Cei 45 de ani petrecuţi la Paris n-au reuşit să facă din mine altceva decât o provincială, în căutarea prin douăzeci de arondismente şi pe cele două maluri ale fluviului a provinciei mele pierdute...

citat clasic din Colette
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce cred despre mine e una, dar ce reuşesc să duc la bun sfârşit, e altceva. Între cele două fiind infinite bătălii pierdute...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris

Paris - această tristeţe cubică.

definiţie clasică de Colette
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine străzile din Paris nu mă amuză... şi detest accentul limbii vorbite în mahalale.

Colette în Claudine la Paris (1901)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linguini (când Colette intră în bucătărie, vede şobolanii gătind şi arată de parcă ar vrea să vomite): Colette, aşteaptă! Colette. Întoarce-te. Colette.
Colette: Să nu scoţi un cuvânt. Dacă mă gândesc la asta, s-ar putea să mă răzgândesc. Spune-mi doar ce vrea şobolanul să gătească.

replici din filmul artistic Ratatouille
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anii petrecuţi în întuneric, în căutarea asiduă a unui adevăr pe care-l simţi, dar nu-l poţi exprima, dorinţa intensă şi trecerea de la încredere la îndoială, iar în cele din urmă ieşirea la lumină - numai cei care au trecut prin asta pot înţelege.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul fluviului

În preajmă, sufletul fluviului,
palpitând,
sufletul fluviului, împărţind egal
pe maluri, daruri ierbii şi mărăcinilor,
tufelor cu fructe otrăvitoare şi arbuştilor
cu frunze mustoase, mici boabe de rouă;
bucuraţi-vă, parcă spunea, şi nu vă învrăjbiţi,
aceasta-i doar apa,
ci restul în voi căutaţi-l,
malul al vostru e şi voi, toate,
ale lui sunteţi.

L-am văzut ieşind din adâncul undelor,
era tânăr şi neîncoronat,
puţin adus de spate,
mergea gânditor şi încet,
călugăr al apelor...

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cauza motivului

Prin secţia de cardiaci,

Autostrada va să treacă,

Dar în spital erau gândaci,

Şi n-au mai reuşit s-o facă...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să ne obişnuim să nu posedam nimic. În acest sens, am făcut o bună ucenicie în cei douăzeci şi cinci de ani petrecuţi prin hoteluri.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că acasă nu înseamnă altceva decât două braţe care te ţin strâns când treci prin cele mai grele momente.

citat din Yara Bashraheel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totdeauna hotărârile mele n-au fost altceva decât ezitări eşuate.

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Lorelei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fel de echipaj

florile erau mai puternice decât cedrii
cine are voie să dea fericire altora?
mustrându-ne, iubim

dimineaţa am douăzeci de ani
trebuie să ne mulţumim cu durerea
seara mă fac înger şi cerb
şi pe urmă viscolul îmbrăcat în uimiri
şi pe urmă lucrurile ca nişte seminţe
apuseseră două perechi
de generaţii în jur
dogorind se deschidea sub mine ca o pâlnie
oraşul în care florile n-au vestejit niciodată

semafoare legate la ochi
prin paralaxa cealaltă

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia versului de aur

În căutarea versului de aur
am secat tone de cerneală
şi duzine de pixuri

Am iubit cele mai frumoase
femei din lume

M-am îndrăgostit
de cele mai gingaşe
fecioare

În căutarea versului de aur
am făcut
salt mortal
după
salt mortal

Între
arta poetică
şi
arca poetică

În căutarea versului de aur
am zburat
cu
aripile de plumb
ale
tristeţii

În căutarea versului de aur
nu m-am plâns niciodată
nici de greutatea
nici
de
uşurinţa
vieţii
de
poet

În căutarea versului de aur
am semnalizat toată
Calea Lactee
cu
punctele de suspensie
ale
poeziei
mele
de
dragoste

În căutarea versului de aur
am învăţat pe de rost
toată
tăcerea
lumii

În căutarea versului de aur
m-am mutat
cu
căţel şi purcel
în bibliotecă

Crezând
ca şi Borges
că

Paradisu-i
undeva
pe-aproape

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (20 octombrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei femei îi trebuie douăzeci de ani ca să facă un bărbat din fiul ei, iar alteia îi ajung douăzeci de minute ca să facă din el un fraier.

citat din Helen Rowland
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste neîncepută

Sânii tăi ca doi bujori
Albi, ce nici n-au alăptat,
Sânii tăi ca nişte nori
Plini, ce încă n-au plouat.

Sânii tăi, ca două stele
Ce mai ard, ce n-au picat
Pradă aţintirii mele,
Pieptului meu încordat...

Acestor două capcane
Însetate şi flămânde
Ca două fiare-oceane
De sânii-ţi, stele arzânde.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (30 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveam impresia că reprezint o punte peste o apă, o punte care separă sau uneşte două maluri a două meleaguri total diferite, unul verde de primăvară, celălalt galben şi rece de toamnă târzie; sub această punte curgea apa izvorâtă din izvorul sufletului meu, o apă formată din două braţe paralele care nu se uneau niciodată, separate de un mic dâmb de pământ; un braţ cu apă lină, apă cristalină ce curgea liniştită în vale şi un braţ cu apă învolburată, aruncând mici valuri înspumate clipocitoare cărând mici pietricele pe care apoi le lăsa curate la mal. Dacă se rupe puntea va cădea peste cele două braţe lăsând separate cele două maluri, lăsând în urmă cele două fiinţe diferite ale aceleiaşi inimi greu încercate de viaţă.

Elena Buznă în Marea horă a vântului (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbărie

Chiar de le ştim că sunt limbute
Pe florentine, veneţiene,
La zvonuri tare pricepute,
Chiar şi bătrânele viclene,
De-ar fi lombarde ori ramlene,
Ori genoveze, ştiu precis,
Nici piemonteze ori savoiene,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Cică ţin curs de-oratorie
Napolitanele; le place
Cotcodăceala, cum se ştie,
Celor nemţoaice ori prusace.
De-s egiptene, ori grecoaice,
Sau unguroaice, nici în vis,
Nici castiliene, spanioloaice,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Bretone, svitere? să-nveţe,
La fel gascone, touluziene:
La Podul Mic, ştiu precupeţe
De peşti ce le-ar muţí; lorene,
Ori englezoaice, caleziene,
(Nu ştiu, ajunge câte-am zis?)
Nici picarde din Vallencienne,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Părinte, dă premiu de limbuţie
Pariziencelor, chiar dacă li-s
Talienele pizmaşe; dar, se ştie,
N-au plisc mai bun ca la Paris!

poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zăpăceala mea, am lăsat între clişee exact pe cele pe care trebuia să le distrug: două plăci cu două imagini de-ale mele, strict intime, din "notre folle jeunesse". Le-a luat cea mai mare, şi mai rea, dintre surorile lui. Ce-o să facă cu ele? Că nu le-a luat ca să mă admire, de asta sunt sigură! Acum înţelegi mata ce bine-mi pare că am în casa de fier, şi o să le ard, plicurile cu scrisori străine? Câteva femei, care n-au altă vină decât că l-au iubit, şi cum puteau să nu-l iubească? – ar fi plătit cu scandal şi cu viaţa stricată, vina asta. Că-s capabili de orice. Eu mă aştept la orice: şantaj, în primul rând.

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie reinventată ecologia, care e rătăcită de douăzeci de ani într-un discurs catastrofist, şi să se facă pace între dezvoltarea industrială şi respectul faţă de mediu, cele două să devină compatibile. Aceasta este marea provocare a secolului nostru.

citat din Pascal Bruckner
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În visul dinspre miazănoapte

Chiar nu avem altceva mai bun de făcut decât să ne stingem încet?
Mă întrebam privind în oglindă
şi, cercetându-mi cu atenţie conturul, te vedeam pe tine,
şi mă vedeam pe mine.
Ne deschideam ca o fereastră înspre toţi şi toate
şi ne vedeam pe amândoi trosnind –
ascunşi în fiecare colţ al nostru -
din toate încheieturile lumii.
Şi mă vedeai pe mine,
şi te vedeai pe tine,
şi mă vedeam pe mine,
şi te vedeam pe tine.
Şi stăteam cu ochii înfipţi în oglindă şi nu ne mai vedeam.
Încercam să scriu cu oasele noastre pe care le treceam
prin ochiul lumii
toate cele câte n-au fost scrise,
când te vedeam pe tine,
când mă vedeam pe mine.
Şi noaptea, şi ziua, şi clipa, şi viaţa,
şi toate cele câte-au fost visate,
ca într-o paranteză le-am închis şi le-am ascuns de tine,
când pe treptele luminii coborai şi zâmbeai,
când mă priveam pe mine şi te vedeam pe tine,
în visul dinspre miazănoapte.

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul vieţii mele: alţii să facă pentru mine ceeace trebuie, iar eu să fac doar ce vreau şi ce îmi place. Nici până la acestă vârstă (cu prefixul 7), n-am reuşit să-l împlinesc.

citat din Beatrice Vaisman (14 noiembrie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!