Vorbe, vorbe

spulberate vise fumul
evadări pe unde nu-s
altceva decât un cumul
de cuvinte la apus

lacrimi false, jurăminte
la-ndemâna orişicui
veşnic cearta pe cuvinte
spre folosul nimănui

vorbe nasc şi mor din colburi
sub hlamida nopţii strânse
apele crescând din volburi
şi pe mal, mirese plânse.

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe de duh

luceferii nopţii ning cu vorbe de duh
lumini angelice se strecoară-n cuvinte
curcubeul inimii se înalţă-n văzduh
colorează cerul cu nuanţele sfinte.

străluciri de viaţă în lux şi opulenţă
din soarele romantic le culeg
demiurgul iubirii face-n mine prezenţă
cu vise magistrale vreau să mă aleg.

spune-mi ceva cum să vânez extazul
din multitudinea de sentimente febrile
lacrimi din adâncuri inundă obrazul
inundă cărarea spre mândre sibile.

sfinţi vindecă durerea cu sfinte moaşte
splendoarea de Mai în suflet se naşte.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte

Hai să ne spunem cuvinte,
e tot ce-mi doresc
de azi înainte.

Nu vreau să călcăm jurăminte,
ci doar să ne scoatem
din trup şi din minte

Răul din noi,
deci hai să ne spunem cuvinte...

poezie de Alex Dospian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele

Timpul înseamnă cuvinte...
cuvinte încrucişate,
cuvinte reale,
cuvinte vii,
cuvinte poetice
şi cuvinte de prietenie...

Iar noi ne exprimăm
prin cuvinte
în fiecare zi.

Citim mereu cuvinte
în cărţi...
pe drumul vieţii.

De-a lungul timpului,
Creştem şi cred
Că devenim
Cuvinte de asemenea.

poezie de Roxana Bulmez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Polen de cuvinte I

Din streaşina gândului picur polen de cuvinte
În dor îţi scriu cu lacrimile sfinte
Mă aplec în-genunchi strofa se-nchina,
În versuri dansează, muza, suavă balerină.

Cuvintele se nasc se dizolvă-n mine,
Din vise-necate cu lacrimi divine,
Din furtunile vieţii ce-au săpat în noi
Cratere brăzdate adesea de vânt şi ploi.

În noi pocale adun polenul de cuvinte
Din soarele sufletului meu să te alinte,
Picurând speranţă în gând, în dorurile tale
Poeme desculţe scrise cu degete de mare.

Din lacrima copacilor care mereu plâng,
Când frunzele în toamnă sub talpă se frâng,
Am să vă învelesc gândurile reci şi nude
Cu versuri calde din mine să nu vă ude.

În iernile cu lapoviţă, zăpadă şi gheaţă
Cu raze din inimă mea voi lumina a ta faţă,
În polen de cuvinte cu zâmbetul lui Dumnezeu
Împletite vise în culorile ploii care nasc curcubeu.

poezie de Valentina Geambaşu (22 august 2014, Mioveni)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eu nu-s

Luna s-a ascuns în agudul din faţă,
mă furişez pe prispa casei,
glasul nopţii se aşază-n poeme
pagină de pagină.

Nimic din ce am scris nu se ştie,
aripile drumeţilor se frâng,
măduva nopţii îngheaţă-n cuvinte.

Dimineaţa înveselită de rouă
îşi lasă umbra dusă de ape.

Tu n-ai aşteptări, ai numai prevestiri,
la porţile zăvorâte ale inimii
care se deschid.
De atâta ger în sufletul pietrelor
paşii şi-au luat urma înapoi,
şi orbecăie pe cărarea unei absenţe
unde eu nu-s.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (16 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cuvinte

Scrisori nu mai ştiu sa scriu...
Dar bezmetice cuvinte
Se ascund în tăcerea nopţii -
târziu.
Ca într-o ploaie silabele
Se strâng povestind
Cuvinte de dor, nu de
amor.
Gândurile mi s-au oprit,
Iubirea nu mai are rime -
dar revine
si foaia rămâne
nepătată de sentimente ucise -
de vise.
Foaia ştearsă de-amintiri,-
un ghemotoc-
o pun la loc...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărare spre inima ta

Îmi voi face cărare spre inima ta,
Ai timp şi răbdare? Durează ceva,
Că azi eşti rănit, şi fugi de femeie,
Dar uite, promit să-ţi ţes curcubeie,
Pe-acolo, pe unde lacrimi au fost,
Pe unde-ţi pătrunde regretul anost,
Pe gura ce-ţi tace, dar urlă cuvinte...
Rău nu ţi-aş face, te rog ţine minte!

Speranţa deşartă te face s-o vrei,
Şi sufletu-ţi poartă sub stern izul ei,
Dar dacă ai vrea, mi-aş face cărare,
Spre inima ta, dă-mi timp, ai răbdare.
... Promit să îţi fiu ce ea nu ţi-a fost,
Un cer azuriu, şi-un cald adăpost...
Fărâmă de pace, nu false cuvinte,
Rău nu ţi-aş face, te rog ţine minte!

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă ţin de cuvinte

Când fac promisiuni şi jurăminte,
Mă ţin întotdeauna de cuvinte;
Iar după ce le fac, e lucru sfânt
Că nu mă ţin vreodată de cuvânt.

epigramă de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CUVINTELE...

Mai întâi a fost cuvântul,
Rostit de însuşi Creatorul,
Astfel s-a născut Pământul,
Lumea noastră, viitorul…

Printre lucrurile sfinte,
Şi credinţa-n Dumnezeu,
Am şi lucrul cu cuvinte,
Folosite-n scrisul meu.

Te întrebi puţin contrariat
Ca un aer cam fierbinte
Cine? Ce s-a mai schimbat
Doar folosul de cuvinte.

Mulţi se-mbată de cuvinte
Spuse la un oarecare semn,
Folosite mai-nainte
Elegii al limbilor de lemn.

Cuvinte, cuvinte
Nişte simple elemente
Puse sigur înainte
Întâmplări, evenimente.

Reşiţa 16 februarie 2001

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată

sunt o groapă întoarsă
ca un sac
pe care mulţi nu ştiu să-i găsească capătul
nu mai exist în el, pentru că m-am pierdut
în ceea ce nu mai este
sunt un capăt nedeşirat al unui alt început
sunt o clipă furată din prezent

gândurile-mi sunt diluate-n spatele unei armuri false
fântâni seci, săpate-n mine fără cuvinte
aşteaptă plânsul cerului
clipele nu-mi fac statui din gândul nimănui
prăbuşirea este adâncul din care încerc să urc
spre ceea ce nu eşti
mă salvez, salvând pe cel ce nu mă ştie
decât urând sau
îngropându-şi propriul destin
urcându-se spre ceea ce nu este

să nu devenim, niciodată, cer înnegurat şi furtună-n
viaţa nimănui
să nu alergăm spre trecut

poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnic temător

O clipă dintr-un infinit
În parcul veşnic temător,
Mi-e dor să o trăiesc din nou
Eu temerară… el temător.

Era momentul multor vise
În toamna veşnic temătoare,
O candelă sclipea simbolic,
Deşi o alta va dispare...

Vizionar în parc tomnatic
A fost şi vântul, dar nebună
N-am vrut s-ascult versu-i cantabil,
Deşi refrenu-n gând răsună.

Pierdut prin sunete e graiul,
Sau poate cutezanţa-n fapte...
Nu se va-ntoarce niciodată,
Căci e gonită prea departe.

Cui este teamă de cuvinte,
Când se apropie iubirea…
Cad lacrimi pe obrazul dulce
Visând să ai doar împlinirea.

Prin paşi umbriţi şi-mpovăraţi,
Te laşi purtat spre nicăieri…
Ai fost un veşnic temător,
Iar acum veşnic ai să speri...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu spune
unde se termină ziua
unde începe noaptea
nu folosi cuvinte vane
cuvinte lumeşti
nu spune
unde începe pământul
unde se termină cerul
nu spune până unde eşti tu
nu spune de unde începe Dumnezeu
nu rosti vorbe deşarte
eliberează-te
de vanitatea goală a vorbirii
cugetă în linişte profundă
desăvârşită
până când atingi gloria de a fi
tăcut – fără gânduri.

poezie celebră de Cecilia Meireles
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

cuvinte ce nu pot să tacă
curgând prin vene şi lacrimi
cuvinte jertfite pe rugul nestins
cenuşa le poartă spre cer
perpetuă rugă

gogyohka de Mihaela Poduţ Ienuţaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă într-o toamnă cu vise...

plouă... plouă cu picuri reci fără vină,
peste măștile oamenilor
născuți odată
din sân verde-al naturii
plouă prea rece
într-o toamnă nebună
cu frunze purtate de vânt,
spre zări cu lumină.
plouă pe ceașca-mi uitată
la fereastra cu crini,
unde ninge-n petale
peste vopseaua scorojită
cu gheare de ani.

plouă în toamna cu vise
destrămate pe firul de ață.
păianjen din colț de-ntuneric
țese...țese...țese
casa pentru străinii ce vin
insecte culese de vânt,
purtate de ploaia cea rece.
e zece al orelor ceas
caldarâmul e gol de cuvinte
s-au topit precum pașii
spălați de norii cu vise.

o ramură fără frunze și fructe,
un măr uscat tot la fereastră
simt golul din mine
de galben-mătase
frunze fabricate-n cuvinte uscate
ierbar pentru o lume
peste care plouă
cu vorbe, cu frunze, cu apă...

... plouă....

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hibernarea din cuvinte

S-a scuturat de iarnă vântul
Câmpiile au îngheţat,
Iar munţii-au înghiţit pământul
Când marea-n ceruri s-a-nălţat,

Şi satul parcă-ncet dispare
Oceanul alb l-a înghiţit,
Doar fumul urcă pe cărare
Peste cuvântul amorţit,

Pădurile trosnesc întruna
Spre stâncă vreascuri rătăcesc,
În toiul nopţii piere Luna
Doar ielele mai dănţuiesc,

Se lasă frigul prin cuvinte
Când slovele se pierd prin gând,
Dar vorbele ţi-aduc aminte
Că iarna trece tremurând.

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste, pasiune, ambiţie, avariţie – vise! Vise inutile şi rele, şi din care nici unul nu este mai bun sau mai rău, pentru că întotdeauna nu este altceva decât un mentor sub nume diferite, şi moartea nu este decât fumul întunecat în care i se va stinge flacăra.

George Gordon în Rătăcirile lui Childe Harold (1818)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cuvinte

Dincolo de cuvinte este iubirea.
Dincolo de cuvinte poate fi
Durerea şi fericirea.
Dincolo de cuvinte este ceva sfânt,
Când sunt spuse de cineva
Cu suflet curat şi blând.
Dincolo de cuvinte rămâne un gol imens,
Dacă sunt spuse fără rost şi sens!
Dincolo de cuvinte sunt şi lacrimi de amor
Când vin dintr-o inimă plină de dor.
Căci omul fără cuvinte nu lasă nimic!
Numai o umbră tristă pe acest pământ.

poezie de Vladimir Potlog (24 februarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

La iarmarocul de vorbe

"Hai la băiatu, ia vorba fierbinte,
îşi ţine de cald şi te-ajută la minte!"

"Vând vorbe pestriţe, orice măsură,
se potriveşte la orişice gură!"

"Închiriez arhaisme cu ora."
"Cuvinte mecanice, Firma Pandora."

"Vorba dulce mult aduce."
"Repar la moment epitete năuce."

"Cuvinte zemoase, cuvinte harbuz,
vând vorbe de leac pentru văz şi auz!"

"Ia doamnă, ia doamnă, o vorbă de-amor,
pentru noptieră, în dormitor!"

"Atelier de-ndreptat adjective sucite."
"Ascut la tocilă cuvinte-cuţite."

"Poftiţi vorbe fragede pentru salată!"
"Poftiţi cu piper, vorbărie tocată!"

"Marele parc neologic. Real:
hiperbola care mănâncă mangal."

"Must natural de cuvinte! Conţine
cele mai noi şi mai mari vitamine.

"Aicea se vine cuvântul cel mare,
doi bani kilogramul, să ia fiecare!"

poezie de Mihai Ursachi din Inel cu enigmă (1981)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensionari, faceţi mişcare!

Este o recomandare
La-ndemâna orişicui.
Daţi-ne, vă rog, mâncare,
Că de sport suntem... sătui!

epigramă de Vasile Munteanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indescifrabila iubire

Singur deasupra norilor,
Undeva între cer şi pământ.
Într-un fel de tărâm al zeilor,
Ţi-am făcut un jurământ.

Sâ te recompun din cuvinte,
Într-un fel de cod cu emoţii,
Joc de vise şi semnale tăcute,
Eu şi cu tine chiar împotriva sortie.

Indescifrabilă iubire,
În insuficiente cuvinte,
Cine să te poată descrie,
Doar prin vorbe pe hărtie?

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!