Înainte, cu testamentul căpitanului!
Prin marea bântuită de furtuni,
Nu știm de vom ajunge la liman,
Căci l-am pierdut în zori pe Căpitan
Și au pierit în valuri cei mai buni...
Dar vom plini un drum din "Testament"
Ce ni l-a scris pe foi de veșnicie,
Ca să-l predăm urmașilor, solie
Și să rămâie țării, fundament.
Ca alte generații, după noi,
Să puie pe el piatră peste piatră
Și să zidească cuibul de eroi,
Sub steagul său, prin jertfă miruit,
În care Neamul să-și găsească vatră
Și marele destin ce i-a dorit...
poezie clasică de Demetrius Leonties
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre testament, poezii despre țări, poezii despre jertfă, poezii despre eroism, poezii despre drapel sau poezii despre dorințe
Citate similare
Istoria noastră
În piatră este scrisă istoria noastră
În piatră peste piatră
De Ziditorul puse la-nceput
Ca să ne facă existenței vatră
În piatră cioplită din stînca Sinaiului
Pentru tablele Legii
În piatra templului
În alte-atîtea minunate pietre
Strînse toate în piatra Golgotei
Piatra rămînerii
Rămînerii rostului meu, rostului tău
Hotar între bine și rău
Prin ape ne-a trecut istoria noastră
După ce Dumnezeu despărți
Apele de sus de cele de jos
Prin apele Potopului, apele Mării Roșii
Și-nvolburatele ape ale Iordanului
Prin apele durerilor din Rama
Prefăcute-n lacrimi
Valuri peste valuri
Pînă ce toate s-au strîns
Într-un singur pahar
"Tată, dacă este cu putință,
Îndepărtează-l,
E prea amar".
Prin foc ne-a trecut istoria noastră
Ca să cunoaștem focul rugului
Ce ne mistuie
Focul rugilor ce ne mistuiau
Pînă ce cunoscurăm adevăratul foc
Focul iubirii, focul jertfei
Strîns tot într-un singur strigăt
"Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac"
Luminînd de pe cruce spre mine
Spre oricine
Aceasta este istoria noastră
Filă cu filă o citim
O știm pe dinafară
Ne-o șoptim în taină iară și iară
O luăm de la capăt
Fără scapăt
Aceasta este istoria noastră
Drumul de jertfă
De-aici spre lumină
Fiecare suntem fărîmă din ea
Ca-n istoria lumilor de sus
Stea lîngă stea
poezie de Benone Burtescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tată
- poezii despre roșu
- poezii despre religie
- poezii despre lumină
- poezii despre legi
- poezii despre lectură
- poezii despre iubire
- poezii despre istorie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Oftatul
din marea de cuvinte fără sens
și fără pic respectuos de fantezie
o piatră pescuiesc de temelie
și-o culc pe malu-i ca o pâclă - dens
apoi din vârf de munte coerent
și conștient de vaga-i măreție
mai smulg o piatră care cine știe
cum a ajuns acolo sus, prin ce curent
am două pietre și un mal cam turbulent
mai am nisipuri radiind a veșnicie
pe care valuri de materii cenușie
și fără urme, se preling strident
și în sfârșit din piatră, mal, nisipul lent
materia mai mult ca cenușie
și-ncă ceva dispus să nu mai fie
scot un oftat adânc și virulent...
poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nisip
- citate de Iurie Osoianu despre nisip
- poezii despre sfârșit
- citate de Iurie Osoianu despre sfârșit
- poezii despre respect
- poezii despre munți
- citate de Iurie Osoianu despre munți
- poezii despre cuvinte
- citate de Iurie Osoianu despre cuvinte
Câinele
eu m-aș uita o veșnicie la focul care arde-n vatră
o altă veșnicie cred că, la apa râului de munte
a treia veșnicie însă, m-aș vrea un curcubeu drept punte
s-o treci ușor venind spre altul, crezând că totuși e din piatră
eu m-aș uita o veșnicie la stelele ce ard în ceruri
o altă veșnicie cred că, eu m-aș uita la bezna beznei
a treia veșnicie însă m-aș vrea mai jos de umbra gleznei
când tu vei trece înspre dânsul prin arșițe și triste geruri
eu m-aș uita o veșnicie la vetre stinse și la ape
ce duc în cozi de lungi comete viață lumilor de piatră
a doua veșnicie însă mă vreau un câine care lătra
când tu te vei opri din drumuri și eu te voi simți aproape...
poezie de Iurie Osoianu (21 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre câini, poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre stele, poezii despre râuri, poezii despre glezne, poezii despre ger sau poezii despre foc

Fata cu hribi
Piatră... piatră... doi ocnași
nesărați la drumul mare
cu soldații pe cărare
prin gamele instruiți.
Se-aud pași din buza ta
Se-aud pași cu fard de piatră
Ud din sec de limbă seacă
spuza care ne-a vorbit
Ziar sub litere îmi latră
Geană-n ochi noroc de-or vrea
Hai la vatră să ne țesem
din scântei ocnașa stea.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre noroc, poezii despre jurnalism sau poezii despre armată

Brâncuși
Căutător de forme-n arhaica-ntrupare:
De ovoide, cuburi, cilindre rotitoare;
El născoci minunea, un trunchi de piramidă
Să-nalțe o zidire spre-a zărilor Silfidă.
Până la cer Coloana să se ridice-n soare
Prinos recunoștinței, la jertfa lor cea mare;
Pentru necunoscuții ce-au pus piatră pe piatră
Să lase-n România, urmașilor, o vatră.
poezie de Ștefan Marinescu din Rezonanțe (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre recunoștință, poezii despre Soare, poezii despre România sau poezii despre Constantin Brâncuși

Glossă de neamul românesc
Plânge neamul românesc,
Plânge România mea,
Dar copacii-nmuguresc,
Chiar de viața noastră-i grea.
Ploi la fruntea țării cad
Și furtuni ne răscolesc,
Brazii cei mai falnici ard,
Dar mai mândrii alții cresc.
Plânge România mea!
În istorii s-a pierdut...
Doar uniți își reclădesc,
Libertatea pe pământ,
Cei ce-n țară au rămas,
Cei ce cred în țara lor...
Pân-n cel din urmă ceas,
Poartă-n suflet tricolor.
Plânge România mea,
Plânge neamul românesc!
Prunci de-acasă vor pleca,
Neamul nu-și mai ocrotesc.
Pâinea nu mai are gust,
Doar străluce ca un vis,
Fericirea a apus,
Candelabrele s-au stins!
Dar copacii-nmuguresc
Ploi de flori și flori de vis,
Românie, te iubesc!
Culmi de glorii ai atins...
Îngenunchi la crucea ta,
Țară scumpă, țărișoară,
Soarta cât ar fi de grea,
Niciodat' nu te doboară.
Chiar de viața noastră-i grea
Tu înduri. Și din sudoare,
Alte stele-or lumina,
Fala ta să o măsoare.
Peste munți cununi de jad,
Peste câmpuri maci în floare,
Stele aurii ce ard,
Vis, iubire, alinare...
Ploi la fruntea țării cad,
Ploi de stele, ploi de șoapte...
Dorm pe cerul de smarald,
Păsări cu aripi de noapte.
Se învârt în cercuri largi
Corbi înfometați de-avere...
Sună cornul printre fagi,
Doine românești de jele.
Și furtuni ne răscolesc...
Trec prin tricolor istorii,
Brazi pe fruntea țării cresc,
Lan de grâne ascund zorii...
Roșu-n lan un mac se-arată,
Râuri repezi, limpezi, reci,
Spală-ntinăciunea toată...
Tu române, plângi și pleci...
Brazii cei mai falnici ard
O făclie-n fapt de seară,
Flori de stele-n plete cad,
La bătrânii de la țară.
Din cenușă-au răsărit,
Rând pe rând, atâtea neamuri,
Stăpânire și-au dorit,
Dar s-au risipit în valuri.
Dar mai mândrii alții cresc...
Cei ce-n urmă se ridică,
Cei ce pace își doresc,
Nu au liniște, nici frică...
Țara și-o vor apăra
Cărămidă strămoșească,
Pruncii își vor învăța
România s-o iubească.
Dar mai mândrii alții cresc...
Brazii cei mai falnici ard
Și furtuni ne răscolesc,
Ploi la fruntea țării cad...
Chiar de viața noastră-i grea,
Toți copacii-nmuguresc...
Plânge România mea!
Plânge neamul românesc!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre flori, poezii despre copilărie, poezii despre brazi sau poezii despre bebeluși
Piatră...
Piatră, piatră,
Coaptă-n vatră,
Tu mă mârâi
Ca pe-o șatră,
Ești oloagă,
Întro doagă,
Și mă târâi
Fără șagă...
Piatră ești de temelie,
Piatră acră de mormânt,
Unsă-n colțuri pe vecie,
Aruncată-n cercul sfânt...
Urcată-n zări
Dai cugetări,
Cu seva uzi
Multe-nsetări,
Tu piatră crești
Dintre povești,
Te rog, m-auzi,
Vreau să-mi vorbești?!...
-Eu, am inimă în mine,
Îți simt piatra inimii,
Și păstrează-mă-n suspine,
Te voi ferici, să știi!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (10 iunie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre creștere
Am construit
un castel pentru tine
tot mai sus pe munte
inaccesibil celorlalți
am pus piatră pe piatră, piatră mare
lângă piatră mare
sau
piatră mică lângă piatră mare
un palat de vis în visul de
venit realitate
trebuie să vii acolo
să fii regina mea din palatul de piatră
peste piatră să stăpânești
inima mea lăsată-n caseta cu bijuterii
să mă aștepți în balconul de la ultimul etaj
voi urca în corzi
te rog să nu te joci cu inima mea
nu tăia din ea
cu ea te iubesc
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre palate, poezii despre visare, poezii despre realitate, poezii despre monarhie, poezii despre jocuri sau poezii despre declarații de dragoste

Tom Merrit
Chiar de la început am suspectat ceva
Ea era atât de calmă, și mai mereu cu mintea în altă parte.
Într-o zi, am auzit ușa din spate închizându-se,
În timp ce intram prin față; l-am văzut strecurându-se
Prin spatele afumătorii în gradină
Și alergând peste câmp.
În acea clipă aș fi fost în stare să-l ucid.
Apoi, în ziua când, plimbându-mă lângă Al Patrulea Pod,
Fără un băț sau o piatră în mână,
Deodată l-am văzut stând acolo,
Speriat de moarte, încercând să-și stăpânească iepurii,
Și tot ce am putut să spun a fost: "Nu, nu, nu,"
În timp ce el a țintit și a tras drept în inimă.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre timp, poezii despre sperieturi sau poezii despre iepuri
Prin fereastra timpului
Prin fereastra timpului, astăzi când privim,
aura Olimpului încă n-o zărim.
Pentru noi, Olimpul rămâne cum a fost
dacă lăsăm timpul să curgă fără rost.
Dacă muntele Golgota nu-l escaladăm,
rămânem tot în grota în care ne aflăm.
Dacă vom pune steagul pe vârful Everest
putem stăpâni largul universului ceresc.
În lupta cu timpul dacă am învins,
vom admira Olimpul și aură am scris.
Cu aura Olimpului mai liberi vom zbura,
prin fereastra timpului, mereu vom cerceta (mai multe vom afla)
Din epoca de piatră mult timp noi am parcurs
și ne-am găsit o vatră în grădina lui Isus.
poezie de Dumitru Delcă (5 octombrie 2021)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Olimp, poezii despre zbor, poezii despre prezent, poezii despre libertate, poezii despre creștinism sau poezii despre cercetare
Rondelul eroilor uitați
Eroii noștrii dorm uitați
Sub rece lespede de piatră,
S-au jertfit încrâncenați,
Că viața le-a fost acră.
Libertatea le-a fost sacră
Și au luptat înverșunați,
Dar eroii noștrii dorm uitați
Sub rece lespede de piatră.
Ei n-au fost lăsați la vatră,
Ci sub steagul țării înrolați,
Au fost și alții rechemați
Să intre-n lupta aspră.
Eroii noștrii dorm uitați.
rondel de Ioan Friciu (22 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn

Un tăciune și-un cărbune
M-apuc de scris... că n-am de ce,
Mă țin c-o frază foarte lungă,
Și-apoi comprim în fiece
Vers, totul, după ce m-alungă.
Trădez cuvintele și-apoi
Le las în pace să se lupte,
Sperând că din acest război
Vine tăcerea să se-nfrupte.
M-apuc de scris în așteptarea
Unui motiv să nu mai scriu,
Dar parcă mi-am pierdut răbdarea
Și-ntreb orice cuvânt: Ești viu?...
Și-n loc să-l scriu grăbit în piatră,
Îl fac încet un semn în mine,
Precum un țest plouat în vatră,
Cu dorul focului în sine.
Căci dacii nu scriau deloc,
Deși păstrat-au Focul Viu,
În jurul focului, ci-n foc;
Doar eu, deși m-ai stins, mai scriu.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre tăcere, poezii despre trădare, poezii despre război, poezii despre poezie, poezii despre ploaie sau poezii despre pace

Un tăciune și-un cărbune
M-apuc de scris... că n-am de ce,
Mă țin c-o frază foarte lungă,
Și-apoi comprim în fiece
Vers, totul, după ce m-alungă.
Trădez cuvintele și-apoi
Le las în pace să se lupte,
Sperând că din acest război
Vine tăcerea să se-nfrupte.
M-apuc de scris în așteptarea
Unui motiv să nu mai scriu,
Dar parcă mi-am pierdut răbdarea
Și-ntreb orice cuvânt: Ești viu?...
Și-n loc să-l scriu grăbit în piatră,
Îl fac încet un semn în mine,
Precum un țest plouat în vatră,
Cu dorul focului în sine.
Căci dacii nu scriau deloc,
Deși păstrat-au Focul Viu,
În jurul focului, ci-n foc;
Doar eu, deși m-ai stins, mai scriu.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul ziarist
Acelui ziarist, lăsat, demult, la vatră,
La ușă, astăzi, nimeni nu-i mai sună
Și-n curtea lui, cu flori de mătrăgună,
O, Domne, niciun câine nu-i mai latră...
Dar, uneori, pe drum, trece o șatră,
C-un urs care dansează pe jăratec,
El, ca și ursul, a rămas ostatec,
Străin și mut, în casa lui de piatră.
Privește-n ochii ursului, atent,
Și retrăind cu ani în urmă, mulți,
Când se dansa, pentru ceva "mărunți"
În fața hoților din Parlament...
Dansau și pe jăratec, și pe gheață,
Vai, niște personaje indecente,
Pentru acele vremuri decadente,
Când ziariștii se plimbau pe... ață!
El s-a ales cu jarul său din vatră,
Căci, n-a dat curs geambașilor de țară,
Hrănindu-se cu pâinea lui amară,
Cu demnitate-n casa lui de piatră,
Scriind cu foc, dar și cu sânge-albastru,
Fără să-i pese, neam, de consecințe,
De interesul său sau de tendințe,
Și iată-l, azi, trăiește ca sihastru....
Simțind în sînge marele dezastru!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre dans, poezii despre pâine, poezii despre parlament sau poezii despre ochi

La mulți ani, oameni buni!
La mulți oameni, Țară,
Că mulți dintre noi
Ți-au plecat afară
Ca după război!
La mulți oameni, Mamă,
Că mulți dintre fii
Nu au nicio teamă
Că n-o să mai fii!
La mulți oameni, Limbă
Frumoasă, cu rost,
Că prea mulți te schimbă,
Vorbindu-te prost!
La mulți oameni, Umbră
Ascunsă prin sate
De vânzarea sumbră
A codrului-frate!
La mulți oameni, Vatră
De foc, din străbuni!
Viitor de piatră!
La mulți oameni buni!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre schimbare, poezii despre sat, poezii despre prostie, poezii despre oameni buni, poezii despre mamă, poezii despre frumusețe sau poezii despre frică

Marele nimic
am căutat o viață întreagă
marele nimic
ieri, plimbându-mă pe stradă, la amiază
l-am găsit,
era cocoțat acolo, sus-sus
nu știu cum a ajuns
privea disprețuitor la noi
el, marele nimic
greu l-am convins
să-l iau cu mine
lumii să-l arăt
l-am pus cu grijă în desagă
am mers apoi o viață întreagă
prin lumea asta, mare, goală
când am deschis desaga
am descoperit mirat
în ea era decât... nimic
desigur foarte mic
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din În lumea Marelui nimic
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre miezul zilei

Oaspeți nepoftiți
Plecară iarăși voievozii daci
spre miazănoapte, de unde ne veniră,
cu oile și cu bourii.
Și ceilalți, cari din răsărit sosiră
cu arapi și cu cămile,
de asemeni se înduplecară
mai târzior, pe seară.
Fecioara-n marea zarvă nu se miră
că și-a pierdut condurii.
Vrea liniște Maria
după atâția oaspeți,
vrea liniște de-acu, și bucuria
să fie-a ei, deplină.
Poate mai bine-ar fi
să sufle-n steaua de la poartă,
s-o stingă. Ea singură-i de vină
că sosesc atâția trași-împinși
din patru vânturi, cu nechez de soartă.
De-aceeași prea senină
părere e și asinul bătrân,
ce roade-n petice condurii
găsiți prin paie și prin fân.
Maria n-avu timpul pân-acum
nici măcar să-și vază pruncul
de-atâta solie din atâta drum.
S-apleacă peste iesle
și peste lumină Maria.
De dragoste-i țâșnește laptele
în sâni, și-i umezește ia.
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vinovăție, poezii despre sâni, poezii despre seară, poezii despre oi sau poezii despre lactate

Ecoul din urmă
Imi pun costum albastru de omag
Intâlnind moartea ce cântă ca un mag
Si nebun la un dans de rochie o trag
Prin păduri de stejari și de fag
Printre brazi ce-mi cântă-n piept cu drag.
Ducând-o în cuibul meu-n frunte de munte
Rugând-o să sară-n prăpastie-nainte...
Si-oi veni și eu zâmbind cuminte
După ce-oi-nalța-n zbor cuvinte
De piatră ce-mi șad sarge prin minte.
Aruncate-n inimă precum termite
Ce tu, domnișoară,.. le pui în minte
In plăci de slove știute dinainte...
De toți pe aici cuvântate
Că ne năștem, să te-ntâlnim moarte!
Precum nici nu ai scrie o carte
Și-i cunosti finalul cu deșarte
Povestiri în lume ascultate,
Părând că aproapele e departe...
Și depărtarea doar o moarte!
Ce eu o simt, o altă prăpastie
De unde să te înalți cu grație
Dansând aici fără să-nfingi cuie,
Căci le bați-n a zborului feerie...
Cu a morții.. ecou de prăpastie.
Căci unde-nfingi se naște piatră
Ce nu-i a celui ce pare vatră...
Cu ața vietii e legată dură!
Ca o lumină moartă-n găură neagră
Ce-și absoarbe ecoul din urmă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre stejari, poezii despre rochii, poezii despre păduri, poezii despre prăpăstii, poezii despre negru sau poezii despre naștere
Port o mască de piatră
port o mască de piatră
cu o expresie facială
cenușiu-bizară
prin lume mi-e mai ușor
așa
când se depune praful
peste zâmbete
peste ochi
pe ziduri și
uneori
peste cicatrici
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre măști

Războinicii
Războinicii de piatră și pământ
Moaștele eroilor trimit solie
Prin voinici cu orizontu-n vânt
Păcii ca simbol și omenie.
Vedeți și ascultați cum umbre trec
Mărșăluind prin cioburi și prin oase,
Eu prin sânge, Doamne, îi petrec
În statui cu rafturi mătăsoase.
Avem cumva și rafturi chibzuite
În prezentul care ne-nconjoară?
Războinici statuați pe căi neavenite
De gâtul nostru-s pietrele de moară!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre simbolistică sau poezii despre sculptură