La bibliotecă (Cenaclului "Traian Brad" din Cluj-Napoca)

Când frunza rugineşte
Şi mustul dă în fiert,
Cenaclu-i reuneşte
Pe membrii săi, e cert.

În oaza de cultură
Păşesc toţi cu sfială
Să afle-nvăţătură
Ca-ntr-un locaş de şcoală.

Dar unde-i clopoţelul
Cu glasul lui trufaş
Să îi adune-n felul
Atât de,, drăgălaş''?

Pe mine, pe măsură,
Mă prinde un avânt,
Să-i pun mâna la gură
Să-i curm al său cuvânt!

Şi unde-i catalogul?
Dar sobrul profesor?
Urmează Decalogul
Să-l împlinim cu spor?

Nimic din toate-aceste...
Fiţi liniştiţi, aici
Cenaclul dă de veste
C-aşteaptă mari şi mici.

E toamnă. Biblioteca
Din calda vară iese
Şi însăşi Ludoteca
Noi planuri văd că ţese.

Şi nu-s puţini aceia
Ce cartea o iubesc
Şi slova le e cheia,
Cultura o cinstesc.

Când frunza rugineşte
Şi mustul dă în fiert
Iubirea înfloreşte
Şi printre cărţi, e cert!

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clevetiri când rugineşte frunza-n vii

Chiar frunza Evei, de Fetească,
Bârfeau vreo trei claponi cu carte:
- N-a apucat să ruginească...
I-a dat-o şarpele-ntr-o parte.

epigramă de Ioan Fărcaş din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescarului

Eu ştiu c-aşteaptă într-adins
Noroc să-i spui şi fir întins!
Şi chiar i se-mplini avântul,
... E firu-ntins că bate vântul.

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (decembrie 2010)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescarului

Eu ştiu c-aşteaptă într-adins
Să-i spui să aibă,, fir întins!''
Şi chiar i se-mplini avântul
... E firu-ntins, că... bate vântul!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (decembrie 2010)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refugiul

REFUGIU

Refugiul meu nu e aici, printre litere... Aici eu trăiesc,
Refugiul imi este, sămânţa mea de copil, în tine!
Ce-aş fi?.. Că nu aş mai şti, de atâta dor, de foşnesc
Brazi... Prinşi în sol omenesc, cu aripi de leagăn se-mbină-
Eu, muma ta, când vin din mine, când vin din mine.

Nici o umbră de ceaţă nu e pe lume alături de noi,
În spate, simt sufletul stă statuat, refugiul lui e absent,
O noapte şi aceea e clară pentru el, e gata de război-
Eu nu am refugiu, puiul meu, mai cald, decât cel împăcat -
Eu, muma ta, când vin din noi, când vin din noi.

Şi atât cât voi fi, veştile sunt între noi, ca un greu hotar,
Cu aceste suliţe, toţi anii, care mai rămân, se rămolesc,
Eu, însă, la candela aprinsă aş ţese zi şi noapte la iţar,
Numai tu să vii la mine, gânduri peste tine să-ţi tămăduiesc...
Eu, muma ta, cât te iubesc, cât te iubesc...

Aici eu trăiesc, dar pentru voi pot iubi, de dor să contenesc,
Ochiul, care plânge să-l închid, să-l las să mi-l vezi, cum e-
Aşa umezit, vei şti, cum am avut curajul să te-ndulcesc
Cu un cânt de- al meu, de mamă, când frunza pare uneori pustie,
Eu, muma ta, când voi să fiu vie, când voi să fiu vie...

poezie de Lilia Manole din volumul "Cuvinte nestinse" (2014)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la Cenaclu

Profesorul, om de cultură,
Dom' Pătraşcu, cum se ştie:
Doctor în literatură,
În cenaclu-i bogăţie.

O minte ageră, vioaie,
Chiar acum la nouăzeci.
Deplasarea nu-i greoaie
Fiindcă-i sănătos pe veci.

Din "Gorun" cu frunza mare,
Revista "Cugetul" apare.
Şi dacă sapi la baza ei,
Dai de-un redactor şef Ursei.

În cenaclu-i armonie,
Unii scriu, alţii citesc,
Se pricep la vorbărie
Într-un mediu prietenesc.

La şedinţe, lume multă,
Se nasc scântei, de bună seamă,
Iar cei prezenţi, atenţi ascultă,
Când se rosteşte-o epigramă.

Doamna Any Drăgoianu,
Scrie poezii de soi,
Are o sete de cultură,
Cu echilibru şi măsură.

poezie de Constantin Branzan din revista "Cugetul"
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vacanţă

Este vară călduroasă
Şi pe cer e mult senin
În vacanţa luminoasă
Fără teme, fără chin.

Când plecăm în graba mare
Sus pe munţi sau la bunici
Ori pe litoral, la soare,
Ca să creştem mai voinici.

Vezi în cuiburi cum mai cască
Puii berzelor, cuminţi,
Ciocul larg ca să-i hrănească
Grijuliii lor părinţi.

Ici şi colo rândunele,
Turturele, piţigoi,
Zboară printre rămurele
Şi nu au habar de noi.

Ah, ce bine-i câteodată
Ca la râu să alergăm
Să-i cuprindem apa toată,
Bucuroşi să ne scăldăm!...

Avem chef de zbenguială
Că-n vacanţă nu-i orar,
Nu se-aude zvon de şcoală,
Să fim veseli, aşadar!

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Fântâna cu sori (2010)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar eu rămăsesem aici!

să ud în continuare floarea
de care tu trebuiseşi să te desparţi
aşa pe nepusă masă cum vine un fulger
într-un cer fără urme de ploaie... de nimic

să-ţi pun cuvintele mele rămăsesem
felul meu de a fi... rostul... nerostul
cu mine să mă cert să mă iert... să îţi răspund
să te fac să mă întrebi să te nedumereşti să mă aprobi
iară şi iară s-o iau de la capăt

să-ţi simt glasul paşii
să-i fac şi pe ceilalţi să creadă
fericiţi să fie fără să fi văzut

să te aştept!

să ud în continuare floarea...
în văzul nepriceput al celor prea de afară
bătând în zid şi-n gol bătând să piară să piară năluca

să-i dau la o parte grele straturile de uitare
pe ea însăşi de ea să o salvez

doar să o privesc
să-i aud zilele
de singurătate veacurile

timpul meu ce avea odată şi odată să piară
şi atunci voi fi rămas într-un cântec

de cine recunoscut?!

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza buclucaşă

Nuţi şi cu frunzuliţa
Vâlvă fac, ea ne zâmbeşte,
Nu se sperie domniţa,
Toacă banii cum pofteşte.

Nu conteaza că e criză
Şi bugetu-i pe butuci,
I-a făcut pe toţi remiză,
Fac la gură toţi clăbuci.

Spumegă rău cârcotaşii,
Este mare tărăboi,
Se dau mari, toţi fac pe aşii
Şi cu Nuţi dau război.

Astfel, fără nici un chior,
Nuţi-şi face promovare,
Mai aruncă un oscior
Cârcotaşilor mâncare.

Clar, "succesul" o să iasă,
Frunza o-nghiţiră toţi,
Cârcotaşii cad în plasă,
Latră ca nişte roboţi.

Frunza şi cu beţişorul
Varsă valuri de cerneală,
Cum deschid televizorul
Toţi se iau la păruială.

Toată noaptea, toată seara,
Ziua în amiaza mare
Frunza dur o scuturară,
Am ajuns la disperare.

Teamă-mi e să mai privesc
În dulap sau frigider,
S-ar putea ca să găsesc
Frunza stând în raft stingher.

Toţi o toacă şi-o condamnă
Frunza asta-afurisită,
Trag nădejde că la toamnă
O să cadă ruginită.

poezie de Mariana Dobrin (2 august 2010)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre frunză

Oare frunza se gândeşte
când e mică şi când creşte,
ce rol are ea de-i verde
şi de unde se hrăneşte?

Oare stând prinsă de-o creangă
câte-o dată se întreabă,
dacă timpul ce-l petrece
e doar cald şi când e rece?

Oare frunza are simţuri
şi se sperie de vânturi,
ştie frunza când e noapte
şi de ce plouă în rate?

Ştie frunza sau nu ştie
când e vremea ei târzie,
când e toamnă, oare ştie
şi bătrână şi pustie?

Ştie frunza când e ruptă
şi când moare ca o frunză,
când căzută ruginită
e călcată şi e frântă?

Sau când doare poate ştie
sau când vântul o adie,
sau când este ruginie,
ştie frunza... cine ştie?

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă cert cu străinii

Mă cert cu toţi vecinii-mparte,
Mă mai iartă, mai îi iert...
Străinii-s puşi cam... prea departe
Cu ei... cum dracu să mă cert?

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

Nu cresc copaci şi flori pe muntele de sare?
Cum iese apa din pământ?
Cum iese soarele din mare?
Ce-nseamnă "să mă credeţi pe cuvânt"?

Cum iese planta din sămânţă?
Stejarul dintr-o ghindă-atât de mică?
Când eraţi mici, vă atingea bunica?
Ce poate să-i provoace unui tată frica?

Unde-i cişmeaua de la care curge lapte?
Cum se cuprind tablourile-n ramă?
Cum zboară un elicopter?
Cum iese un copil din mama?

De ce e dudul plin de dude negre?
De ce e corcoduşul plin de spini?
Cum se imprimă vocile pe bandă?
Rechinii pui sunt pui, sau tot rechini?

Când un avion în aer explodează,
Şi arde, ce se-ntâmplă cu pilotul?
De ce pe cer sunt stele numai noaptea?
De ce copiii vor să ştie totul?

poezie celebră de Doru Davidovici din Dezminţire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă de toamnă

A mai trecut o vară şi atât de mult mă doare,
Că nu te-am întâlnit pe nicăieri pe unde-am fost,
Mă doare floarea, frunza veştejită care moare,
Şi lacrima ce vântul toamnei o usucă fără rost,

Mă doare frunza care-n zbor te-a mângâiat pe pleoape,
Şi salcia care se-apleacă trist în calea ta
Şi-aştept groparul cel de frunze să mă-ngroape,
Într-un mormânt de frunze, printre ploi, pe undeva,

Mă doare toamna-n care mi-e atât de dor de tine,
În care eu voi rătăci prin munţi şi văi adânci
Şi-am să mă rog ca să găseşti cărarea înspre mine,
Când eu voi fi căzut, vânat de vulturi printre stânci.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa hărţii

- Unde-i Creta? Îl întreabă
Doamna lui de geografie.
- Dacă vreţi, mă duc în grabă
S-o aduc din librărie!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În prag de toamnă
glasul singurătăţii
se-ascunde-n priviri

haiku de Gabriela Genţiana Groza (11 septembrie 2017)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un scriitor insistent

A mâncat întreaga vară
Pâine unsă cu untură,
Strângând bani ca să-i apară
Un volum la Editură...

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (3 decembrie 2014)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul insistent

A mâncat întreaga vară
Pâine unsă cu untură,
Şi-a strâns bani, ca să-i apară
Un volum la editură!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (februarie 2015)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt omul cu chitara

Născut sunt într-o zi de toamnă,
Când frunza toată a veştejit
Să am talent, să fiu iubit,
Cu glasul meu melodiios, să fiu la lume de folos

Iubit am fost, voi fi de toată ţara,
Sentimental cum este maramureşeanul
Iubesc tradiţia şi neamul
V-am încălzit sufletul şi inimioara; sunt omul cu chitara

Îmi cânt durerea peste tot,
Am fost descoperit de un poet, un mare patriot,
Am cântat în vremuri cenzurate,
Când cultura piatră grea era
Umblând prin lume cu cenaclul "Flacăra"

Tot muzica rămâne arma mea,
Spectatorii sunt idoli mei
Şi fie vremea bună, rea
Eu m-am îndrăgostit numai de ea...

(poem dedicat lui Ducu Bertzi, cu ocazia zilei de naştere)

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurul nu rugineşte: el rugineşte sufletul omului hapsân.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poluarea lacului de acumulare

Încântat peste măsură,
Admir lacul după ploaie,
Cum se umple de,, cultură,,
... Cu microbii din gunoaie.

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (9 septembrie 2016)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mustul şi vinul

Mustul e pentru sugari,
Vinu-i pentru oameni mari.

distih de George Budoi din Elogii vinului şi viei (14 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!