Unei pianiste

Dacă pornind de la o gamă
Şi pentru clasici ai tentaţii,
Interpretează-i fără teamă,
Că nu-s de faţă răposaţii.

epigramă de Aurelian Păunescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui aşa zis "Clasic în viaţă"

Când observ c-al tău condei,
Printre clasici, tu-l înscrii,
Comparându-te cu ei
Răposaţii par mai... vii!

epigramă de Iulian Bostan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că omul înzestrat cu un cât de neînsemnat dar artistic - ca şi omul de ştiinţă - este dator să urmărească, necontenit, frumosul şi adevărul. Dacă va reuşi să le descopere, cu atât mai bine pentru el şi pentru semenii lui; dacă nu, viaţa este pentru învinşi, ca şi pentru învingători.

Aurelian Păunescu în Concluzii scrise. Epigrame Juridice şi Laice (1926)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cochetelor

Cochetele ce se răsfaţă
În al plăcerilor extaz,
Atâta "roşu"-îşi pun pe faţă,
Că-i greu să mai găseşti... obraz.

epigramă de Aurelian Păunescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama de a te teme

Copilul meu
Te rog nu-ţi fie teamă să-ţi fie teamă
Să-ţi fie teamă de următoarea carte dacă vrei
De următoarea pagină sau de ultimul cuvânt
Dacă ele ţi se par înspăimântătoare
Dar te rog nu-ţi fie teamă să-ţi fie teamă
Pentru că teama prin care te eliberezi pentru a simţi
Îţi va aduce mari servicii

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepoţii

Grupaţi la o consfătuire
Căzut-au de acord cu toţi;
Mătuşa fără moştenire
Nu merită nepoţi.

epigramă de Aurelian Păunescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tentaţii

Eva, în rai, într-adevăr
A fost tentată de un măr;
Fiicele ei – şi am dovadă
Azi sunt tentate de-o livadă!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui politician

Prins de vorba ta dibace
Toţi se-ntreabă ce s-ar face
Ţara fără tine?...
-Ar ajunge bine!

epigramă de Aurelian Păunescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile

Aruncai în foc şi zgură
Cărţile, să-mi dea căldură.
Dar şi arse - fără vină -
Cărţile tot dau lumină.

epigramă de Aurelian Păunescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnei M. Gh.

Lăsaţi să-ndrăznesc, Doamnă,
Pentru mine asta-nseamnă,
Înţelegeţi, o cabală,
Ţintind spre o... socoteală.

epigramă de Aurelian Păunescu din Omagiu Francofoniei - Hommage a la Francophonie, Epigrame - Epigrammes (2006), traducere de Gheorghe Culicovschi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa

Cu tăcere surdă calc
Pe nisipul alb...
şi cald,
care sfarmă asfinţitul
ce desparte
ce-i pe jos de ce e sus.

Dar eu sunt?
Eu stiu că nu-s.
Nu-s aici, aproape mie,
nici departe,
nici pustie,
nu-s tăcere,
nici fiinţă,
nu sunt nimeni undeva,
nu-s incet,
şi nici cândva...

Cresc fără răsad cuvinte
înapoi şi înainte,
mângâiate şi cuminţi,
fără fraţi, fără părinţi...

Iar eu cred...
Şi cred în ele...
Şi trăiesc
Fără fiinţă
Din credinţă...

poezie de Mara Chiriac
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disculpare, faţă de o judecatoare

Dacă aţi înnebunit,
Precum aţi mărturisit,
Culpabil nu-s eu, nici altul,
Soţul vă e vinovatul!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul "Viaţa Buzăului" (1987)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am admirat dintotdeauna teatrul britanic pentru incredibila sa energie şi vitalitate, dar în acelaşi timp simt că există o teamă, o suspiciune faţă de puterea invizibilului sau faţă de tăcere.

citat din Peter Brook
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În regnul vegetal, moartea pare scutită de mizeria descompunerii putride. Miresmele nu devin miasme. Moartea nu cade niciodată în pestilenţial. Pălire, uscare, dezagregare, toate păstrează ceva curat şi firesc, fără duhoare şi fără înnoroire. Se trece doar dintr-o gamă cromatică într-alta, dintr-un registru de parfumuri într-altul. Ceea ce se percepe nu e putrefacţie, ci stingere şi deshidratare. Organicul vegetal tinde, murind, spre sec, în contrast cu organicul animal care bălteşte, ca într-o implozie de zemuri. Tandreţea cadavrului vegetal în contrast cu răcoarea noptatecă a cadavrului animal; fânul faţă de piatră; floarea uscată faţă de hoit.

Andrei Pleşu în Jurnalul de la Tescani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu Romeo... Tu Julieta...

cât să aştept să-ţi văd surâsul
mă eviţi când te privesc
nu e blândă cu noi soarta
se văd norii... nu-s departe
plâng cu ochii
şi cu fiinţa
printre clipe rătăcim
poate s-o îndura blestemul
să-şi aleagă alt destin
n-am alt drum
nici nu-mi doresc
port în mintea mea scenarii
şi aştept tăcut momentul...
în balconul secular...
Eu Romeo... Tu Julieta
rătăciţi printre tentaţii
fără iz de tragedie
fără lacrimi şi otrăvuri
doar noi doi
şi crezul nostru
într-o realitatea vie
drama unei mari iubiri...
căci în goană fuge ceasul
şi-n finalul implacabil
vom urma cuminţi ursita
fără să ne împotrivim...

poezie de Gabriel Stănciulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele şi oasele

Nu e grâu făr de neghină,
Nici porc fără de slănină,
Trandafir fără de spini,
Pajişte făr de ciulini.

Nu-i albină fără ac,
Cântăreaţă fără trac;
Nu e mare fără plajă
Şi nici ouă fără coajă.

Nu-s femei ce nu-s geloase
Şi nici peşte fără oase;
La femei nu renunţăm,
Nici la peşte să-l mâncăm.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăci... un

Fără vreo vârstă, în hainele color,
Neras de mult, cu glasul hohoit,
C-un fes pe cap cu ciucur, stă pitit
Să nu-i descoperi glas de... vorbitor.

Promite multe, vrute şi nevrute,
Ce dă de-un sac, ce şi l-a încropit
-De e avut- şi-un brad împodobit
Îi ţine lângă, hang... cu zilele pierdute.

Nu ştie nimeni de-i venit cu reni,
Nici de pe coş -că faţa-i n-are coşuri-
Dar nu e bai, nu-s plânsete, reproşuri...
Sunt toţi voioşi; moşi, babele, meseni.

A pus o fată, de vreo şaişpe anişori,
Să se aşeze bine pe genunchiul stâng,
Uitând de daruri, de copii ce plâng
Că ea-i stă-n braţele... ce-i strâng din sânişori.

S-a făcut roşu moşul, dar la faţă,
Că haine nu-s –de cald s-a dezbrăcat-
Căci şi-a propus şi lui, a fi bărbat...
De nou Crăciun şi moşii au drept la viaţă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi nu uit ce trebuie uitat

Nu am altă alternativă veritabilă,
sunt mulţi ochi care mă urmăresc,
jocul acesta este prea complicat
şi jucătorii nu-l stăpânesc bine.

Mulţi se feresc să mă numească,
se împiedică de propria teamă
şi se ascund când dau de greu,
dar nu-s iertaţi când ies la rampă.

Nu văd de ce să mă împotrivesc
când nimic nu se câştigă uşor
şi lupta este cu mine însumi
fără alte căutări în afară.

Nu mă împiedică nimic,
şi nu uit ce trebuie uitat,
dar pentru cine îmi trânteşte uşa în faţă
vremea trece şi mi se rupe răbdarea,
cea care sparge echilibrul.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama

Poate fi oricât de tare,
Cu piper, ardei şi sare.
Şi caustică să fie,
Dar să nu mi-o facă mie!

epigramă de Aurelian Păunescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un poet

Un gând, rău îl chinuieşte,
De cum intră-n aşternut:
Dac-o fi, Doamne fereşte,
Genial - şi n-a ştiut?

epigramă de Aurelian Păunescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avatar prelung

Versurile mele,
Uşoare sau grele,
Nu-s pentru acele
Inimi singurele,
Care bat şi ele,
Triste rămurele,
Uscate surcele...

Versurile mele,
Uşoare sau grele,
Nu-s pentru acele
Trupuri subţirele,
Ce poartă inele
Şi-au în portofele
Bani de acadele...

Poezia mea,
Uşoară sau grea,
E doar pentru cea
Ce mi-a fost de-o stea
Dată să mă vrea,
Fără-a mă putea
Ţine lângă ea,
Dacă nu cădea
Şi nu se stingea,
Dacă nu plângea
Şi nu pătimea,
Dacă nu murea
Şi nu mă iubea...

poezie de Marius Robu din Aproape alb (15 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!