Lângă tine

Femeie, de natură-aproape,
Mă simt de facto şi de jure
Că-n ochi îţi văd oglinzi de ape,
Ai relief, ai şi pădure...

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentul din pădure

La Scroviştea, în pădure,
Parlament bicameral
Cu legi de facto şi de jure
Date numai vesperal.
La Camera inferioară,
Pitpalaca domnişoară
E şefă prin compromis
După un concurs de Miss.
Sus, acolo, în Senat,
Mistreţii îs la-ngrăşat,
Iar ciute cu ochi acerbi
Cam des pun coarne la cerbi;
Printre lupii democraţi
Senatori ori deputaţi,
Întâlnim şi lupii tineri
Ce vin joi şi pleacă vineri,
Însoţiţi de-o domnişoară
La câte-o şcoală de vară
Ţinută prin discoteci
Şi de unde cu greu pleci...

MORALA:

Parlamentul din pădure
Are mare-asemuire
Cu-acel Parlament uman
Din Splaiul dâmboviţean.

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt de facto şi de jure
Văr cu Ion Popa-Pădure
De-aia, azi, zbor pe şosele
Cu drag către... Măgurele!

catren de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precizare

Chiar de sunt civilizaţi,
Şi de facto şi de jure,
Nu-s români adevăraţi
Cei ce nu ştiu să înjure!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dura lex, sed lex

Legile, chiar dacă-s dure
Se îmbună în instanţe
Ori prin "facto", ori prin "jure",
Bălăcite-n... circumstanţe.

epigramă de Vasile Voroneţ din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdută în oglinzi

Femeie sunt, pierdută în oglinzi,
Surâsul n-ai să-mi schimbi, şi n-ai să-l vinzi.
Ţi-i lene să mă strigi, deşi mă duc
Din mugur în floare să ajung.
Nici nu mă mir – cu ora totul trece:
Şi ochiul fost fierbinte – indiferent şi rece-i.
Poate clipa domină veşnicia,
Risipindu-mi glasul, să nu-mi strici bucuria...

Femeie sunt, pierdută în oglinzi...

poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adăugat de Victor Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eco şi nu prea

Încep oamenii să înjure
Şi de facto şi de iure
Că rămân fără pădure.

tristih de David Boia (23 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De facto

Spre un trai civilizat
Şi o viaţă mai uşoară,
Drumu-i greu şi-ntortocheat...
Până ce ieşim din ţară.

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă simt franceză, pentru că sunt o femeie la ochi japoneză, la trup femeie.

citat din Yoko Tani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să plece în pădure cel a cărui femeie e arţăgoasă; casa lui şi aşa este o pădure!

proverbe indiene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădure...

pădure fără ochi
pădure surdă
mugurii tăi vor creşte orbi
cântecul îţi va fi
o melodie absurdă
în fiecare toamnă
te vor părăsi frunzele
poteci neumblate s-ascundă
şi păsările vor pleca
să-şi caute robite zborul
doar ciutele vor rămâne
să-ţi poarte dorul
mereu temătoare
mereu adulmecând vânătorul...

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet ajuns la apogeu

Ecoul clipei pacea îmi străpunge,
Iar liniştea se scurge-n transcendent,
Când zboru-ţi înspre mine-i coerent,
Şi, când din urmă, verbul te ajunge,

Plutind planant, cu aripile-ţi lunge,
Mă vezi, toujours, te văd, echivalent,
Noi versuri să captăm din imanent...
Cu mirul său, un Dumnezeu ne unge.

Cresc, Doamne, aripile poeziei pure
Şi-n flăcări arde lira, sublim, instantaneu,
Ecouri unduioase, de facto şi de jure,

Se-ngână sus de tot, în cer, la apogeu,
Şi teamă-mi e, Amalia, c-o să te fure,
Vreun Făt-Frumos, taman, din visul meu

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet ajuns la apogeu

Ecoul clipei pacea îmi străpunge,
Iar liniştea se scurge-n transcendent,
Când zboru-ţi înspre mine-i coerent,
Şi, când din urmă, verbul te ajunge,

Plutind planant, cu aripile-ţi lunge,
Mă vezi, toujours, te văd, echivalent,
Noi versuri să captăm din imanent...
Cu mirul său, un Dumnezeu ne unge.

Cresc, Doamne, aripile poeziei pure
Şi-n făcări arde lira, sublim, instantaneu,
Ecouri unduioase, de facto şi de jure,

Se-ngână sus de tot, în cer, la apogeu,
Şi teamă-mi este, Simm, c-o să te fure,
Vreun Făt-Frumos, taman, din visul meu!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andreea Marin: "Ştefan m-a făcut să mă simt femeie"

El mi-a fost ca o scânteie,
(Nu demult îşi amintea)
Şi acum mă simt femeie,
Până ieri, am fost... saltea.

epigramă de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinzi de dor

Dacă am cumva reproş
Ca să iti arunc in coş,
Greul să il duci cu tine
Nu-i frumos, nu-mi şade bine.

Nu sunt genul de femeie
Să destrame ce-i sub cheie
Chiar in văzul tuturor
Să spargă oglinzi de dor

Eu voi merge mai departe
Cu un vers ce-i scris in carte
Cu zăpada pe sub haină
Că oricum, afară-i iarnă....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puci de oglinzi

femeie Tezee
cu bucle alizee
cântă-n labirint
cu strune de vânt

să mă conduci
in codri, lunci
şi să mă culci
din acest puci

şarg de oglinzi
în care plângi
părând că râzi
cu umbre-n glugi

inchizitoare
cu minotaure
coride slute
avid zidite

mascat uşilor
în labirinte
fad alergate
sub şaua banilor...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sobolul şi hârciogul

În vara acestui an
În maidan, la arman
Sub un stog
Un hârciog
A cărat provizii multe
Şi toate pe căi oculte!
Boabe de grâu, de secară
S-aibă ce duce la moară
Şapte vieţi de-amu-nainte
Un nabab... cu-alte cuvinte!
Vietăţi mai mari, mai mici
În afară de furnici
Au invidiat hârciogul
Şi de-aici tot pocinogul,
Că s-a găsit un sobol
Un picuţ cam natantol
Ce avea hambarul gol
Să-i solicite jumate
Din bobiţele furate
Şi-asta, ca să nu-l reclame
La marele şef viezure,
Şef de facto şi de jure
La ANAF-ul din pădure.
Ca să evite controlul
A dat tot ce-a vrut sobolul
Rămânând cu jumătate
Din bobiţele furate.
Dar când şi ultimul stog
A fost treierat, mă rog!
Un domn în costum Armani
Ce-a-ncasat profitul, banii
A dat ordin la mulţime
Să are în profunzime,
Făcându-i hambarul zob
Şi lăsându-l fără bob.
Bine c-a scăpat cu viaţă
Tupilându-se-n fâneaţă,
Căci vecinul său, sobolul,
Cel care i-a luat obolul
A rămas inert pe solul
Proaspăt arat, afânat...
Aşezat la fezandat!

MORALA:

Cei cuprinşi de lăcomie
Ori de crunta invidie
Nicicând nu au sfârşit bine...
Sunteţi de acord cu mine?

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oftalmologică

Aveai ochi ca de scânteie,
Ochi căprui lucind ca aştrii...
Mi-ai facut ochi dulci, femeie,
Iar bărbatul tău... Albaştri...

epigramă de Ioan Zaharia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia, eterna definiţie

Ştiam că e sămânţa unor drame,
Că-n jurul ei, mistere se-ntretaie,
Dar am văzut, ades, că-n epigrame,
Femeia este... calul de bătaie!

definiţie epigramatică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un arbore mi-e mai drag decât un om, în pădure mă simt fericit - fericit în pădure unde fiecare copac grăieşte prin tine. Doamne ce minunăţie! În păduri, pe dealuri e linişte, linişte spre a te slăvi!

citat celebru din Ludwig van Beethoven
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima frustrare

În seara-aceea de sidef,
A fost o mare sărbătoare
Şi-i prooroci o ursitoare,
Că mă-sa îl născuse şef
De-atunci, fu scos în relief,
Iar ca director, ascultare
I se dădea fără-ncetare
Acasă, la servici, la chef
Când decedă, fu jale mare,
Şi subalternii mult spăşiţi
L-au plâns cuprinşi de întristare
Iar el, cum poate bănuiţi,
La groapă-avut-a o frustrare,
Că nu-i spun cioclii: să trăiţi!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!