Noapte lucie, albastră

Când luna pe cer apare
Întunericul pălește.
Lumina zilei dispare,
Sufletul se odihnește.

Noapte lucie, albastră
Peste sat încet se lasă.
E liniște-n casa noastră
Și-n pădurea răcoroasă.

Somnul e stăpân pe toate
Câte-n cer și pe pământ.
El în fiecare noapte
Ne-apropie de Domnul Sfânt.

Îngerii din cer coboară
Să vegheze somnul dulce,
Cu vise ne împresoară
Și la pernă ne fac cruce.

Îmbrăcați în alb veșmânt
Ne veghează până-n zori.
Apoi urcă la Cel Sfânt,
Până dincolo de nori.

Nu știm când se odihnesc,
Fiindcă în grădina lor,
Multe suflete-ngrijesc,
Ale celor care mor.

Asfel, porunci împlinesc.
Asta e menirea lor.
Pe Dumnezeu îl slujesc,
Al lor, și-al nostru creator.

Împreună cu Isus
Multe vise împlinesc.
Ei, veghind acolo sus,
Multe, alte, plănuiesc
Pentru omul muritor,
Pentru-al lumii viitor.

poezie de (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Rugă către mama

Mamă dragă, mamă bună,
în noaptea asta de lumină,
Roagă-te tu Domnului
Să-mi dea odihna somnului.
Fă, mamă, la pernă cruce
să-mi fie somnul mai dulce.
Să vină înger păzitor
să-mi facă somnul mai ușor.
Din cer, Isus să mă iubească,
de rele să mă ferească.
Să apară în somnul meu
Tatăl nostru, Dumnezeu.
Lângă mine vreau să stea
Sfânta Maică Precista.
Până-n zori, toți să vegheze
mintea să mi-o lumineze.
Toate acestea dacă-mi dai,
de-acolo, de sus, din rai,
Din suflet, mamă, îți mulțumesc,
că-n liniște mă odihnesc.

poezie de (11 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Noaptea pe furiș coboară

Ziua-și termină lumina,
Noaptea pe furiș coboară.
În văzduh cade cortina,
Pe cer stele-încep s-apară.

În policandrul cerului
Astrul nopții se aprinde.
Întinderea pământului
Cu lumină o cuprinde.

Când soarele odihnește
Îngerii de sus veghează
Liniștea care domnește,
Când Tera noastră visează.

Policandru-încet pălește
Când zorii pe cer se-aprind.
Soarele iar strălucește
Necuprinsul poleind.

poezie de (11 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Tu ești Domnul meu

Ești ruga purtată pe aripi de vânt
Ești soare în ceruri și jos pe pământ
Ești pâinea vieții, ești pâinea de sus
Ce Tatăl ne-a dat-o prin Tine, Isus.
Când sufletul plânge zdrobit și înfrânt
O rugă se-nalță și zboară pe vânt
Tu vii lângă mine mă treci peste hău
Durerea mi-o poartă doar umărul Tău.

Ești inima toată, ești viața din ea
Tu, Doamne Isuse, ești dragostea mea,
Mă du lângă Tine în cerul Tău sfânt
Acolo mi-e casa, nu jos pe pământ.

Tu ești Domnul meu
Tu ești Dumnezeu
Cu Tine să zbor spre cer e ușor
Îmi dai mâna Ta
Mă sprijini cu ea
De veghe mereu
Ești Tu, Domnul meu.

Tu ești Doamne sfânt
Stăpân pe pământ
La Tatăl ceresc
Cu Tine-ndrăznesc
Pe drumul cel lung
Cu Tine ajung
Ești Tu, Domnul meu
Isus Dumnezeu...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

La aniversare

Cincizeci de ani au trecut
De când alături de tine,
O viață-ntreagă-am petrecut
Și m-am simțit foarte bine.

Astăzi, la nunta de aur,
Trandafirii albi ți-i dăruiesc.
Aș vrea să fiu un meșter faur
Și visele să-ți împlinesc.

Știu cât de mult tu ți-ai dorit
Să ai în viață multă sănătate.
Cât am putut m-am străduit.
Mai mult, zău că nu se poate.

Asta nu ține de mine.
Ea vine de la Dumnezeu.
Dacă-i rău sau dacă-i bine,
Nu-mi permit să judec eu.

De-a lungul vieții am trăit
Împreună multe bucurii.
Cât am putut ne-am tot ferit
De-ale lumii neghiobii.

Astăzi, la aniversare
Te sărut dulce pe frunte.
Ai fost și ești femeia care
Merită flori multe, multe.

Din inimă ți le dăruiesc.
Și-ți mai fac un legământ:
Cât voi trăi, eu te iubesc!
Acesta-mi e cuvântul sfânt.

Cu drag te-mbrățișez pe tine,
Din suflet vreau să-ți mulțumesc.
Ai trăit cincizeci de ani cu mine,
Încă cincizeci de ani îți mai doresc!

poezie de (octombrie 2010)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ionuț Popa

În fiecare noapte

În fiecare noapte
strângeam în pumn somnul
ca pe-un ambalaj de ciocolată ieftină,
și gustam din bezna împachetată cu atenție
în vocile rupte din alte coșmaruri.
Țânțarii îmi țineau companie
și mă antrenau în discuții filosofice.
Un păianjen, frate de cruce, mă păzea
cu stoicism de trecut.

Parcă timpul s-a născut din cei patru pereți
și le seamănă întru totul.
Pereții au înghițit toate ceasurile...
și toate becurile
pe care le-aș fi putut aprinde.

Un singur prizonier
în mai multe dimensiuni:
în mine, în dormitor,
pe Pământ, în Univers.

Și totul în jur
făcea trafic de lumină cu somnul meu,
când eu mă aflam în mijloc,
fără gravitație.

În fiecare noaptea
mă gândesc la ziuă
și la soarele
plecat
să vândă speranță la negru.

poezie de din revista "Conta", nr. 3
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton trist

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.

Când Dumnezeu va veni

Când Dumnezeul nostru Sfânt
va coborî pe pământ,
Pe planeta nostră albastră
cu suflare omenească,
Va face cu voia lui
un rai al pământului.
Noi care locuim pământul
și-n rostire avem cuvântul,
În noul rai, îngeri vom fi,
pe Dumnezeu vom slăvi.
Cu necuvântătoarele
vom umple ponoarele.
împreună vom trăi,
cât soarele va dăinui.

poezie de (februarie 2020)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

În lumina lumânării

Când mă prinde dorul, de fata care-a plecat,
Nu pot trece norul. Nu am aripi de zburat.
Aprind o lumânare și-n flacără privesc.
O văd strălucitoare și-n lacrimi izbucnesc.
Din mirajul înălțării, din raiul vieții sfânt,
Din lumina lumânării, coboară pe pământ.
Coboară-n vis la mine și cu blândețe-mi spune:
"Nu vreau să te văd plângând.
Îmi place să te văd râzând".
Mă mângâie pe față, pe frunte mă sărută,
Spre cer apoi se-înalță, de unde-i coborâtă.
Din raiul vieții sfânt, ea veșnic mă privește,
Eu muritor de rând, o văd cum strălucește.

poezie de (aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare plăcută, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Unde fugi copilărie

Când prindeam o zi frumoasă,
Doamne, ce mai alergam!
Plecam adesea de-acasă,
Nici-o treabă nu aveam.

Câmpu-ntreg îl colindam
Printre lanuri de porumb.
Socoteală nu dădeam.
Ne bucuram așa de mult!

Când era porumbu-n lapte
Uitam de masă, de tot.
Aprindeam focul în noapte
Să mâncăm porumbul copt.

Din cenușă îl scoteam.
Ne făceam negri pe gură.
După ce ne săturam
Simțeam somnul cum ne fură.

Era noapte răcoroasă,
Stelele luceau pe cer,
Cam târziu veneam acasă,
Ne culcam pe lăvicer.

Încet, încet somnul venea
Fără vise, liniștit.
Cu grijă mama ne-nvelea
Când vedea c-am adormit.

Doamne, câtă bucurie
Era în viața de copii!
De ce pleci copilărie?
Oare la noi, mai revii?

Unde fugi copilărie?
Dece iei cu tine tot?
Dacă vrei îți dăm simbrie
Numai să rămâi pe loc.

poezie de (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Noapte de vis

Noapte de vis, timp preasfânt,
Toate dorm pe pământ;
Doar două inimi veghează,
Pruncul dulce visează
Într-un leagăn de cânt.

Noapte de vis, timp preasfânt,
Dumnezeu râde blând;
Pieptu-i varsă iubire,
Lumii dă mântuire
Pace-n ea aducând.

Noapte de vis, timp preasfânt,
Păstorași vin cântând;
Îngerii cântă Aleluia,
Nouă vestind bucuria,
Domnul e pe pământ.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Ceasul ticăie ușor

Se întunecă văzduhul,
Nori de praf se urcă-n cer ;
Nu-i esență de crepuscul
Când din juru-ți toate pier.

Nu e zi, nu e nici noapte,
Nici vreun vag iz de mister,
Nu bat în timpane șoapte,
Lumea nu e-n șantier.

Timpul s-a topit pe dată,
Spațiul nu e infinit,
Din înalt, încet se-arată
Un alai desăvârșit

Ce coboarâ ca o boare
De divin strălucitor
- fără a purta odoare -
Proslăvesc pe Domnul lor.

Este foc în rugăciune,
Totu-i plin de Duhul sfânt...
E ceva ce... nu pot spune
Eu, un om de pe pământ.

O lumină ca de lapte
Rupe negura-n fâșii ;
Vine-n lume să se-arate
Domnul sfânt al celor vii.

Peste toate se revarsă
Glasul milei picurând:
- Am venit la voi acasă,
Să-mi deschideți aveți când?

Unde-ați pironit iubirea?
Cui slujiți neîncetat?
Îngerii îmi sunt oștirea
Ce-am pornit' la căutat.

Spune-mi tu, cel ce veghează
Doar la ce e trecător!
Sar din somn, deja-i amiază ;
Ceasul ticăie ușor...

poezie de (13 mai 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mare este Domnul Psalm 48

Mare este Domnul, laude Îi cânt
Mare este Domnul în cetatea mare
Care stă pe munte, Muntele cel sfânt
Bucuria lumii, loc de închinare.
Înspre miazănoapte e lumina ei,
Împăratul nostru și-a ales-o casă,
Turnul de scăpare este pentru cei
Ce se-ncred în Dânsul lumea când o lasă.

Iată ca-mpărații toți s-au adunat
Au privit-o-n silă cum privești o slugă
Însă o durere când i-a apucat
S-au privit cu spaima și s-au pus pe fugă.

I-ai bătut cu vântul cel din răsărit,
Cu durerea celei care sta să nască
Tocmai cum din vremuri fost-am auzit
S-a-ntâmplat ca Domnul să Se proslăvească.

Doamn-n veșnicie toate le-ai supus
Numele și slava fă-le să răsune
Dincolo de mare și de cer mai sus
Dumnezeul nostru imn și rugăciune.

Sfântul munte strigă plin de bucurii
Vesele sunt toate a lui Iuda fiice
Când cu judecată dreaptă temelii
Pui Cetății Tale ca să se ridice.

Să se-ntindă faima-i dincolo de nori,
Cercetați palate, turnuri în lumină
Să-L vedeți pe Domnul îmbrăcați în flori
Să-L vestiți pe Domnul celor ce-or să vină...

poezie de (30 mai 2003)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O noapte în câmpie

Când soarele scapă vederii
Și peste câmp se lasă seară,
Vine vremea privegherii
Lângă claia de secară.

Așternut îți e pământul,
Plapumă, cer fără nori.
Îți faci cruce către Sfântul
Și dormi așa până-n zori.

O noapte de vară, trăită în câmpie,
Sub cer plin cu stele și lună argintie,
Înseamnă odihnă, înseamnă sănătate,
Înseamnă hărnicie și roade mai bogate.

poezie de (iulie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ești Domnul suprem

Mă rog către Tine la ceasuri de noapte
În pleoapele-nchise mai stăruie somnul
Mă-nconjură îngeri și tainice șoapte
Și-n toate și-n totul ești Domnul.
Iubirea mea urcă spre Tine și crește
Își scutură frunzele veștede somnul
De cade o floare o alta-nflorește
Că-n totul și toate ești Domnul.

De trece o vară e alta ce vine
Și iarna din stele de-și scutură somnul
Eu știu că și iarna e parte din Tine
Și-n toate și-n totul ești Domnul.

poezie de (4 aprilie 204)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Medicul

La miez de noapte când oamenii dorm
Somnul lor dulce și ușor,
Tu te îmbraci în haină de înger
Și acorzi primul ajutor
La un suflet care de durere plânge.

Tu n-ai aripi, nu ai coborât din rai.
Nu ești sfânt ca sfinții care dorm în biserică,
Dar mâini de aur ai și un medicament pentru orice durere.

Și apoi cu sufletul împăcat, când soarele apune,
Te întorci la casa ta în oraș sau sat,
Obosit, dar și mulțumit că ai mai salvat
Un om pe această lume.

poezie de (17 iunie 2020)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

În Hristos e mântuirea

cel mai scump dar pe pământ
e Isus din Nazaret
al Lui Dumnezeu Cuvânt
și-al vieții vii Profet

cea mai scumpă dar comoară
care ni s-a oferit
este Domnul ce coboară
până lângă cel smerit

lâng-un suflet care zace
astăzi fără ajutor
însă vrea eterna pace
al vieții Creator

cea mai scumpă azi lumină
e lumina mântuirii
ce ne face fără vină
de pe căile pieirii

mai scump dar ce ni s-a dat
e e Hristos Mielul cel Sfânt
pentru om crucificat
și depus într-un mormânt

El este Lumina vie
al vieții Creator
soarele din veșnicie
ce dă viață tuturor

tuturor ce vor curați
viața lor să o trăiască
de păcate nepătați
până-n patria cerească

în Hristos e mântuirea
și în El ne e destinul
dacă noi trăim iubirea
îl avem în veci pe Domnul

iubirea de ce e sfânt
de lumină și viață
de-al vieții viu Cuvânt
pe oameni ce îi înalâă

iubirea de Adevăr
de-a vieții sfântă lege
de al omului mister
ce-l vrem azi să se dezlege

Doamne noi îți mulțumim
Tată viu din cerul sfânt
pentru Fiu-ți ce-l iubim
pentr-al vieții scump Cuvânt

mulțumim o Tată Safânt
pentru Fiul Tău Mesia
ce ne dă al Tău Cuvânt
și ne oferă veșnicia

slavă Ție scumpe Tată
cinste glorie onoare
pentru viața cea curată
și-a Ta veșnică salvare

poezie de (2 octombrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea de mamă

Prin ceața nopții, zorii zilei încet se răsfrâng
Trezind orașul Nazaret din somnul dulce...
În brațele mamei El doarme adânc, liniștit
La pieptul Mariei Isus, Copilașul Preasfânt
... Treizeci de ani... mai sunt încă până la cruce...

Un vis frumos își deșira prin străveziu lumina
Rostogolind ușor argintul printre stele
El mâna mamei simte cum fruntea ea îi alină
Cu o gingășie sfântă a dragostei divine
În melodii de dor... și-n cânt de păsărele...

Lacrimi calde pe obraji din ochii ei se preling
Și se renasc iar doruri... în sufletul străpuns...
... Iar slovele acelea... ca o sabie îi ating...
Inima de mamă... și tot mai dureros se-înfig...
... El doar zâmbește... și nu-i dă niciun răspuns.

Ea îi mângâie fața și-i apără somnul blajin
De gânduri purtată prin anii de amintiri
Ce taine El oare-i ascunde în surâsul divin
În zâmbetul blând și curat ca mireasma de crin
De vise purtat prin farmecul plin de iubiri.

Păzește-l, Maria, Dumnezeu ți l-a dat ca să-l crești
Căci în Ființa Lui... cerul la noi se coboară...
Din slavă a venit... lăsând oștiri îngerești
Să meargă prin spinii aprinși și dureri sufletești
Să strângă lumea la piept... și pe cruce să moară.

Dormi, copilaș plăpând, scăldat în dor și gingășii
Veghează-i, mamă, visele... și somnul dulce...
Căci amprenta mâinii tale rămâne în veșnicii
Și va străluci mereu în zâmbet de copii...
... Treizeci de ani... mai sunt încă până la cruce...

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul - creație sfântă

Azi, în lacrima zorilor, fața mi-am scăldat.
În parfumul florilor, sufletul mi-am adăpat.
De la soare am primit, lumina în privire.
Cerul sfânt mi-a dăruit, tainică iubire.
Sunt un om ființă cultă, între multe câte sunt,
Un om creație sfântă, a Domnului pe pământ.
Adânc mă plec și mulțumesc, creatorului meu sfânt,
Că mi-a dat ca să trăiesc, un timp, pe acest pământ.

poezie de (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Luceafăr în ceruri, luceafăr pe pământ

Din Ipotești s-a ridicat
până dincolo de nori,
cel de Dumnezeu creat,
să strălucească în zori.
Cu voia Celui de sus,
un loc de cinste i s-a dat.
Luceafăr - nume i s-a pus
și ceru-întreg a luminat.
De multă vreme el veghează
întreg cerul și pământul.
Omenirii-i luminează
și calea, dar și cuvântul.
Luceafăr în ceruri,
luceafăr pe pământ.
Mihai Eminescu,
luceafăr cu nume sfânt.
Ambasador al poeziei românești
în cultura mondială,
mereu să strălucești.

poezie de (ianuarie 2020)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Marea

Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.

poezie de (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Invocație creștină

Cerne Doamne, pe pământ
Ploi de pace și armonie!
Să cadă încet și blând
Colindul de bucurie,
Peste cetini argintii
Și mulțime de copii,
Lângă marea lumii vie,
Creștinească împărăție.
Că în seara de Crăciun
Când tot omul e mai bun,
S-a născut Pruncul cel Sfânt,
A Domnului mare gând...
Care cu a venire
Omenirea a mântuit,
Spre a lumii fericire
Și-al Mariei Sfânt alint.

poezie de
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook