viguros

Trezirea unui contemplator viguros se cheamă lucuditate.

Petre Ţuţea în Nelinişti metafizice (1994)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calităţile şi virtuţile naturale dau tot ce au mai viguros şi mai frumos până la douăzeci de ani sau niciodată.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

universal

Universal este vocabula enormă şi monolitică, ce, asemeni unei gesticulaţii vaste şi vagi, mai degrabă ascunde decât enunţă acest concept viguros: tot ce se gaseşte.

definiţie clasică de Jose Ortega y Gasset în Ce este filosofia?
Adăugat de flavia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogol nu scrie, ci pictează; tablourile sale sunt realizate din culorile vii ale realităţii. Le vezi şi le auzi. În fiece cuvânt, în fiece frază el exprimă viguros, precis, sugestiv, o idee şi zadarnic v-aţi trudi să născociţi un alt cuvânt sau altă frază pentru exprimarea aceleeaşi idei.

citat clasic din Vissarion Belinski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimentul istoric al naturii intrinseci a statului sau o mână de fier, din nefericire, lipsesc; aşa încât, departe de-a vedea existenţa statului asigurată prin cârma puternică şi prevăzătoare a tot ce poate produce naţia mai viguros, mai onest şi mai inteligent, suntem, din contră, avizaţi de-a aştepta siguranţa acestei existenţe de la mila sorţii, de la pomana împrejurărilor externe care să postuleze fiinţa statului român ca pe un fel de necesitate internaţională.

Mihai Eminescu în ziarul "Timpul" (31 august 1878)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul salinei Cacica

Sunt umorist şi-atunci un pic de sare
E-un lucru ce m-ajută ne'ncetat.
Săgeţile-n salină le-am murat
Mergând pân' la Cacica-ntr-o plimbare.

Apoi precum Achile m-am scăldat
În alba saramură protectoare.
Sunt umorist şi-o platoşă de sare
E-un lucru ce m-ajută ne'ncetat.

Uitându-mă în jur din zare-n zare,
La mine în oraş am constatat
Ce viguros şi sprinten dom' primar e,
Căci omu-n permanenţă e-nţepat
De-un umorist... şi-atunci tot timpul sare.

rondel de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară...

O nouă primăvară, să se reverse - pare,
Căci curg, pe văi, şuvoaie şi păsări sparg văzduh...
Dar trecătorii străzii, păşesc cu nepăsare –
Semn clar că poartă-n suflet al iernii aspru duh.

E-un fel de letargie – deşi, e soare mult
Şi nimeni nu arată, nu pare bucuros
Că s-a trezit natura, cu râvnă şi tumult,
Că iarba din ţărână ţâşneşte viguros.

Atât de tristă-i lumea şi fără nici un chef
De viaţă şi de faptă – de parcă, sub senin,
Doar scârbe se brodează, pe-al zilelor gherghef –
Iar soarele, azvârle, nu raze – ci venin...

Aş vrea ca primăvara – această reînviere -
Cu viers de veselie – şi tandru, s-o descriu...
Dar nu simt veselie şi parcă n-am putere,
Ca să-mi alung din suflet al zilelor pustiu.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unui anti-puritan

Conversau despre Progres, victorios în lung şi-n lat,
Despre lumină şi despre doamna Humphrey Ward –
Nu-i cinstit să se pretindă c-acolo m-aş fi încruntat
Sau c-alergam prin cameră ţopăind ca pe bulevard;
Am stat pe scăunel cuminte şi poate-am sforăit un pic –
Am dat din cap politicos în acel club sau poate sanctuar
Şi-am spus, "M-am plictisit, a venit timpul să mă ridic,
Vrea să meargă cineva de aici cu mine la un bar?"

Înţelepţii noii lumi cred că musteşte-n ei ceva măreţ, fecund;
I-ascult plin de multe dezamăgiri şi de regrete
Fiindcă în opiniile lor nu găsesc nimic profund,
Iar concluziile li-s orfane de logică şi de-argumente;
De ce-aş pune la zid viaţa simplă de-altădată
Când mie-mi displace să mănânc pe fugă, ceva frugal,
Eu poftesc piure cu cârnaţi, marca "notat, vin îndată",
Vrea să meargă cineva de aici cu mine la un bar?

Ştiu unde-s bărbaţii, atâţia câţi mai sunt,
Şi, vii, furia şi concordia gălăgioasă,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de G.K. Chesterton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angelina

Ca Dumitru-n albanime
Mai viteaz nu era nime,
Nici la braţ mai viguros,
Nici la umblet mai frumos:
Era înger la iubire,
Zmeu era la războire;
Între fete curcubeu,
La bătăi trăsnet şi leu.
El cu dragii săi tovarăşi
La război pornit-a iarăşi,
Dar pe drumul lat şi-ntins
L-a cuprins un dor pe cale:
Dorul Angelinei sale.
Şi el zice către fraţi:
Dragii mei! Voi m-aşteptaţi,
Până-n seară, până-n noapte,
Până mâine-seară poate,
Pân mă duc la draga mea
Căci nu pot de dor de ea!
Astfel zise lin şi blând

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!