Clopoțelul
Am venit grăbit la școală
Amețit ca după boală,
Nu mă odihnesc de fel
Fără domnul Clopoțel.
Clinc, clinc, clinc mă strigă-afară
De cu zori și până-n seară;
Îi răspund:,, Vin, nu te teme!''
El insistă să mă cheme.
Și-atunci pun la tălpi viteză
Că m-așteaptă cu o teză,
O compunere sau două
Despre-a noastră școală nouă,
Care este--după mine--
Stupul cu elevi-albine,
Unde micul Clopoțel
Simte că e șef și el.
Am să-l iau eu așadar
Să îl vâr în buzunar,
Să stea cât o vrea acolo
Și să cânte domnul Solo.
Cum, nu renunțați la el,
La vestitul clopoțel?
E drept, glumele nu-ncap
Fără el parcă n-ai cap.
Ore, teme, recreații
Ar fi bâlci, ar fi distracții;
Să-l cinstim cum se cuvine
Cu el toate merg mai bine!
poezie pentru copii de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Votează! | Copiază!
Cartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.