
Ce-are două aripioare
Ce-l ajută ca să zboare.
Atunci cred că-i gândăcel,
Sau poate un bondărel.
Acum că e măricel,
Are de gândit niţel
La ce va ajunge el.

Azorela, mama sa,
Vrea să-l transforme-ntr-o stea;
S-ajungă la Hollywood,
Mai ceva decât Clint Eastwood.

Azorica, tatăl său,
Vrea să-l facă marinar,
"Că-i mai bine decât star!"
Azorelia, sora sa,
Vrea să-l facă avocat,
Sau poate chiar deputat;
Mătuşica sa cea bună,
Uneori puţin nebună,
Vrea să-l trimită pe lună.

Să facă poze-n expediţie,
Să-şi deschidă apoi o expoziţie.
- Însă micul Azorel,
Va ajunge ce vrea el.

poezie de Răzvan Isac (20 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!